1,214 matches
-
în bărăci din scândură, insalubre, cu instalații igienice rudimentare în care bântuiau bolile. Mortalitatea infantilă era foarte ridicată. Aceasta se datora și lipsei de asistență medicală corespunzătoare. În întreg defileul nu exista nici un medic sau vreo unitate sanitară, doar la Toplița și Reghin exista câte un dispensar. Anul 1940 a însemnat pentru români cea mai neagră pagină din istoria modernă a României. După instituirea la putere a lui Hitler, dictatorul Germaniei a profitat de politica conciliatoristă a Franței și a Angliei
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
care teritoriile localității au devenit teatru de război. La începutul lui septembrie, trupele horthyste au evacuat cetățenii din localitate, deoarece trupele sovietice 7 de gardă ce au înaintat pe la Ghimeș- Palanca și Bicaz, spre Valea Mureșului Superior, se aflau la Toplița, localitate situată la intrarea în defileu la numai 20 km de estul comunei. Aceștia s-au refugiat în pădure pe Valea Ungurașului și Fântânelului, unde au construit „buncăre de pământ” pentru a se adăposti de bombardamentele ce aveau să se
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
un vânt mare. În anul 1987 preotul Vasile Dragan se îngrijește de înfrumusețarea lăcașului de cult cu pictură realizată în tehnică frescă, pictată fiind de pictorul Vasile Munteanu din Covasna și iconostas nou sculptat și pictat de Dumitru Ciubota din Toplița. În data de 7 mai 1989 biserică este sfințită de cître IPS Iustinian Chira Maramureșanul și s-a resfințit în data de 23 mai 2004 de care IPS Irineu Bistrițeanul - în urmă renovării exterioare și ridicării monumentului eroilor, ridicat în
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
satul București, Bogdan-Vlad Vodă îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
Moisei, familia lui Nichita LEȘAN din Leșu Ilvei, holteiul Ștefan MORARIU din Dumbrava, familia lui Grigori I. RUSU din Aragniz, familia lui Doroftei BUTURLĂ din Argalia, familiile lui Iosif UNGUREAN și Georgiță ALBU din Herina, familia lui Maftei STRUȚU din Toplița și familia lui Sandu BÂRSAN din Cașin. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Capu Codrului se ridica la 2.072 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (92,5%), cu o minoritate de germani (4,5%), una de ruși (0,5
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
bazinului superior a Bistricioarei. Depresiunea este închisă spre vest de Munții Călimani, la sud de Munții Giurgeu prin grupa nordică a acestora Munții Borsecului și la est de Munții Bistriței. Căi de acces: Lipsa existenței unei legături rutiere modernizate între Toplița și Vatra Dornei prin Bilbor, duce într-un fel la izolarea comunei, aceasta nefiind o localitate de tranzit, ci un cap de linie. Prima atestare documentara datează din anul 1751 sub denumirea de Bélbor. Originea denumirii este neclară: după unii
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
Giurgeului din județul Harghita. Căile de comunicație sunt exclusiv rutiere. Dintre localități în apropierea relativă merită menționate Borsec la 20 km, Bilbor la 45 km (prin Borsec și ulterior DJ174A ) respectiv 31 km (prin Capu Corbului și apoi DJ174B - nerecomandat), Toplița la 45 km, Ditrău la 34 km prin DJ127 , Gheorghieni la 47 km prin DJ127 și 81 km prin Toplița . Distanță până la localități mai îndepărtate este: Piatră Neamț 93 km, Târgu Neamț 69 km, Vatra Dornei 109 km pe valea
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
km, Bilbor la 45 km (prin Borsec și ulterior DJ174A ) respectiv 31 km (prin Capu Corbului și apoi DJ174B - nerecomandat), Toplița la 45 km, Ditrău la 34 km prin DJ127 , Gheorghieni la 47 km prin DJ127 și 81 km prin Toplița . Distanță până la localități mai îndepărtate este: Piatră Neamț 93 km, Târgu Neamț 69 km, Vatra Dornei 109 km pe valea Bistriței - 89 km prin Borsec - Pasul Creangă - Bilbor pe DJ174A . Munții care se găsesc în jurul localității sunt : Climă este una
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și Râul Toplița, râul este denumit Râul Tusa. Abia în aval de confluența cu râul Toplița, râul poartă denumirea de Râul Barcău.
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și Râul Toplița, râul este denumit Râul Tusa. Abia în aval de confluența cu râul Toplița, râul poartă denumirea de Râul Barcău.
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
scop terapeutic (Tușnad), precum și lacul vulcanic Sfânta Ana, ori lacurile carstice din masivele de sare de la Praid și Lacul Ursu din Sovata, lacul de baraj natural - Lacul Roșu. Râul Mureș izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului Dr. György Bernády conducerea orașului dualist a alocat fonduri semnificative pentru construirea "Canalului de Turbină" și amplasarea unei turbine cu
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
din județ. În zona Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hangu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,96%). Pentru 2,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
Mureșul (în latină "Maris", în , în ) este un râu, care curge în România și Ungaria, în lungime de 789 km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de întâlnire a revărsărilor de lavă și acumulările de piroclastite provenite din Munții Căliman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Și-a început studiile la seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1936, dar le-a întrerupt din cauza ocupației Transilvaniei de Nord. A slujit o perioadă ca administrator parohial în unele parohii din jurul Rohiei și în jurul Mănăstirii „Sf. Ilie” din Toplița (1942-1944). Și-a reluat apoi studiile la Seminariile "Sf. Nicolae" din Râmnicu Vâlcea și "Nifon mitropolitul" din București (1944-1948) și la Institutul Teologic Universitar din București (1948-1952). În timpul studiilor a fost hirotesit protosinghel (1947), funcționând un timp ca preot la
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
în acest sens fiind salvarea bisericii Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc. A restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeț, alături de care a construit o biserică nouă, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A renovat și construit Manastirea ”Sf. Ilie” din Toplița, județul Harghita. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Fără precedent în istoria recentă a bisericii, la 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
clubului - locul 6! Interesant este un clasament al acestui retur excelent în care echipa din Brăila se afla pe podium cu 23 de puncte fiind depășită doar de Dinamo (25) și Steaua (24). În Cupa României după victoriile cu Mureșul Toplița (1-0) și Rapid (1-0), Dacia Unirea a fost eliminată într-o dublă manșă de Universitatea Craiova (1-0 și 0-2) în sferturile de finală. De asemenea clubul brăilean a participat și în Cupa Balcanică fiind eliminat într-o dublă manșă de către
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
starețul Mănăstirii Lainici. În anul 1994 a fost arhimandrit și superior al Așezămintelor Românești de la Ierusalim. În 9 iulie 1994 a fost ales episcop al Covasnei și Harghitei, la recomandarea mitropolitului Antonie Plămădeală, care l-a hirotonit episcop la Mănăstirea Toplița din județul Harghita în 20 iulie 1994. În 25 septembrie 1994 a fost instalat episcop al Covasnei și Harghitei, la Miercurea Ciuc. La începutul anului 1999 a intermediat „Pacea de la Cozia”, acordul dintre minerii lui Miron Cozma și guvernul Radu Vasile
Ioan Selejan () [Corola-website/Science/308639_a_309968]
-
și cu fundătură din scânduri de brad bătută pe interior. Această mică biserică de țară este un relict în arhitectura de lemn sacrală, unica de acest fel cunoscută până în prezent în țară. O biserică asemănătoare a existat în satul vecin Toplița până în 1932 și alta în satul Hășdat până în 1938, amândouă înlocuite de biserici de zid. Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vălari nu mai este folosită de parohie din 1936, de când s-a sfințit biserica de zid, și din acest
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
Răchițelii, unde a fost folosită timp de un secol. Ioana Cristache-Panait a surprins de asemenea tradiția mutării bisericii în Vălari din Poienița Tomii, însă, în lipsa unor însemnări de mutare și datorită existenței anterioare a unei biserici asemănătoare în satul vecin Toplița, cercetătoarea a înclinat să susțină ridicarea bisericii de lemn de la bun început de către vălăreni. O datare exactă se va putea face prin metoda dendrocronologică. Până atunci reținem anul 1733 scrijelit pe peretele vestic, în tinda femeilor, care antedatează construcția. Anul
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
cristalini ai Bistriței și masivul vulcanic al Călimanului. De la localitatea Panaci ea se îndreaptă către sud-est de-a lungul pârâului Călimanelul și străbate depresiunile Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmărind valea Secului și cea a Topliței, până la localitatea cu același nume. Limita sudică este jalonată de valea transversală a Mureșului (defileul Toplița-Deda), care separă Călimanul de Munții Gurghiului, formată dintr-o serie de bazinete presărate de așezări umane, între care se înterpun sectoare mai înguste, cu
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
să se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova să fi adus cu ei în Transilvania, pe lîngă tradițiile și obiceiurile specifice, forme de administrare autonomă, pe care le-au aplicat îndeosebi în localitățile fondate de ei. Bunăoară, prin
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a fost o publicație regională, care a apărut atât în județul Mureș cât și în județul Harghita, în limba română, în perioada anilor 2002 - 2006. Ziarul a fost fondat în toamna anului 2002, în municipiul Toplița din județul Harghita, de către scriitorul și omul de afaceri, Julien Tănase și inițial s-a numit Vocea Harghitei și a apărut bilingv. În primăvara anului 2003, publicația a pătruns pe piată mureșeana de media, sub denumirea de iar din primăvara
Vocea Mureșului și Harghitei () [Corola-website/Science/303714_a_305043]