1,430 matches
-
care se ocupă, respectiv, a limbilor, la care au recurs pînă atunci, este inconsistent, și că încercarea de a împărți fără rost limbile în tipuri morfologice se află în impas. Nici clasificarea genealogica a limbilor (în fond, tot o clasificare tipologica) nu mai părea să "oglindească" cu strictețea pe care o sperau primii adepți ai metodei comparativ-istorice o organizare conform modelului social al familiei: strămoși, părinți, fiice, surori etc. Așa cum biologii ajung să se îndoiască de existență speciilor naturale "pure" și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
principiile de reconstrucție a strămoșului dispărut"68. Această revenire a interesului pentru tipologie se manifestă, după părerea Nadiei Anghelescu, în: 1. rafinarea clasificării morfologice, în special prin reanalizarea conceptelor de sintetism și analitism; 2. lărgirea cadrului analizei limbilor din perspectiva tipologica dincolo de tipurile morfologice ale secolului al XIX-lea (introducerea conceptelor de tipuri de construcții, parametri tipologici, marcare etc.); 3. sporirea interesului pentru tipologia diacronica și conturarea conceptului de gramaticalizare că unul dintre conceptele de bază ale tipologiei lingvistice 69. Sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
părerea Nadiei Anghelescu, în: 1. rafinarea clasificării morfologice, în special prin reanalizarea conceptelor de sintetism și analitism; 2. lărgirea cadrului analizei limbilor din perspectiva tipologica dincolo de tipurile morfologice ale secolului al XIX-lea (introducerea conceptelor de tipuri de construcții, parametri tipologici, marcare etc.); 3. sporirea interesului pentru tipologia diacronica și conturarea conceptului de gramaticalizare că unul dintre conceptele de bază ale tipologiei lingvistice 69. Sînt aduse în discuție contribuțiile unor lingviști, dintre care îi amintim pe Edward Sapir, Armîn Schwegler, Ferdinand
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sapir, Armîn Schwegler, Ferdinand de Saussure, Antoine Meillet, Émile Benveniste, Jerzy Kuryłowicz, André Martinet, Bernard Pottier, Joseph Greenberg, William Croft, Bernard Comrie, Claude Hagège, Noam Chomsky, Merritt Ruhlen, Vladimir Skalička, Eugeniu Coșeriu ș.a. Momentul care reprezintă cu adevarat relansarea studiilor tipologice în a doua jumătate a secolului al XX-lea îl reprezintă Colocviul de la Dobbs Ferry din 1961. Lucrările sale vor fi editate de Greenberg 70. În studiul Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
înrudirea genetică a limbilor trebuie aduse doar argumente lingvistice, nu și argumente etnologice sau istorice; 3. comparațiile trebuie să aibă la baza un mare număr de limbi și cîteva cuvinte, asemănările cercetate fiind atît lexicale, cît și morfologice. 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE 4.1. Tipologia lingvistică În contextul în care lingvisticii, la un sfert de secol după apariția Cursului lui Saussure, inca i se nega statutul de știință de sine stătătoare, Louis Hjelmslev afirmă că lingvistică generală își poate merită numele și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin tipologie 75. Dicționarul de stiinte ale limbii, într-un articol realizat de Gabriela Pana Dindelegan, afirmă că tipologia lingvistică "studiază asemănările structurale semnificative dintre limbi independent de istoria și de natură lor genealogica sau de poziția geografică, identificînd parametrii tipologici și propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
realizarea unui istoric al conceptului de tip lingvistic și deosebește patru etape: 1. În cadrul metodei comparativ-istorice, în studiile frățiilor Friedrich și August Schlegel tipul este înțeles că o clasă de limbi constituită pe baza prezenței sau absenței unei singure trăsături tipologice (de exemplu, limbi flexionare vs limbi fără flexiune); 2. Clasa de limbi stabilită pe baza unui set de trăsături structurale semnificative (de exemplu, tipul limbilor pro-DROP77, care este condiționat de prezența unei flexiuni verbale bogate și care își asociază obligatoriu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este apropiată de distincția cvadripartita vorbire - normă - sistem - tip78 a lui Eugeniu Coșeriu, distincție de care ne vom ocupă ceva mai pe larg în subcapitolul referitor la Conceptul de tip lingvistic în lingvistică integrală. Gabriela Pana Dindelegan reia problemă parametrilor tipologici, pe baza cărora se stabilesc tipurile lingvistice structurale. Acești parametri reprezintă o serie de "trăsături structurale semnificative care îndeplinesc două condiții: apar, de obicei, ca trăsături variante ale categoriilor universale și determină un set de coocurențe cu alte trăsături structurale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
condiții: apar, de obicei, ca trăsături variante ale categoriilor universale și determină un set de coocurențe cu alte trăsături structurale în toate limbile în care sînt prezente"79. De pildă, categoria Subiectului este cvasiuniversală, asadar nerelevanta din punct de vedere tipologic, ea devenind relevanță prin unele trăsături variabile care determină, la rîndul lor, apariția altor trăsături în sistem; sînt amintiți parametrul subiectului nul (numit și "pro-DROP")80, parametrul poziției S(ubiectului) în raport cu V(erbul) și O(biectul)81 și parametrul mărcii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și "pro-DROP")80, parametrul poziției S(ubiectului) în raport cu V(erbul) și O(biectul)81 și parametrul mărcii actanțiale 82. Tot cvasiuniversale sînt și categoriile de Agent și Pacient, doar modul lor de codare sintactica devenind relevant din punct de vedere tipologic, codare în funcție de care se disting limbile acuzative de cele ergative. Fiecare parametru determina apariția în lanț a altor trăsături structurale și asocierea cu acestea (de pildă, tipul ergativ se asociază cu antipasivul, în timp ce tipul acuzativ se asociază cu pasivul și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
uman. Problemă tipologiei face cu adevarat din lingvistică o știință: "C'est seulement par la typologie que la linguistique s'élève à des points de vue tout à fait généraux et devient une science"84. Distincția clasificare genealogica vs. clasificare tipologica a avut multă vreme la baza distincția primară diacronie vs. sincronie: "Compararea în plan sincronic a unor limbi apropiate nu din punct de vedere genetic, ci structural-formal în vederea unei clasificări a limbilor pe tipuri formează obiectul tipologiei lingvistice. Prin tipologie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasificarea limbilor pe tipuri. b) Acel domeniu al lingvisticii care studiază principiile de clasificare a limbilor pe baza sistematizării taxonomice a procedeelor de exprimare în termenii unor sisteme pancronice ale categoriilor lingvistice"85. După cum am văzut în capitolul anterior, clasificarea tipologica a limbilor este strîns legată de problema universaliilor lingvistice și încearcă să răspundă la două întrebări fundamentale: prin ce mecanisme limbile se diferențiază între ele? și care sînt trăsăturile comune tuturor limbilor lumii? Încercarea de a răspunde la aceste întrebări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mod greșit, superioare altora. Această clasificare, avînd la bază tipul morfologic, a dominat întreg secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Clasificarea genealogica se bazează pe criteriul istoric, fiind așadar de natură diacronica, iar clasificarea tipologica are un caracter sincronic. Edward Sapir, în capitolul Tipurile de structură lingvistică din volumul sau Language. An Introduction to the Study of Speech, 1921 (Trad. fr. Le langage. Introduction à l'étude de la parole, Petite Bibliothèque Payot, nr. 104, Paris
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Petite Bibliothèque Payot, nr. 104, Paris, 1970) propunea o clasificare simplificată 87 de forma: I. Limbi cu raporturi sintactice pure: A. Simple; B. Complexe. ÎI. Limbi cu raporturi sintactice complexe: A. Simple; B. Complexe. El readuce în discuție, așadar, clasificarea tipologica, prin preluarea distincției sintetic - analitic de la August W. Schlegel (1767-1845) și August Schleicher (1821-1868), insă propune o clasificare mai complexă, cu mai multe criterii și distincții: patru tipuri conceptuale exprimate de o limbă (concrete, derivative, relațional-concrete și pur relaționale), patru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de simbolism) sintetic latină, greacă, sanscrita c, b, d c, d (a) fuzionantă (puternic simbolizantă) sintetic takelma 98 d, c c, d (a) simbolică-fuzionantă sintetic semitica (arabă, ebraica) NOTĂ: Parantezele indică o formă atenuata a procesului. O variantă, intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Joseph Greenberg, într-o serie de studii publicate după 1950, va elimina din propria clasificare tipologica criteriul conceptual al lui Sapir, dar va prelua ideea foarte modernă a acestuia după care, în general, o limbă nu aparține unui singur tip, ci unei tranziții între tipuri. Greenberg va recurge și la unele metode statistice pentru a cuantifica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și nu de un tip morfologic unic. Distincția aglutinare vs. flexiune se sprijină în continuare, astăzi, pe distincția separativ vs. cumulativ. Există și tendința folosirii tripletei analitic - sintetic - polisintetic, fără nici o distincție în interiorul tipului sintetic. Centrul de interes al studiilor tipologice se deplasează în a doua jumătate a secolului al XX-lea către tipologia sintactica. Domeniile avute în vedere privesc, printre altele, ordinea cuvintelor, clasele de cuvinte (s-a observat, de pildă, ca multe dintre limbile mai puțin studiate în trecut
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
funcțională a diferitelor secțiuni ale unui sistem. Cu toate acestea, poate să corespundă mai multor sisteme (după cum, pe de altă parte, același sistem poate să corespundă mai multor norme). De exemplu, în limbile romanice - cu excepția francezei moderne - avem ca principiu tipologic distincția de bază între funcții "neactuale" sau "nerelaționale" (că genul și numărul) și funcții "actuale" sau "relaționale" (cum ar fi cazul - că funcție - sau comparația), distincție care, în forme material diferite, dar în mod ideal identice, găsește numeroase aplicări în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de aplicarea progresivă a acelorași principii de producere lingvistică"104. În mod cu totul inexplicabil, lingviștii români specializați în lingvistică limbilor au utilizat mult prea puțin distincțiile teoretice și aplicațiile practice coșeriene: "Este curios cît de puțin cunoscută este concepția tipologica a lui Eugeniu Coșeriu chiar în rîndul romaniștilor, - observa cu îndreptățire Cristinel Munteanu 105 - deși ideile sale privind o nouă tipologie a limbilor romanice au fost prezentate de către marele lingvist român (și publicate) cu diverse ocazii, începînd din 1965"106
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvistic ar putea fi interpretat ca orice mod de organizare a elementelor limbii, în diferitele ei sectoare și la diferite "niveluri""108. Din această perspectivă apare posibilitatea, semnalată chiar de Eugeniu Coșeriu, de a concepe existența "unei ierarhii de cercetări tipologice, după "nivelul" luat în considerație, după profunzimea, generalitatea și importanța faptelor studiate"109. Într-o a doua accepțiune, restrînsă, a conceptului de tip lingvistic, Dumitru Copceag crede că cea mai convingătoare și mai clar formulată perspectiva este cea a lui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de pe un plan apare că sincronie pe planul imediat superior. Schimbarea normei (motivată "intern") e o funcționare 125 a sistemului; schimbarea sistemului, o funcționare a tipului. 3. Permite îmbinarea, în metodologia cercetărilor lingvistice, a punctului de vedere genealogic cu cel tipologic (considerate de unii autori că incompatibile). 4. Explică așa-zisele convergente lingvistice 126, adică inovațiile paralele, observate adesea în evoluția mai multor limbi, înrudite sau neînrudite. 5. Din punct de vedere filozofic, reduce pluralitatea la unitate, dezvăluie, sub diversitatea exterioară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care se obține operand un fel de cross-sections în limbile reale", sînt formulate următoarele observații critice: "a) Sînt întotdeauna parțiale sau parțializante, deoarece selectează numai anumite trăsături sau proprietăți ale unei limbi și le ridică la rangul privilegiat de criterii "tipologice". În realitate, "tipurile" astfel obținute nu sînt altceva decît clase convenționale, în care limbile reale apar că simpla ilustrare tocmai a trăsăturii/trăsăturilor în cauză. Una și aceeași limbă, privită din perspectiva a diferite trăsături, va aparține unor clase radical
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numărul trăsăturilor tipologizante de acest fel este în principiu nelimitat; în practică nu se multiplică tipologiile din simplul motiv că unele trăsături sînt considerate în mod arbitrar drept "mai importante" decît altele. b) De multe ori, trăsăturile alese drept criterii tipologice sînt doar procedee materiale, care privesc exclusiv latura de expresie a limbii (ex. SOV/SVO); se presupune eronat că funcțiile (conținuturile) care le corespund ar fi identice sau măcar analoge în limbile respective. c) Chiar și atunci cînd funcțiile respective
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO); se presupune eronat că funcțiile (conținuturile) care le corespund ar fi identice sau măcar analoge în limbile respective. c) Chiar și atunci cînd funcțiile respective sînt analoge, caracterizări precum "limba SOV" sau "limba ergativă" nu spun nimic sub aspect tipologic, ci arată doar ceea ce știm deja din descrierea sistemului acelei limbi. Nu are loc, așadar, o mișcare interpretativa "pe verticală", de la sistem la tip, ci una "pe orizontală", de la un sistem la altul, stabilindu-se doar similitudini punctuale între sistemele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
similitudini punctuale între sistemele diferitelor limbi, în cadrul unei gramatici contrastive. O asemenea clasificare "ist nicht Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem". d) Întrucît fiecare limbă este încadrată simultan în numeroase clase diferite, în momentul efectuării intersecției de criterii tipologice unitatea structurală a limbii este distrusă, - și aceasta cu atît mai mult cu cît se utilizează mai multe "criterii tipologice". Asemenea operații de clasificare se desfasoara într-o direcție contrară intuiției primare ce stă la baza tipologiei limbilor: intuiția tipologica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]