1,162 matches
-
musca redeschide un spațiu vital evacuat din literatură În anii 1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-un aparent derizoriu efect de realitate, o colonie de personaje participante la doar două catregorii biografice: eroi sau antieroi; prin cvasiinvizibilitatea ei, toposul muștei revine la sugestia unei absențe obsedante, iar prin numărul infinit pe care-l sugerează, generic, musca, se referă la cel mai banal - și, deci, autentic - cotidian. Dacă În Lac detectivul Chopin se folosește de muște cărora le implantează microfoane
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prea mare de timp; dificultățile legate selecția cazurilor. Pentru ca rezultatele să fie semnificative pentru populația generală, loturile studiate ar trebui să fie nu numai mari, ci din diverse medii, structurate după regulile epidemiologiei științifice. Nu trebuie ignorat faptul că anumite toposuri sociale pot grupa o populație crescută de persoane cu tulburare de personalitate, așa cum sunt închisorile, populația homeless, etc; în perspectiva populației psihiatrice se cere a nu se uita că multe cazuri cu probleme nu ajung în instituții și se tratează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup nominal, este gândită ca o revoltă împotriva dominației verbelor („7 formule de exorcizare a verbului”, sună subtitlul), poetul căutând toposul mântuitor, în spirit de haiku. Mitologia e deplin stăpână în Cornetul cu înghețată al lui Polifem (1999), dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian. Versurile lui A. prezintă un poet la care melancolia trecerii insidioase
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
ca fals în cunoștința lui"22. Ceea ce se observă este că Sf. Maxim preia acceași sintagmă care apare atât în varianta alexandrină, cât și în cea latină a Fiziologului: Dumnezeu este "soarele dreptății"23. Ceea ce marchează fie o circulație a topos-ului, fie o vizitare a Fiziologului, care devenise deja o scriere etalon. Sau, de ce nu, ambele variante. Pentru a încheia acest lacunar periplu printre surse, mă mai opresc la o lucrare din secolul al XII-lea, care a influențat gândirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, pp. 590-591. Fiziologul trebuie să fi contribuit și el, alături de scrierile sfinților părinți, la impunerea acestui topos. Or, cum acvila/ vulturul apare ca zburând către soare, potențialul său simbolic se dubla. Nu trebuia decât ca soarele să devină "soarele dreptății". 24 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, tranducere și comentarii de Willene B.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, p. 590-591. Fiziologul trebuie să fi contribuit și el, alături de scrierile sfinților părinți, la impunerea acestui topos. Or, cum acvila/ vulturul apare ca zburând către soare, potențialul său simbolic se dubla. Nu trebuia decât ca soarele să devină "soarele dreptății". 474 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, edition, translation and commentary by Willene
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sunt "maimuțele geniului"29, adică simpli simulatori ai unei tehnici a spontaneității. Iar numeroasele lui scrieri abundă în referințe directe sau aluzive la elementele care definesc geniul francez al limbii. Evocă - desigur, ca reper negativ - atât figurile conversației, cât și toposul salonului sau al capitalei având Parisul ca referință implicită 30. Altundeva se referă depreciativ la caracterul prozaic al producției franceze de literatură: "Poeții francezi târzii nu se pot pierde în înălțimi, fiindcă primii inventatori ai limbii lor nu au zburat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Emulatorii se simțeau "concurenți" făcând cam aceleași gesturi pe care le făceau și cei care se simțeau "urmăritori". Și într-un caz, și în celălalt, scriitorii erau încurajați să preia și să compileze citate, să facă variațiuni pe tema unui topos, să perpetueze caracteristicile unui obiect literar apreciat. Din perspectivă strict retorică, erau aceleași practici, asumate dintr-o postură diferită. Abia interpretarea creștină avea să schimbe acest lucru, investind emulația cu atributele particulare ale unei imitații distincte. Ce nu s-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realizează în intimitate, prin retragere, e o dorință amputată, concepută cu minus și diferențiată de dorința plenară posibilă în prezent. Chiar dacă această viață dusă "departe de zgomot" poate să trezească reverii ale odihnei, ale retragerii calme sau chiar să evoce toposul idilic al vieții de țară, ideea sa nu e aceea a unei libertăți intime, ci a unei împiedicări a activității. Cei care se retrag nu o fac pentru ceea ce li se oferă, ci pentru ceea ce li se refuză. Refugiul se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
niciuna dintre operele create astfel (madrigalul, elegia, oda) nu sunt expresia voinței sale: e vorba de forme impuse, descoperite la întâmplare, ca modalitate de adaptare la contextele create de jocul forțelor exterioare. În acest sens, "retragerea la moșie" rămâne un topos al acestor narațiuni de viață, notat cu atenție de biografi. El semnifică un regim de acțiune poetică, o tensiune între chemarea literară și activitatea publică, metabolizând chiar difuz o amenințare politică. Despre Gheorghe Tăutu, Lepturariul reține, ca o micro- constelație
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriitori ci, mai mult încă, refuzând să îl acorde oricărui alt scriitor din prezent sau din viitor? În aproape toate abordările mitologiei eminesciene răspunsurile la această întrebare sunt nesatisfăcătoare. Mihai Zamfir, cel căruia îi datorăm un studiu important despre morfologia toposului "tânărului geniu" în literatura română, își explica singularitatea cazului eminescian prin caracterul excepțional al creației poetului: "Prin urmare, varianta byroniană, prezentă în intenție la noi de mai multe ori înaintea apariției lui Eminescu, nu a căpătat substanță viabilă. La marginea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibidem, p. 113. 96 Ibidem, p.143. 97 Ibidem, p. 90. 98 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 300. 99 G. Sion, "Pleiada poeților români" (1861), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 624-625. 100 Despre toposul "vizitei la scriitor" în romantism, v. José-Luis Diaz, L'Écrivain imaginaire. Scénographies auctoriales à l'époque romantique, Honoré Champion, Paris, 2007. 101 Despre imaginea de boem al lui H. Grandea se poate vedea prefața lui Pavel Țugui la ediția Grigore
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi gazdă / 56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apropiere aude murmurul blând al frunzelor deasupra capului său și se minunează de cât de mult se aseamănă freamătul lor cu vorbele: "Bine ai venit, drag călător, bine ai venit!" (Welcome, welcome, dear traveller, welcome!")162. Posteritatea și avatarurile unui topos Există numeroase versiuni, fără a mai pune la socoteală numeroasele opere și balete, care povestesc istoria bătrânilor Filemon și Baucis și această bogată tradiție literară 163 a inspirat, mai ales în secolele XVI și XVII, gravuri și picturi (povestea fiind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și nu în belșugul lucrurilor. Că locuința unui om de bine este ca un templu în care Dumnezeu este mereu prezent..." (Moreri, Grand dictionnaire historique, 1674). În timp ce coliba lui Filemon și Baucis și acoperișul ei de paie au devenit un topos al ospitalității, la Ronsard și la Shakespeare, povestea lor a fost și obiectul a numeroase parodii și rescrieri. Swift, în 1706, a travestit povestea lor pentru a o transforma într-o satiră a Bisericii. Călătorii în căutare de ospitalitate nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se adună și invers, cine diferă se ignoră, nu trebuie și nici nu poate să se adune. Străinul și secretul Într-un anumit număr de filme sau de seriale televizate americane, de westernuri și de filme polițiste, regăsim frecvent acest topos, exprimat de către primul indigen întâlnit: "Aici, străinii nu sunt iubiți". În general, un personaj venit din alte ținuturi sosește într-un orășel și este primit cu neliniște, suspiciune și animozitate. Dorința, aparent generală, este ca el să plece înapoi cât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar Ce este distopia? Distopia (dys-/dusrădăcină latină/greacă: "rău" sau "anormal" + -topos rădăcină greacă: "loc", înseamnă deci "loc rău, anormal") este un loc imaginar respingător, malefic, demn de dispreț, spre deosebire de utopie (ou topos: în greacă, loc inexistent) care descrie un loc imaginar de o perfecțiune ideală. Distopia este orice societate sau regim politic care sunt de nedorit din mai multe motive. Termenul este în general folosit pentru a desemna o societate fictivă (din
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
târziu, puterea se îndepărtează de cei mulți și atunci tensiunile sociale sunt inevitabile; au existat dintotdeauna crize și răscoale celebre care au pus sub semnul întrebării organizarea socială în ansamblul său; această temă, a opoziției dintre săraci și bogați, constituie ,,toposul istoriografiei și al filosofiei în momentul în care creștinismul a conferit o dimensiune escatologică condamnării, dacă nu a celor bogați, cel puțin a bogăției și exaltării celor săraci și mai cu seamă a sărăciei". Mises plasează invidia și ura în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și neguri,/ Voi cădea în genunchi,/ Într-o ultimă farsă tulburătoare." Clown ) Se-mpăunează iarăși/ Cu proze lungi poeții". Pentru domnul Radof poezia este mai presus de real dar nu ruptă de el. Ea trebuie să fie un semn, un topos, amprenta unei stări metafizice ( " Din supa stelară/ A căii lactee.../ Izbucnesc orhidee; Devora,/ Femeia ce doarme/ Sub lespezi de ape,/ Mușcă din lună; Soarele împușcat în ceafă/ Atârna ca un fagure/ Cu venele-n harfă; În solzi de foc cobor
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
Traian o bibliografie a scrierilor referitoare la geto-daci. Prima sinteză asupra Daciei preromane îi aparține lui Tocilescu. Tracologia a devenit la noi definitiv o știință datorită lui Vasile Pârvan. Paralel s-a dezvoltat în literatura română sub influența romantismului european toposul dacic. Romanticii cultivă cu precădere perioadele obscure ale istoriei, Preistoria și Evul Mediu timpuriu, epocile când se constituie primele coagulări statale. Englezii își îndreaptă privirile spre lumea celtică, de unde succesul extraordinar al Poemelor osianice, falsul săvârșit de MacPherson, francezii se
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
sfătuiește pe Ivan Karamazov să spună: "Unde se află Dumnezeu, orice loc e sfînt; oriunde m-aș afla eu, acolo va fi locul cel mai de cinste - și totul este permis"". Prin lăudăroșenia-i fără stavile, Hlestakov deschide perspectiva unui topos infernal care e Petersburgul, "paradisul" întors pe dos al lui Petru I, miraj al "ideii europene" goale de conținut. Capitala imperiului figurează, sub pana lui Gogol, ca un centru al ticăloșiei, ca un antipod al vieții patriarhale din provincia tradițională
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
László nu ocolește necesare și binevenite referiri la istoria ideilor (nu numai) muzicologice. Iată exemple disparate în acest sens: discuția mereu delicată asupra naționalismului și a implicării acestuia în artă, așadar inevitabila amprentă a ideologiilor asupra artei; excelenta descriere a topos-ului, de la generalul conceptului la particularul creației lui Bartók; ideea neoclasicismului din creațiile folclorice, timpurii, ale compozitorului, dar și receptarea acestuia de către ideologii muzicii noi, precum Adorno. Răsfoind prima dată volumul Despinei Petecel Theodoru, mi-au venit în minte două
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Dar numai din propria-mi viată trăiesc./ Nu frică, nu teamă/ Milă de tine mi-i,/ Că n-ai avut niciodată mamă,/ Că n-ai avut niciodată copii." - Litanii pentru orgă). La fel sunt poemele care au în centru alte toposuri sacre, precum casa părintească („Tu mă iartă, o, mă iartă,/ Casa mea de humă, tu,/ Despre toate-am scris pe lume,/ Numai despre tine, nu.”), neamul („O, neamule, tu,/ adunat grămăjoară,/ ai putea să încapi/ într-o singură icoană.” - Acasă
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
într-o lume de arabescuri și de motive florale de un decorativism tandru și vetust. Dacă expresionismul sau este transilvănean sau, mergînd mai departe, nordic, întregul fundal și "cadru" , în totalitatea lui, sînt de origine central-europeană și, în particular, vieneza. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritara, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale aceastei picturi pun în aceeași pagina tensiunile paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
muncă din Șerbia. Coordonatele spațiale ale narațiunii sînt doar aparent mai precise decît cele temporale, de fapt circumscriu un univers vast, simbolic, concentrat în New Orleans și în Ierusalim, unde se află Andrea. Atît New Orleans, cît și Ierusalim sînt toposuri ale diversității tensionate, aici istoria e alcătuită din straturi-straturi, fiecare suprapunîndu-se peste un altul, amenințînd să îl înghită și să îl uzurpe. New Orleans este paradisul carnavalescului, carne vale, spre a-l cîtă pe Codrescu, lumea ispitirii și mortificării carnalului
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]