3,163 matches
-
cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă, realizând grupajul de tulburări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții torturii propriu-zise, aplicată direct; b) victimele secundare, care sunt reprezentate de familiile și prietenii celor de mai sus și care sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și marginalizare. Metodele torturilor și formele de aplicare a acestora sunt de două feluri: a) metode fizice: înfometarea, privarea de somn, tortura sexuală, bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor victimelor, epuizarea fizică și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aplicare a acestora sunt de două feluri: a) metode fizice: înfometarea, privarea de somn, tortura sexuală, bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor victimelor, epuizarea fizică și psihică etc. Torturile au urmări fizice și psihice grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze musculare, tulburări sexuale, surditate, orbire etc.; b) tulburări de personalitate, depresii, fobii, iritabilitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, distonie neurovegetativă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane cu risc crescut; c) psihoprofilaxia terțiară are în vedere reabilitarea persoanelor care au fost supuse torturilor. Prohibiția torturilor nu reprezintă numai o problemă de igienă mintală. Ea este în egală măsură și o sarcină de drept internațional, iar eradicarea acesteia depinde în mare măsură de Programul de sănătate mintală și de măsurile de psihoprofilaxie prevăzute de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane cu risc crescut; c) psihoprofilaxia terțiară are în vedere reabilitarea persoanelor care au fost supuse torturilor. Prohibiția torturilor nu reprezintă numai o problemă de igienă mintală. Ea este în egală măsură și o sarcină de drept internațional, iar eradicarea acesteia depinde în mare măsură de Programul de sănătate mintală și de măsurile de psihoprofilaxie prevăzute de acesta. 5
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
miniștri, al doilea prezidat de rege. Carp Își apără neclintit programul. Când Carol I Îi cere să fie mai suplu, că uneori trebuie să mai și cedeze - și el, regele, a cedat de atâtea ori - Carp răspunde: „C’est le tort que Votre Majesté a eu”. La 26 ianuarie/8 februarie 1901, Carp Își scrie demisia În fața colegilor săi, iar regelui Îi sugerează să-l cheme pe D. A. Sturdza. În acest moment Însă intervin miniștrii plenipotențiari ai Germaniei și Austro-Ungariei la
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
noapte, ea a pornit un crivăț foarte puternic și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să se întoarcă la culcușul
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității „dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. „Tortura”, descrie Virgil Ierunca, el însuși fost deținut politic, „acest montaj experimental, era cheia reușitei. De-a lungul tuturor acestor faze, confesiunile erau regulat întrerupte de torturi. Orice ai fi spus, oricâte infamii ai fi inventat, Țurcanu ștorționarul-șef - n.n.ț nu era niciodată mulțumit. De tortură nu puteai scăpa. Era doar posibil, acuzându-te de cele mai mari mârșăvii, să scurtezi perioada de schingiuiri”. Întregul proces cuprindea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a securiștilor), relatându-le colegilor săi felul în care fusese chinuit și mai apoi cum el însuși îi chinuise pe alții (Arsene, 1997, vol.1, pp. 303-305). Individul respectiv, căruia nu i se nega nicidecum calitatea de victimă, nu comisese torturi atroce, dar simplul fapt că acceptase să lovească alți protestatari îl invalidase moral în fața colegilor săi. Gavrilă Filichi conchide în mărturia sa: „Am constatat cu stupoare că ceea ce se întâmplase cu noi era, de fapt, o mostră, desigur, la scară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
arată că în România, începând cu 1948, anul instaurării regimulului comunist, au avut loc o serie de campanii de arestări politice și deportări, disidenții politici și alte victime întâmplătoare fiind supuși unui regim de exterminare prin muncă forțată, înfometare și torturi. O dată cu schimbarea liderului României din anul 1965, a avut loc o relaxare politică și a fost pus în aplicare un pachet de măsuri prin care, printre altele, regimul oficial de detenție politică a luat sfârșit, ultimele victime ale acestuia fiind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar și viața mea este la răscruce. În asemenea clipe istorice, noi, cei de aici, facem istorie și eu fac istoria timpului meu. Acest gând nu m-a părăsit nici o clipă în toți anii ce au urmat, în ciuda suferințelor și torturilor la care am fost supus. După două zile am fost îmbarcați în niște camioane și, sub o pază severă, am fost duși la Galata. Chiliile călugărilor fuseseră transformate în închisoare. Camere mici cu paturi de fier, fără saltele, supraîncărcate. Dormeam
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După eliberare mulți au scris, au publicat cărți, dar torționarii au evitat să descrie torturile pe care le-au exercitat asupra noastă. Unul dintre colegii care ne-a torturat în mod deosebit nici măcar nu amintește în cartea sa că ar fi fost în Camera 1 subsol. A.N.: Probabil că nu poate suporta să... N.I.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
felul acesta, a luat cunoștință și Occidentul. Când au apărut primele informații despre Pitești în „lumea liberă”, experimentul a luat sfârșit. Toți deținuții de la Pitești, torționari și victime, au fost transferați la Gherla. Acolo, experimentul a continuat până în anul 1952. Torturile zilnice, presiunea psihologică și spectrul morții barbare i-a determinat pe mulți colegi să spună și să facă ceea ce li s-a cerut, să-și denigreze familia, acuzând-o de cele mai grele blestemății, să-și renege și să-și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăite de fețele bisericești: Sânge pe râul Doamnei (1992), Caidul. Nuvelele adolescenței în temnițele comuniste (1992), Martiriul Bisericii Ortodoxe Române (1994), Preoți în cătușe (1997, în colaborare cu Irineu Slătineanu). Stăruința în relevarea prigoanei împotriva preoților nu este întâmplătoare. Înfățișând torturile săvârșite de torționarii atei din închisorile comuniste, R. sugerează asemănarea cu torturarea martirilor creștinismului, ceea ce - spune autorul - „transformă un capitol al istoriei vechi a creștinismului într-o realitate contemporană, după cum transformă un capitol al istoriei contemporane într-unul al istoriei
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
acesta capătă dimensiuni mitice: „Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj absolut modern, un fiu al frământatului secol XX, cu o gândire și cu o sensibilitate acut contemporană. A sfârșit într-o tragedie de tip antic sofoclean. Un sfârșit tragic, cu torturi fizice și morale, timp de șase ani neîntrerupți, în hrube sordide. Îmi amintește de Prometeu înlănțuit pe crestele munților Caucaz, cu ficatul devorat de ciocul vulturilor.” Alți ipochimeni nu sunt însă iertați de acest mandarin rural, mândru de noblețea lui
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
născut de jindul după un suprafiresc ideal, capătă aici veșmânt de basm și de alegorie: prințul Viorel renunță la preapământeana Ileana pentru Simina, epifanie a perfecțiunii abstracte și inaccesibile, dar la capătul nefireștii asceze pe care și-o impune, a torturilor așteptării îl întâmpină Solii păcii (apariții sumbre, cu model în teatrul lui Maurice Maeterlinck), anunțându-i moartea. P. a mai publicat drama Frații și, în „România ilustrată” din 1901, un fragment, Cântecul singurătății, dintr-o tragedie. Lui i s-a
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
din stresul post-traumatic un sindrom care regrupează consecințele emoționale ale interpretării personale a unei situații amenințătoare din punct de vedere obiectiv. Poate fi vorba, în special, despre catastrofe naturale, violențe urbane sau familiale, accidente grave, violuri, luare de ostatici, război, torturi sau observarea morții celuilalt. Aceste evenimente sunt cu atât mai traumatice cu cât apar brusc și în mod neașteptat. Ele au drept consecință o avalanșă de mecanisme de adaptare psihologice și biologice. Stresul post-traumatic corespunde permanenței unui sindrom construit din
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
e fără nuanțe, fie ea ilustrată prin intermediul unor personaje simbolice (Oamenii și Umbrele Verzi). Poveste a prizonierului „nr. 113”, profesor-doctor și imagine a Vindecătorului, capturat de Umbra-Uliu, acțiunea, extrem de schematică și tendențioasă, se va desfășura între capturarea profesorului, urmată de torturile la care este supus de către Umbre, și salvarea acestuia de către comuniști, concluzia fiind vădit conjuncturală și de un patetism rizibil. Era în ordinea firească a lucrurilor ca P. să aibă și o producție lirică abundentă, ale cărei trăsături se vor
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
o pojghiță de gheață, care suportă o greutate egal distribuită, nu însă și una concentrată într-un singur loc. Cînd coșul american e acoperit cu capacul său de pînză ceruită, ambarcațiunea are aerul că pornește în larg cu un prodigios tort, menit să fie oferit în chip de cadou de nuntă balenelor. Ambele capete ale saulei sînt vizibile; capătul de jos se termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea coșului. Această așezare a capătului de jos este necesară din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de segmente relativ independente. Tehnica fagurelui - de care Chandler s-a folosit magistral - a regresat până la una a felierii mai mult sau mai puțin inspirate. Depinde de inventivitatea - sau mai degrabă de bunăvoința - cititorului dacă merită sau nu să reconstruiască tortul imaginar. Marea carență a cărții rămâne însă felul în care este înfățișat Philip Marlowe. Raymond Chandler reușise performanța de a crea un personaj memorabil, de a propune pe harta tipurilor literare o siluetă perfect individualizată. Drama personajului este una interioară
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și având grad de general. Scopul Securității era bine definit, întrucât ea urmărea „apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității RPR contra dușmanilor din interior și exterior”2. Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime reclamând faptul că, încă din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la sugestia lui Dumitrescu, a fost obligat să folosească sintagma „în urma discuțiilor” în loc de „în urma conflictului”. De altfel, toți cei care îi vor urma vor da declarații în care vor fi forțați să afirme că oferă informațiile de bunăvoie, nicidecum în urma torturilor, pentru a ține secretă acțiunea de la Pitești, pe de o parte, și pentru ca notele să lase impresia colaborării victimelor cu regimul. Primul lot de torturați a scris declarații, între 10 și 17 decembrie 1949, în fața direcțiunii, iar într-una din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
refuzul însemnând o nouă bătaie. Un alt episod important este relatat de același Pafnutie Pătrășcanu și a avut loc pe 11 sau 12 decembrie 1949, când el și Țurcanu l-au bătut pe Aurel Tacu, care nu cedase după primele torturi. Tacu a făcut o criză nervoasă, iar doctorul penitenciarului l-a întrebat pe Țurcanu ce s-a întâmplat, arătând astfel că nu era informat asupra torturilor din închisoare. Țurcanu a recunoscut că numai una sau două persoane din administrație erau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
el și Țurcanu l-au bătut pe Aurel Tacu, care nu cedase după primele torturi. Tacu a făcut o criză nervoasă, iar doctorul penitenciarului l-a întrebat pe Țurcanu ce s-a întâmplat, arătând astfel că nu era informat asupra torturilor din închisoare. Țurcanu a recunoscut că numai una sau două persoane din administrație erau la curent cu evenimentele 3, ceea ce înseamnă că regimul nu avea încredere în toți oamenii săi, dorind să păstreze secretul asupra acțiunii de la Pitești. O altă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
închidere. Popa spune că au existat cazuri când unii dintre cei bătuți au cerut raport, dar răspunsul a fost: „Dute’n p... m... de bandit, ce, mie ți-ai găsit să-mi raportezi”4. Etapele sistemuluitc " Etapele sistemului" Odată cu declanșarea torturilor la începutul lui decembrie 1949 s-a pus la punct și sistemul după care avea să se desfășoare întreaga acțiune violentă atât în Pitești, cât și, mai târziu, în Gherla, Târgu Ocna, Brașov și Canal, cu mici variații, în funcție de condițiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]