2,401 matches
-
în aria Debreținului, între 9 și 26 octombrie, una din cele mai mari bătălii de blindate din istoria celui de al Doilea Război Mondial. În lipsa infanteriei, linia frontului nu prea exista; era un soi de "vălurire" pe toată porțiunea dintre Tisa și Munții Meseș și timp de două săptămâni sorții au influențat decisiv rezultatul bătăliei. Din 25 octombrie 1944, formațiunile Diviziei sovietice de trăgători nr. 133 și Divizia română nr. 9 infanterie au intrat în Satu Mare și în Carei; toate teritoriile
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
70) și Babanuța (anii ’80), care însă nu au dat randamentul scontat. S-a încercat introducerea molidului (Picea silvestris), a bradului (Abies alba), pinului (Pinus silvestris) și pe o mică suprafață (de câteva hectare) a laricelui (Larix larix) și a tisei (pe Valea Comorii, la baza râpei există 20 - 25 de exemplare). Datorită neadaptării la condițiile climatice de aici a lipsei de fonduri dar și a nepăsării oamenilor, plantațiile de rășinoase au fost „invadate” de specii autohtone, iar dezvoltarea acestora nu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vest ale Giumalăului și de est a ale Rarăului. Molidului i se asociază bradul (Abies a alba), pinul (Pinus silvestris), laricea sau zada (Larix decidua var. plonica), precum și două specii rare specii rare și ocrotite - zâmbrul (Pinus cembra) ș și tisa (Taxus baccata). În raport de expoziție și soluri, alături de conifere se mai întâlnesc: f fagul (Fagus sylvatica, Fagus silvestris), mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dorește să aducă în atenția cititorilor câteva mențiuni din operele înaintașilor din stânga și din dreapta Prutului, câteva aprecieri ale unor călători și istorici străini, mulți dintre ei reprezentanți ai puterii țariste opresoare, care vin să demonstreze unitatea și permanența românească între Tisa, Nistru și dincolo de ele, de-a lungul întregii noastre istorii medievale și moderne. I Două secole de mistificare a adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989 Drama identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
al XIX-lea nu există conștiință națională, ci doar una a comuniunii etnice, surclasată de particularismul local. Deși, începând din secolul al XVI-lea, cărturarii și istoricii au afirmat și demonstrat de numeroase ori unitatea românească în întregul spațiu dintre Tisa, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, descendența latină și folosirea aceleiași limbi, cu câteva particularități regionale, locuitorii celor trei state românești continuă să se numească moldoveni, munteni, transilvăneni, dar și orheeni, soroceni, etc., chiar în interiorul aceleiași construcții statale. Apariția conștiinței naționale se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nume) a valahilor. Astfel încât, astăzi, pe tot teritoriul României, se vorbește o variantă foarte puțin modificată (chiar identică, susține istoricul basarabean) a limbii moldovenești. Așadar se susține, nici mai mult nici mai puțin decât UNITATEA lingvistică a locuitorilor dintre Tisa și Nistru, locuitori care vorbesc limba moldovenească, cu numele schimbat de „limba română”. Aberații care nu mai au legătură cu cercetarea științifică a izvoarelor istorice, în cursul căreia se pot strecura erori, ci cu contrazicerea logicii de bun simț. Identitatea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
forma actuală, ci într-o multitudine de forme locale (graiuri) care au fost unificate mai apoi. Din acest punct de vedere, limba română, mai ales varianta sa daco-română nord dunăreană, a fost pe tot parcursul Evului Mediu, pe teritoriul dintre Tisa, Dunăre și Nistru, și până astăzi surprinzător de unitară. Forma particulară pe care limba română a luat-o în spațiul dintre Nistru și Prut s-a datorat tocmai excluderii acestei regiuni, pentru o lungă perioadă, din statul național român. Puși
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
spune mai apoi), ci românească (...). Iar dacă aceste neamuri n-ar fi la obârșia lor romani, cum, mă rog, ar fi putut să-și ia, prin minciună, și numele, și limba romanilor?”. Despre unitatea poporului român de la Nistru până la Tisa, cu ramificațiile sale transnistrene și balcanice, vorbesc și istoricii Școlii Ardelene. Iată cum prezenta tabloul întinderii poporului român Samuil Micu, cu două secole în urmă: „În Dachia cea Veche, în carea împăratul Traian au așezat pre romani, carea să cuprinde
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ramificațiile sale transnistrene și balcanice, vorbesc și istoricii Școlii Ardelene. Iată cum prezenta tabloul întinderii poporului român Samuil Micu, cu două secole în urmă: „În Dachia cea Veche, în carea împăratul Traian au așezat pre romani, carea să cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți lăcuitori sunt români, decât toate alte neamuri, că în Țara Ardealului și în Țara Ungurească până la Tisa, românii cu mulțimea întrec pe toate alte neamuri care sunt întru aceste pământuri
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Veche, în carea împăratul Traian au așezat pre romani, carea să cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți lăcuitori sunt români, decât toate alte neamuri, că în Țara Ardealului și în Țara Ungurească până la Tisa, românii cu mulțimea întrec pe toate alte neamuri care sunt întru aceste pământuri. Iară în Țara Românească și în Moldova, mai cu seamă singuri români sunt lăcuitori. Afară de pământurile acestea lăcuiesc încă români în Besarabia, în Bugeac și în Crîm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
istoricopolitic. Chiar din titlu reiese că autorul era conștient de unitatea etnică a locuitorilor de la est și sud de Carpați. Termenii de „Țara Românească” și „Pământul românilor” sunt folosiți cu sensul de teritoriul locuit de români, dintre Nistru și Tisa: „În spațiul dintre albiile Tisei și Nistrului, având la nord Alpii Carpatici și sprijinindu-se dinspre sud pe întinderea dunăreană și partea de nord-vest a litoralului Mării Negre, locuiește o masă compactă de populație, numele autohton al căreia, divizat de etnografii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că autorul era conștient de unitatea etnică a locuitorilor de la est și sud de Carpați. Termenii de „Țara Românească” și „Pământul românilor” sunt folosiți cu sensul de teritoriul locuit de români, dintre Nistru și Tisa: „În spațiul dintre albiile Tisei și Nistrului, având la nord Alpii Carpatici și sprijinindu-se dinspre sud pe întinderea dunăreană și partea de nord-vest a litoralului Mării Negre, locuiește o masă compactă de populație, numele autohton al căreia, divizat de etnografii contemporani în câteva denumiri locale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de la est de Carpații Orientali se găsesc așadar în număr mare și într-o mare varietate de surse. Cele prezentate pe scurt în paginile anterioare constituie doar o mică parte dintre ele. Afirmarea unității locuitorilor din întreg spațiul românesc, între Tisa și Nistru, chiar în lucrări ale apropiaților cercurilor țariste sau exponenți ai regimului sovietic, confirmă apartenența etnică indubitabilă a românilor basarabeni și a identității dintre „limba moldovenească” și limba română. Încheiere În urma periplului printre complicatele realități etnolingvistice ale statului de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Cromoplastele sunt lipsite de clorofilă, dar conțin pigmenți carotenoizi, responsabili de culoarea galbenă, oranj sau roșie a multor fructe (tomate, ardei), petale (stânjenel galben) sau rădăcini (morcov). Cromoplastele se Întâlnesc doar la spermafite: puțin frecvente la gimnosperme (În psuedobaca de tisă) și abundente la angiosperme. Apariția lor În cursul evoluției este, de altfel, contemporană cu cea a angiospermelor, a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
morlacii din Bosnia și Erțegovina; găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unități etnice În munții Albaniei, În Macedonia și Tesalia, În Pind ca și În Balcani, În Serbia, În Bulgaria, În Grecia, până sub zidurile Atenei; apoi, de dincolo de Tisa Începând, În toată regiunea Daciei Traiana până dincolo de Nistru, până aproape de Odesa și de Kiev... Dar, pe când rușii au cea mai mare Îngrijire pentru triburile cele mai neînsemnate chiar care se țin de marea familie slavă, pe când germanii stăruiesc
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
poetul constată dramatic: „Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupau În veacul de mijloc aproape Întreg teritoriul Peninsulei Balcanice, Începând de sub zidurile Constantinopolei, ale Atenei și ale Triestului și ajungând până la Nistru spre miazănoapte și răsărit, până-n șesurile Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați”. Și relevă În fraze de o pondere biblică o realitate cutremurătoare: „Nu e Într-adevăr un popor megieș
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
nord cu Pacinații, care, împreună cu cumanii, pradă și fac „multe neajunsuri” țării lui Gelu, ducele valahilor, înainte ca Tuhutum cu ungurii să năvălească dinspre Poarta Mezeșului. Ei ocupă îndată Țara Românească, Oltenia și Banatul și ajung la gura Mureșului, pe Tisa, și la aceea a Tisei pe Dunăre, unde găsim, alături de români, pe bulgari și cumani, chemați în ajutor de către voievodul Glad. Evenimentele se petrec în timpul domniei lui Arpad (896-907), înainte de cucerirea cetăților Gomor, Nograd și Nitra, cam prin anii 903-905
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cumanii, pradă și fac „multe neajunsuri” țării lui Gelu, ducele valahilor, înainte ca Tuhutum cu ungurii să năvălească dinspre Poarta Mezeșului. Ei ocupă îndată Țara Românească, Oltenia și Banatul și ajung la gura Mureșului, pe Tisa, și la aceea a Tisei pe Dunăre, unde găsim, alături de români, pe bulgari și cumani, chemați în ajutor de către voievodul Glad. Evenimentele se petrec în timpul domniei lui Arpad (896-907), înainte de cucerirea cetăților Gomor, Nograd și Nitra, cam prin anii 903-905. Din cele 13 triburi ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în număr de 15.000, cu 2.000 de nobili, veniți cum am văzut mai sus, de pe dreapta Niprului, vor deveni vasalii Coroanei Ungare. În nici un caz, predenecenții din Annales Regni Franconum, așezați pe malul Dunării în Banat, la gura Tisei, nu au nici legătură cu brodnicii de la răsărit de Siret, cum scrie eronat și tendențios K. Horedt. Referințe asupra înfrângerii rușilor în această nimicitoare bătălie se află în mai multe izvoare apusene contemporane. Dar, în toate știrile cu privire la acțiunile tătarilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe care-i vom vedea comandând trupe în Marea Invazie a Europei. Cauza principală a invaziei mongole în Europa a fost, deci, cucerirea Imperiului cuman, Dești-Kipciak, ulus-ul lăsat moștenire de către Gingis-khan lui Giuci, care se întindea de la Volga până la gura Tisei, cuprinzând în el și Țările Române, cum am arătat mai sus, și nu din dorința de a vedea „puterea stăpânului din urbea eternă”, adică a Papei de la Roma. Operațiile militare au început în primăvara anului 1236. Subutai cucerește mai întâi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Turnul Severin și Orșova. De acolo, a luat-o în sus pe valea Cernei, prin satul Pecenevca, apoi pe aceea a Mehadiei și de la izvoarele Timișului, pe drumul Caransebeșului spre Timișoara, pustiind împrejurimile cetății și tot ținutul până la Dunăre și Tisa, în care fuseseră instalați în 1238 cumanii. Devastarea satelor din regiune a fost așa de cumplită încât și la 10 august 1279, deci după aproape 40 de ani, când Ladislau Cumanul întărește cumanilor supraviețuitori vechile posesiuni oferite de Bela al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Benedict își adunase o frumoasă oaste, alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-a venit vestea că mongolii lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale lui Cadan și Buri urcând dinspre șes în regiunea deluroasă și împădurită, a trebuit să organizeze apărarea orașului pe înălțimi. Ca întotdeauna, tătarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu ochii lui. Cele relatate mai sus sunt confirmate și de un act emis, în 10 august 1279, de către Ladislau Cumanul. După ce arată că în timpul tătarilor „marea mulțime a cumanilor a cotropit o mare întindere de pământ... între Dunăre și Tisa sau lângă râul Criș, ori între râurile Mureș și Criș sau pe amândouă părțile acelor râuri, ori între Timiș și Mureș, ori în jurul lui și nu în altă parte, pe acele râuri sau locuri sau pământuri pe care regele Bela
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
stâng față de corpul central, comandat de Batu-khan, s-a isprăvit ocuparea Țărilor Românești. Dacă admitem ca bune datele de 13 februarie, pentru începerea generală a operațiunilor tuturor armatelor, ordonate de șeful Statului Major Subutai, și 30 aprilie, încheierea lor pe Tisa, oștilor celor patru generali le-au trebuit 75 de zile, adică două luni și jumătate, pentru atingerea obiectivului lor strategic. Aceasta înseamnă că în Moldova, Țara Românească, la trecerea Carpaților, și în Transilvania, ele au avut de întâmpinat o rezistență
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce știm sigur, însă, este că drumul luat de Batu-khan și Subotai a fost prin Sambor, la izvoarele denumite Negru și Alb ale Tisei, pe brațul de Apus, apoi prin Hust la Muncaci și Mișcolț. Spre deosebire de „Poarta Rusiei”, adică trecătoarea din Țara Haliciului, pe unde au intrat tătarii în Cehoslovacia și Ungaria cu Batu-khan, mai exista trecătoarea denumită Poarta Tătară, prin Cârlibaba, la Rodna
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]