1,843 matches
-
a începe folosirea acestui nou instrument puternic care e tipografia, pentru a vă spune adesea, în fiecare lună, un cuvânt bun... Preot Giovanni Calabria». Iar directorul, don Luigi, s-a îngrijit să puncteze îndată scopul Buletinului. O reproducem după impostarea tipografică: «Acest periodic vrea să fie o contribuție eficace și umilă la căutarea și lărgirea Împărăției lui Dumnezeu în suflete, în familii. Și spunem îndată, ca să evităm surprizele inutile, două lucruri importante: - pentru a ne păstra fideli programului Casei, Amico dei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
procurat un facsimil de Constituții scrise de părintele Clemente, un carmelit desculț. Până una alta, spunea, ar fi bine să-i se prezinte episcopului de Verona cererea aprobării diecezane. Don Calabria a cerut să-i se pregătească ciorna de către Școala tipografică Casa Buoni Fanciulli, reluând ca text de bază ceea ce redactase la 8 decembrie 1918 don Luigi Pedrollo. Dar, odată ajuns la Roma, textul a fost respins, nemaifiind conform normelor Codului de Drept Canonic (1917). Între timp, s-au continuat demersurile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
martie 1932, la San Zeno in Monte, depun voturile trienale alți douăzeci de frați religioși. S-a născut oficial Congregația «Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe», formată din 33 de religioși cu voturi. Evanghelia și Codul de Drept Canonic În Școala tipografică «Buoni Fanciulli» începea să se compună textul Constituțiilor. Prima parte a plăcut tuturor. Însă, când s-a ajuns la capitolul «Despre Preoți», au apărut câteva articole care au iritat sensibilitatea fraților religioși și care erau în contrast deschis cu gândirea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ostentativ Conferința de la Versailles, în 1919, Ionel Brătianu a declarat, în substanță, același lucru: Nimeni nu are dreptul să umilească o națiune cum Franța umilește Germania la Versailles. Asta nu poate decît să ducă la un mare război". 175 Reproducerea tipografică a plăcilor fotografice nu se pusese încă la punct și imaginile erau copiate de desenatori, după ale căror desene se făceau gravuri de piatră (litografii) sau metal (cupro-gravuri) ce serveau la tipărirea lor. Portretistul-fotograf Carol Popp de Szatmary producea astfel
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a consfințit dreapta și larga vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba În valea guea mare la vecinica pace
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături era Pasajul Blandusiei iar revista își avea sediul tot în zonă. Acesta este centrul vechi al Capitalei, în care se adunaseră, încetul cu încetul, cele mai multe redacții de ziare și multe ateliere tipografice. „Pasărea”, odată scăpată din colivie, avea unde să se adăpostească... Dar, desigur, tendința oricărui bolnav cronic este să iasă ori să mai iasă din când în când dintre zidurile spitalului. Ceea ce șochează de-a dreptul la acest D. Nițulescu este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tinerii redactorii (L.Gh. Nicolescu explicase, în numărul din octombrie al revistei, împrejurările în care l-au atras ei pe poet, cum acesta nu se mai desprindea de rotativa tipografiei, cum au ajuns ei să-i zică „Meșterul” și pentru meșteșugul tipografic dar și pentru talent, etc.). După moartea lui Mihai Eminescu se observă, la memorialiștii săi, două tendințe: cei mai în vârstă (I. Slavici, Al. Vlahuță, Titu Maiorescu, Al. Ciurcu, Gr. Ventura, Nicolae Pătrașcu, etc.) se întrec între ei care a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ultimei coli (no 20) tipografiei Socec-Teclu...” ori, ediția princeps nu are 20 de coli editoriale, ci 19 coli editoriale, numerotate. Rezultă că din ea lipsește această ultimă coală, 32 pagini. Se poate stabili și unde-i era locul, prin procedee tipografice: cu poezia Dorința, p. 64 din volum, se încheie coala a patra dar fără vigneta obișnuită iar imediat după aceea urmează Mortua est!, prima poezie din coala a cincea. Între acestea două ar fi locul colii editoriale pierdute. Acest roi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de Titu Maiorescu. El face și o traducere din Infernul lui Dante (cântul
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
Nicopole, Lom Palanka 162, biruiau la Rahova, însă Plevna nu cădea. Într-o zi, o bombă: ziarul lui Frédéric Damé, Națiunea română, publică o telegramă din T. Măgurele cum că Plevna a căzut. A fost ca o scânteie electrică. Mașinile tipografice nu mai pridideau ca să tragă, publicul asedia intrarea tipografiei și cerea foi, instantaneu se scot drapelele, grupurile de manifestanți se succed ca valurile mării, orașul este în delir. Însă, după câteva ore, o știre sinistră străbate mulțimea: știrea ziarului Națiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deschisă membrilor săi e, la el, probabil, o reminiscență țărănească. La fel gîndea și mama, atunci cînd îi reproșa tatei că încălzește degeaba laița primăriei în lungi ședințe, dacă nu s alege cu nimic din toate împărțirile! *În prima versiune tipografică, numărul 1/1983 (omagial) al revistei era așa fel alcătuit încît i-a suprins neplăcut și pe cei de la Consiliul Culturii. Ecaterina Țarălungă, „cititoarea” noastră, ar fi exclamat că, pur și simplu, n-a mai văzut niciodată o pagină întîi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știință inutilă. Sînt vreo 15 ani de-atunci și, iată, pentru mine, „procesul” acelei vorbe nu s-a încheiat. *Nu mai e nici o diferență între stilul de „Monitor Oficial” și cel al ziarelor. În cea mai mare parte din spațiul tipografic, acestea fac publicitate hotărîrilor de partid și de guvern. Interpretările nu depășesc parafraza și selecția de citate. Adevărate opinii - ioc. De o libertate evidentă (dar nu absolută) se bucură reportajele, care, oricît de dirijate din secretariatele de redacție, scapă adesea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
395 Intenția directorului Bibliotecii orășenești din Fălticeni era doar un vis. Nu cunoștea decât superficial spiritualitatea zonei; se punea problema găsirii corespondenților care să asigure materialele; aprobări la nivel de oraș nu se prea dădeau, căci Întreaga activitate editorială și tipografică era concentrată la Regiune. 396 În 1968, lui Mihail șerban Îi apărea romanul Fete bătrîne, Însă nu la „Meridiane”, ci la Editura pentru Literatură, București. 397 E vorba de volumul O femeie și o picătură de Întunerec, cuprinzând un grupaj
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează, în prima linie, la d. Cotruș, e intemperanța verbală; lipsită adesea de rimă, de ritm, de egalitate silabică, proză uneori transformată în versuri numai printr-o ficțiune tipografică, poezia scriitorului ardelean se revarsă acum tumultoasă în cataracte nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
din nesimțirea hârtiei această revistă este ca să o semănăm cu câteva scântei, și nu pentru bucuria deșartă de-a pune slove pe pagini și de-a ne iscăli dedesubt. Liniile noastre sunt destinate să străbată cu nervi și foc materialul tipografic, cu credințe, speranțe și sincerități; și avem impresia scriind aceste prime rânduri nu că ne satisfacem pe noi înșine, care putem cu entuziasm să rămânem niște anonimi, dar că indicăm cu degetul pe aer zborul viitor al neamului nostru, văzut
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în lucrările lui Simion Mehedinți, de obicei va fi abordată din punct de vedere identitar problema
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
redactor-șef), Mihai Drăgan, Petru Ioan (șef secție științifică), Maria Platon, Dumitru Simionescu (secretar general de redacție), Mihai Tatulici (șef secție literară), Jack Weinstein. Oglindind succesiunea generațiilor de studenți care o editează, publicația își modifică în mod repetat atât aspectul tipografic și grafic, cât și caseta redacțională, colaboratorii etc. Revistă de cultură a studenților din Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, de la numărul 3/1969 A.M. are drept subtitlu: „Organ al Consiliului UAS din Universitatea «Al. I. Cuza» Iași”. Modificări intervenite
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
-o timp de 23 de ani. Noul redactor a devenit preotul Petru Pal. În articolul din luna martie 1936, acesta aprecia opera înaintașului său ca fiind una "modestă"629. În anul următor, s-au produs schimbări și la conducerea atelierului tipografic, fiind numit Iuliu May, ajutat de Ferenț Abălăoaie, care îndeplinea rolul de administrator la "Presa Bună". În perioada următoare, funcția de redactor a fost ocupată, pentru scurte intervale de timp, de mai multe persoane: august 1938 până în 1939 responsabil Constantin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1926, toate publicațiile catolice din Moldova apăreau la diferite tipografii din orașul Iași, precum: "Lumina Moldovei", "Viața Românească", "Institutul de Arte Grafice N.V. Stefaniu &Co." și altele. În februarie 1926, tipografia "Lumina Moldovei" a vândut Editurii "Presa Bună" atelierul său tipografic. Acoperirea cheltuielilor pentru această investiție majoră s-a realizat prin donațiile oferite de diferiți preoți din țară, dar și străinătate, de către Sfântul Părinte Papa Pius XI (240.000 lei) dar au venit și din partea mai multor familii catolice din Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa Bună": "Institutul Presa Bună este o întreprindere diecezană, sub direcțiunea și ocârmuirea Episcopiei, având scopul său și mijloacele sale proprii de activitate; Institutul Presa Bună este trecut la Tribunalul Iași pe numele episcopiei Catolice; Atât clădirea, cât și materialul tipografic al institutului sunt proprietatea Episcopiei, care însă le dă destinație clară și precisă, că nu vor servi la altceva decât la răspândirea scrierilor bune; Scopul Institutului este editarea și răspândirea scrierilor bune, cu conținut atât religios, cât și profan; Mijloacele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mița Constantinescu) și trei posturi de practicant mașinist (Ilarion Guli, A. Petrovici și Dumitru Neculau). Conducătorul tehnic cu brevet era Alexandru A. Țerek. De asemenea, la tipografie lucrau ca personal necalificat și cinci elevi, ucenici 1012. Menționăm că tot personalul tipografic era constituit din cetățeni români. Referitor la cărțile și publicațiile apărute la această tipografie, ele pot fi grupate în trei serii, așa cum am amintit deja: "Seria Istorioare Morale"1013, "Seria Religioasă"1014 și "Seria Viețile Sfinților"1015. Pe lângă aceste trei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dată. Deoarece toată lumea știe că publicitatea este plătită, mesajele din paginile publicitare ale ziarelor au mai putina greutate decât cele din paginile de știri. Costurile relațiilor publice se ridică la o fracțiune din costurile publicității. Firma nu plătește pentru spațiul tipografic sau pentru timpul de antenă pe care le obține de la mijloacele de informare în masă. Ea plătește doar niște angajați care să conceapă și să pună în circulație articole speciale și să organizeze anumite manifestări. Elizabeth Hill și Terry O
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
dată. Deoarece toată lumea știe că publicitatea este plătită, mesajele din paginile publicitare ale ziarelor au mai putina greutate decât cele din paginile de știri. Costurile relațiilor publice se ridică la o fracțiune din costurile publicității. Firma nu plătește pentru spațiul tipografic sau pentru timpul de antenă pe care le obține de la mijloacele de informare în masă. Ea plătește doar niște angajați care să conceapă și să pună în circulație articole speciale și să organizeze anumite manifestări. Elizabeth Hill și Terry O
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
condiții de libertate, în volumul apărut în 1990, din aceeași bibliografie, au fost mult reduse descrierile bibliografice ale unor articole ce preamăreau epoca tocmai apusă. Nu credem, asemenea istoricului Ștefan Sorin Gorovei în 1981, că poate fi invocată lipsa spațiului tipografic, ci, mai degrabă, în aceste cazuri, este valabilă opinia lui M. Nițescu exprimată mai sus. în 1983, Sorin Alexandrescu, nevoit să se refugieze la Amsterdam, în Olanda, a publicat un studiu insolit Junimea: discours politique et discours culturel, apărut într-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cine ați trimite înapoi în timp și ce ați face ca respectivul/respectiva să rămână acolo?“, „Credeți că sintagma «gaură de vierme» este potrivită, pentru teste similare, în România?“. Toate răspunsurile decente și deștepte își vor găsi răspuns și spațiu tipografic într-un viitor număr. Secundo: „Un tânăr suedez, Andreas Back, a străbătut aproape 5.000 km - Suedia-Scoția și retur - pentru a se duce să-și plătească o amendă. El a devenit, astfel, omul cel mai cinstit din toată lumea.“ Nu știu cât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]