5,710 matches
-
aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curând de ordin metafizic, încât e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari” (231). Mai mult, prin anecdotică, atmosferă, tipologii, ea reactivează, într-o conștiință avertizată, drama fundamentală a condiției umane. Omul e liber de orice condiționări, nu doar de cele meschine. E liber în sensul deplin al cuvântului. Dar nu știe că e liber. Când va înțelege și va
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
mică 5 medie 10 mare 15 Degradare arhitecturală mică 5 medie 10 mare 15 Degradarea componentelor artistice mică 5 medie 10 mare 15 2. Valori particulare și excepționale Autenticitatea materialelor 10 mică 1 medie 3 mare 5 Apartenența la o tipologie slab reprezentată în Lista monumentelor istorice și/sau PNR sau care sunt reprezentante ale unor tipuri de programe tematice prioritare mică 1 medie 3 mare 5 3. Statut juridic de protecție Monumente istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 20 20
ORDIN nr. 2.934 din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285585]
-
format tipărit și electronic și a bazelor de date ale bibliotecii, prin metode specifice; ... 4. completarea curentă și retrospectivă a colecțiilor, pe următoarele căi: cumpărare, donație, transfer, schimb de publicații, precum și prelucrarea parțială a acestora; ... 5. participarea la determinarea tipologiei documentare a publicațiilor intrate în colecțiile bibliotecii; ... 6. cercetarea, actualizarea și diversificarea modalităților și surselor de informare bibliografică pentru dezvoltarea colecțiilor; ... 7. realizarea modalităților de dezvoltare a colecțiilor după tipurile de documente, conform politicii de achiziție; ... 8. încurajarea donațiilor românești
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
curentă și retrospectivă primară a documentelor din fondurile bibliotecii, inclusiv a celor intrate la centrul de împrumut, și reflectarea acestora în catalogul online al bibliotecii; ... 8. operarea, în instrumentele de evidență, a documentelor eliminate din colecții; ... 9. participarea la determinarea tipologiei documentare a publicațiilor intrate în colecțiile bibliotecii; ... 10. formularea de propuneri de îmbunătățire a activității de prelucrare în regim informatizat, inclusiv cu privire la funcționarea sistemului integrat de bibliotecă; ... 11. elaborarea materialelor cu caracter metodologic și asigurarea asistenței de specialitate
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
se scoală și pornește ca în transă spre insulă, unde Andronic o așteaptă. Visul, asociat cu moartea spirituală sau cu trecerea dintr-o altă ordine a universului, reprezintă o tehnică și poetica autenticității, în Poetica romanului românesc interbelic-o posibilă tipologie a romanului de evadare. Totodată, visul presupune zbor, plutire, desprinderea de realitatea înlănțuitoare, devenind cale de legătură între ființa terestră și cea astrală. Astfel, Dorina este inițiată prin intermediul visului. Totul se întâmplă într-o noapte cu lună. În Șarpele, lumina
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cifrele sînt importante pentru o populație totală de 4 milioane de locuitori pentru Principatele Moldova și Țara Românească, la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, țiganii sînt sclavii coroanei sau ai persoanelor particulare. Primii se repartizează după activitățile lor, urmînd o tipologie propusă de Kogălniceami și reluată de autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu: există țigani aurari, ursari "care merg din oraș în oraș și din sat în sat cu urșii pe care-i prind de pui din Carpați și pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai bun la un moment dat. În viziunea autorului, curriculum recomandat este util profesorilor ca un ghid general, dar el ignoră de obicei realitățile școlii. Curriculum scris, care are un caracter oficial și este specific unei instituții educaționale concrete. Autorul tipologiei menționează că acest curriculum este esențial, dar adesea el nu este consonant cu ceea ce se predă, de fapt, în școală. Curriculum predat reprezintă experiența de învățare oferită direct de educatorii elevilor în activitatea curentă. Curriculum de suport, care desemnează materialele
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
eforturile de cercetare spre principalele depozitare ale documentelor create în această perioadă, respectiv Arhivele Naționale ale României, arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhiva Ministerului de Interne și Arhivele Militare Române. Documentele selectate sunt, din punct de vedere al tipologiei lor, de o mare varietate, de la hotărâri ale Biroului Politic al C.C. al P.M.R./P.C.R., ale Secretariatului C.C. al P.M.R. sau ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (așadar, cele mai înalte instanțe ale puterii politice a vremii!), până la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1959. adjuvant. Vezi AJUTOR. adresant. Vezi DESTINATAR. agent [agent]. 1. O ființă umană sau umanizată care execută o ACȚIUNE sau un ACT; un PERSONAJ care acționează și influențează cursul evenimentelor. 2. Împreună cu PACIENTUL, unul din cele două ROLURI fundamentale din tipologia lui Bremond. Dacă pacienții sînt afectați de anumite procese, agenții (voluntari sau involuntari) inițiază aceste procese și, mai precis, influențează pacienții, le modifică situația (îmbunătățind-o sau înrăutățind-o), sau o mențin (în bine sau în rău). Între tipurile de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Warren 1959; Chatman 1978; Crane 1952; Egan 1978; Forster 1927 [1963]; N. Friedman 1955a, 1975; Frye 1957 [1972]; Martin 1986; O'Grady 1965; Pavel 1985; Ricoeur 1984; Scholes, Kellogg 1966¸ Shklovsky 1965b [1975]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ, TIPOLOGIA INTRIGII, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă dublă [double plot]. O INTRIGĂ ce presupune două ACȚIUNI concurente de importanță (mai mult sau mai puțin) egală. ¶Empson 1960. Vezi și CONTRAINTRIGĂ, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă episodică [episodic plot]. O INTRIGĂ neliniară; o intrigă în care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIMPUL ISTORIEI acoperit de o ANACRONIE și momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de elemente este întreruptă pentru a face loc anacroniei). ¶Genette 1980. P pacient [patient]. Împreună cu AGENTUL, unul din cele două ROLURI fundamentale în tipologia lui Bremond. Dacă pacienții sînt afectați de anumite procese (și, mai precis, dacă ei se pot constitui în victime și beneficiari), agenții inițiază aceste procese și influențează pacienții, le modifică situația (îmbunătățind-o, sau înrăutățind-o) sau o mențin (în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiunea clasică rezultă din alternanța regulată a SCENEI și COMENTARIULUI. ¶Brown 1950; Genette 1980; T. Wright 1985. rol [role]. Un set tipic de FUNCȚII performabile de către o entitate, ca și de ATRIBUTELE atașabile unei entități. S-au propus mai multe tipologii ale rolului, dintre care cîteva s-au vădit a fi foarte influente în NARATOLOGIE. Astfel, Propp a identificat în structura basmului șapte DRAMATIS PERSONAE, sau roluri funcționale de bază, fiecare corespunzînd unei anumite SFERE DE ACȚIUNI: RĂUFĂCĂTORUL, DONATORUL (furnizorul), AJUTORUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul originar a implicat șase actanți: Subiect, Obiect, Remitent, Destinatar, Adjuvant și Opozant. Într-o versiune mai recentă a modelului, Adjuvantul și Opozantul nu mai constituie actanți. Bremond a dezvoltat o tipologie complicată, pornind de la distincția fundamentală între PACIENȚI (victime sau beneficiari) și AGENȚI (influențatori, modificatori și menținători). Un rol poate fi jucat de diferiți ACTORI sau PERSONAJE și invers, un actor sau un personaj poate juca mai multe roluri diferite. ¶Bremond
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor de INTRIGI potrivit similitudinilor structurale sau de altă natură. De exemplu, intrigile pot fi euforice (norocoase
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor de INTRIGI potrivit similitudinilor structurale sau de altă natură. De exemplu, intrigile pot fi euforice (norocoase: lucrurile se schimbă în bine), sau disforice (fatale: lucrurile se schimbă în rău), externe (bazate pe evenimente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe evenimente și trăiri exterioare), sau interne (bazate pe sentimente și tranzacții interioare), simple (lipsite de PERIPEȚIE și/sau RECUNOAȘTERE), sau complexe, epice (episodice, conexate lejer), sau dramatice (împletite strîns) ș.a.m.d. ¶Între încercările moderne de a avansa o tipologie a intrigilor relevante pentru NARATOLOGIE sînt notabile în special cele ale lui Crane și Friedman. Crane face o clasificare tripartită: intrigi de acțiune (implicînd o schimbare în situația protagonistului: Frații Karamazov), intrigi de personaj (implicînd o schimbare în caracterul moral
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Trad. J. Pecher. București: Editura Politică.] . 1965-71. Mythologiques. 4 vol. Paris: Plon. Liddell, Robert. 1947. A Treatise on the Novel. London: J. Cape. Lintvelt, Jaap. 1981. Essai de typologie narrative: Le "point de vue". Paris: Corti. [Lintvelt. 1994. Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Trad. Angela Martin. București: Univers.] Lips, Marguerite. 1926. Le Style indirect libre. Paris: Payot. Lodge, David. 1977. The Modes of Modern Writing: Metaphor, Metonymy, and the Typology of Literature. Ithaca: Cornell University Press. Lorck, Jean Etienne
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în anumite limite de timp și spațiu, în vederea asigurării unor nevoi biologice, psihice și sociale, dorim să subliniem complexitatea conceptului prin raportare la numeroasele tipuri sau forme de exprimare pe care mișcarea le evidențiază. Înainte de a trece la prezentarea unei tipologii bazate pe studiul mai multor surse, facem precizarea că în literatura din domeniul științei sportului conceptul de „mișcare” este analizat în strânsă relație cu cel de „motricitate”, asemănările și deosebirile fiind subiectul multor lucrări, asupra cărora nu vom insista aici
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
realizeze Planul de management al bazinului hidrografic al fluviului Dunărea. România participa la realizarea acestui Plan în cadrul Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea. În perioada ianuarie-martie 2004, au fost realizate următoarele acțiuni: * caracterizarea apelor de suprafață și subterane; * stabilirea ecoregiunilor, tipologiei și condițiilor de referință pentru râuri și lacuri; * stabilirea corpurilor de apă; * identificarea presiunilor și impactului activităților umane; * stabilirea surselor de poluare punctiforme și difuze semnificative; * stabilirea presiunilor hidromorfologice semnificative; * analiza economică a utilizării apei. Referitor la implicarea părților interesate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cuvânt sau o expresie care indică, rezumativ sau sugestiv, cuprinsul unui text în câteva cuvinte. Un titlu bun trebuie să îndeplinească o serie de condiții: formulare corectă, ușor de înțeles și fără echivoc, mesaj clar, incitant, reflectarea directă a conținutului. Tipologia titlurilor: * titlul clasic, tradițional - informarea într-o manieră simplă și scurtă; * titlul bazat pe jocuri de cuvinte - pentru decriptarea lui sunt necesare cunoștințe literare, istorice, civice, ex. Piranda și Pirandello; * titlul citat - o afirmație folosită ca titlu, ex. Exilul ca
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
a receptorului); * caracter neobișnuit care îl diferențiază de rutina cotidiană; * captează interesul; * include o problemă, un conflict; * are consecințe. După culegerea informațiilor, vor fi selectate însușirile ilustrative pentru evenimentul subiect al reportajului și se va stabili unghiul de abordare. Cunoașterea tipologiei reportajului ajută elevii să înțeleagă în profunzime mecanismele care stau la baza realizării textelor jurnalistice. În general se disting: * reportaje de tip feature (fapt divers); * news feature (evenimente centrate pe fapte de actualitate); * series (evenimente caracterizate prin fapte care se
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
delimitări) între cele două mari sfere comparate (Dreptul și Morala). În continuare, perspectiva diacronică este păstrată, dar este însoțită de axul sistematic (logic), întrucât autoarea face o expunere a teoriilor privind relația dintre drept și morală. Aici autoarea elaboreză o tipologie sistematică, deci un set de alternative care merg de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
drept și morală. Aici autoarea elaboreză o tipologie sistematică, deci un set de alternative care merg de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești. După explorarea și exploatarea informațională a temei (și teoriilor) din perspectivă diacronică, autoarea trece la a doua mare perspectivă, cea sincronică (deci sistematică și logică). Sunt analizate pe rând cele două sfere comparate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]