KorAP: Find »[drukola/base=topic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...56 >

1,385 matches

Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

precisely, in Romanian language. We are convinced it can find a proper place among other researches focusing on Finland from the Romanian perspective. One important achievement was the bibliographical part, we managed to set up a solid bibliography on the topic, and we aspired to give comprehensive data on authors, translators and forewords, as no one had done before. We consider the present research as a relevant popularization work. Keywords: Finland, literature, culture, reception, translations Résumé La littérature et la culture

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

Phrase) / centrul sintactic substantival NUMP / NUM0 Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP / Q0 Grup al Cuantificatorului (engl. Quantifier Phrase) / centrul sintactic Cuantificator TOP / T0 Grup Timp-obiect (engl. Tense-object Phase) / centrul sintactic Timp-obiect TOPP / TOP0 Grup al Topicului (engl. Topic Phrase) / centrul sintactic Topic TP / T0 Grup al Timpului (engl. Tense Phrase) / centrul sintactic Timp TSP / TS0 Grup Timp-subiect (engl. Tense-subject Phrase) / centrul sintactic Timp-subiect VOICEP / VOICE 0 Grup al Diatezei (engl. VoiceP) / centrul sintactic Diateză VP / V0

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sintactic substantival NUMP / NUM0 Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP / Q0 Grup al Cuantificatorului (engl. Quantifier Phrase) / centrul sintactic Cuantificator TOP / T0 Grup Timp-obiect (engl. Tense-object Phase) / centrul sintactic Timp-obiect TOPP / TOP0 Grup al Topicului (engl. Topic Phrase) / centrul sintactic Topic TP / T0 Grup al Timpului (engl. Tense Phrase) / centrul sintactic Timp TSP / TS0 Grup Timp-subiect (engl. Tense-subject Phrase) / centrul sintactic Timp-subiect VOICEP / VOICE 0 Grup al Diatezei (engl. VoiceP) / centrul sintactic Diateză VP / V0 Grup verbal

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP / Q0 Grup al Cuantificatorului (engl. Quantifier Phrase) / centrul sintactic Cuantificator TOP / T0 Grup Timp-obiect (engl. Tense-object Phase) / centrul sintactic Timp-obiect TOPP / TOP0 Grup al Topicului (engl. Topic Phrase) / centrul sintactic Topic TP / T0 Grup al Timpului (engl. Tense Phrase) / centrul sintactic Timp TSP / TS0 Grup Timp-subiect (engl. Tense-subject Phrase) / centrul sintactic Timp-subiect VOICEP / VOICE 0 Grup al Diatezei (engl. VoiceP) / centrul sintactic Diateză VP / V0 Grup verbal (minimal) (engl. Verb Phrase

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională, ce include proiecții de tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Ipoteza lui Rizzi (1997) este verificată în mod direct de limba română: Stan (2007) arată că structura românească ca... să este o structură în care ambele poziții de complementizator sunt lexicalizate, iar

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
spațiul dintre ca și să sunt focalizați sau topicalizați (53). (53) a. Cine vrei să vină? Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului 37: (54) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să vină? Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului 37: (54) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului 37: (54) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului 37: (54) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) Spre deosebire de alte limbi romanice moderne, în română, domeniul preverbal găzduiește atât

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) Spre deosebire de alte limbi romanice moderne, în română, domeniul preverbal găzduiește atât focus constrastiv (56a), cât și focus informațional (56b) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (55) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) Spre deosebire de alte limbi romanice moderne, în română, domeniul preverbal găzduiește atât focus constrastiv (56a), cât și focus informațional (56b) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri. b. Ce bei? O țuică beau. Astfel, structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează proiecțiile FORCE

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
centrele inferioare ierarhic din aceeași proiecție extinsă. 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă Termenul configuraționalitate circulă cu două înțelesuri: (i) în dihotomia configurațional vs nonconfigurațional; (ii) ca termen special, desemnând articularea propoziției după categorii discursive de tip topic / focus. Dihotomia configurațional / nonconfigurațional este introdusă de Hale (1978, 1982, 1983) în urma studiilor asupra limbii warlpiri (limbă indigenă din Australia), caracterizată de o libertate de topică excepțională. Inițial, s-a crezut că warlpiri (și alte limbi asupra cărora a fost

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la topica determinată de factori discursiv-pragmatici mai degrabă decât de factori gramaticali (rol tematic, caz). Kiss (2001: 1442) definește tipul limbilor configuraționale discursiv astfel: "[w]e call a language discourse-configurational if it links either or both of the discourse-semantic functions topic and focus to particular structural positions". Ambii termeni, (non)configurațional și configurațional discursiv, au ajuns să se folosească într-o manieră mai informală în literatura de specialitate, care le lărgește sfera de aplicare față de formulările inițiale. 3 Metodologie 3.1

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
presupozițional al enunțului. Fără pretenția de a fi identificat în detaliu factorii care determină procesul de object shift în configurațiile VOS, putem totuși conchide că deplasarea obiectului are cauze pragmatice; includerea obiectului deplasat astfel în componentul presupozițional îl califică drept topic; deplasarea este deci de tip A-bar, poziția de extracție a obiectului fiind o proiecție de topic (TOPP) din periferia internă propozițională vP delimitată de Belletti (2004). Relevanța procedeuluiobject shift disponibilitatea derivării structurilor VOS prin object shift indică libertatea cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
shift în configurațiile VOS, putem totuși conchide că deplasarea obiectului are cauze pragmatice; includerea obiectului deplasat astfel în componentul presupozițional îl califică drept topic; deplasarea este deci de tip A-bar, poziția de extracție a obiectului fiind o proiecție de topic (TOPP) din periferia internă propozițională vP delimitată de Belletti (2004). Relevanța procedeuluiobject shift disponibilitatea derivării structurilor VOS prin object shift indică libertatea cu care obiectul direct se poate extrage din VP • lipsa efectelor de intervenție în atribuirea cazului nominativ subiectului

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
că s-a purtat tica un domn]? Dacă analizăm mai îndeaproape însă distribuția OD propoziționale în raport alte argumente, e.g. OI, observăm extracția wh- este disponibilă și atunci când OD propozițional este la dreapta OI, și atunci când OD este la stânga OI; topica OD > OI este derivată prin deplasarea OD la stânga OI (50b, 51b), și cu toate acestea extracția wh- este posibilă, indiferent de complementizatorul ales (că sau să): (50) a. Cei i-a spus Ioanei [să facă ti]? b. Cei i-a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
62) a. Pentru ca dessă-i vizitezi pe bunici, ai nevoie de mulți bani pentru că drumul e lung și scump. b. Desnu au mers niciodată părinții mei la bunici. Din punct de vedere interpretativ, adverbele preverbale se asociază cu citiri marcate pragmatic (topic și focus). Căutând să identificăm contextele în care se preferă plasarea preverbală a adverbului des în exemple ca (62), observăm că unul dintre contextele firești este acela în care adverbul a fost menționat anterior în discurs: Aș vrea să-i

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
contextele firești este acela în care adverbul a fost menționat anterior în discurs: Aș vrea să-i vizitez mai des pe bunicii mei pentru (62a) sau Părinții tăi obișnuiau să meargă des la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în structuri cu complementizatori scindați sau dublați. Structura ca... să a fost analizată de Stan (2007) ca reprezentând o instanțiere prototipică a ipotezei scindării complementizatorului în două proiecții separate, FORCEP și FINP, între care se găzduiesc constituenți dislocați (focus (130a), topic (130b)) în periferia stângă a propoziției subordonate (Rizzi 1997): (130) a. Pe cine ai vrea să vezi? Vreau ca DOAR PE IONsă-l văd. b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea ca Ion să facă traducerea. Mai puțin discutată

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la domeniul flexionar și, respectiv, la domeniul complementizator; astfel, apariția unor elemente la stânga negației și/sau a cliticelor pronominale le califică drept aparținând domeniului complementizator: elementele care proiectează grupuri (nominale, prepoziționale etc.) complexe sunt elemente deplasate pragmatic în proiecțiile de topic sau de focus din periferia stângă; elementele X0 sunt complementizatori lexicalizând fie FIN0 (să), fie FORCE 0 (că, dacă; ca din structura ca... să sau ca să;cum etc.) Extensiuni • o situație specială prezintă a din structura infinitivului verbal: după cum au

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la propozițiile organizate în jurul supinului. (ix) Româna prezintă semne clare pentru categorizarea ca limbă cu configuraționalitate discursivă (Kiss 1995, 2001; Alboiu 2002; Zafiu 2013b; Hill și Alboiu 2016) (v. §II.2.4), nu în sensul gramaticalizării unor poziții fixe de topic și/sau de focus, ci în sensul în care poziționarea constituenților este dictată de interpretarea lor pragmatico-semantică; în §2.4, am arătat, urmându-i pe Alboiu (1999); Gallego (2012) că ordonarea VOS obținută prin strategia de object shift, familiară și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
asemenea, analiza complementizatorului să și a statutului negației propoziționale arată în mod direct că domeniul preverbal reprezintă periferia stângă a propoziției, deplasarea în acest domeniu fiind deci o formă de deplasare A-bar; constituenții preverbali sunt deci marcați informațional (ca topic sau focus). Probleme deschise. Sugestii pentru cercetări viitoare (x) Luând ca termen de comparație franceza, ale cărei forme sintetice în tipologia propusă de Schifano (v. §§1; 3.1.2 supra) se ridică, la fel ca în română, la cea mai

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
19) n-auridicatu-să nimeni cu nici o pâră (AB: 279;Todi 2001: 49) Adiacența la complementizator a pronumelor clitice este posibilă (20), însă doar în condițiile în care periferia stângă a propoziției nu este accesată de constituenți marcați pragmatic; odată ce pozițiile de topic sau focus din periferia stângă sunt accesate, se observă că adiacența la complementizator a pronumelor clitice este doar aparentă, cliticul pronominal fiind, de fapt, adiacent la verb (21). În rarele situații în care inversiunea verbală are loc în propoziția subordonată

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]