4,316 matches
-
dorința de a muri; - pierderea valorii și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul acesta, măsurile de psihoigienă vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane cu risc crescut; c) psihoprofilaxia terțiară are în vedere reabilitarea persoanelor care au fost supuse torturilor. Prohibiția torturilor nu reprezintă numai o problemă de igienă mintală. Ea este în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter moral în planul conștiinței individului, anxietatea existențială. Ca organizare psihopatologică, sindromul anxios cuprinde trei grupe de manifestări simptomatologice specifice, și anume: a) Simptomele psihopatologice reprezentate prin următoarele: - stare de neliniște și tensiune internă, - circumscrierea sentimentului vital la impresia de tortură, chin, suferință, - sentimentul vital de depresie și suferință. b) Simptomele psihomotorii care constau din următoarele: - fenomene de expresie mimică specifice, - agitație psihomotorie putând merge până la raptus, - inhibiție psihomotorie putând ajunge până la stupoare. c) Simptomele neurovegetative sunt exprimate prin următoarele tipuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
voalat al „climatului școlar” nu este pozitivă și benignă în sine. Climatul școlar poate fi nepedagogic, precum acela evocat de François Rabelais cu privire la școlile ecleziastice medievale. Rabelais nu s-a putut adapta niciodată la regimul acelor „pușcării” și „camere de tortură” și tocmai acest refuz al „curriculumului medieval ascuns” pare să-l fi ajutat să devină o personalitate proeminentă, și nu un preot habotnic. Se pot evoca și exemple contrare. Curriculumul ascuns al școlii nondirectiviste înființate de A.S. Neill la Summerhill
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
final era distrugerea valorilor interioare ale individului (Bacu, 1993). Specificul acestui „experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității „dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. „Tortura”, descrie Virgil Ierunca, el însuși fost deținut politic, „acest montaj experimental, era cheia reușitei. De-a lungul tuturor acestor faze, confesiunile erau regulat întrerupte de torturi. Orice ai fi spus, oricâte infamii ai fi inventat, Țurcanu ștorționarul-șef - n.n.ț nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însuși fost deținut politic, „acest montaj experimental, era cheia reușitei. De-a lungul tuturor acestor faze, confesiunile erau regulat întrerupte de torturi. Orice ai fi spus, oricâte infamii ai fi inventat, Țurcanu ștorționarul-șef - n.n.ț nu era niciodată mulțumit. De tortură nu puteai scăpa. Era doar posibil, acuzându-te de cele mai mari mârșăvii, să scurtezi perioada de schingiuiri”. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea „demascarea externă” și se solda cu afirmarea loialității față de partid din partea deținutului, acesta fiind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
récemment, que le «phénomène Pitești s’est aussi étendu, dans des formes spécifiques, à d’autres prisons comme Târgu-Ocna, Ocnele Mari, Târgușor, Baia Sprie, Aiud, mais à cause d’un plus petit nombre de „rééduqués” l’application des techniques de torture, et grâce au courage des détenus, qui, dans quelques prisons (Târgu-Ocna), se sont opposés ouvertement, le phénomène n’a pas pris les formes apocalyptiques de Pitești et de Gherla» (Boldur-Lătescu, 2002). Ceux interrogés, concernant leur statut de victime, nient souvent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
expérience - qu’on pourrait nommer psychosociologique - était celui de suivre une procédure très élaborée, en détruisant peu à peu les piliers de soutènement intérieur de la personnalité en vue de transformer des sujets en robots obéissants. Les méthodes utilisées étaient la torture et «la suggestion», dans cette ordre. Après les supplices, on suggérait aux sujets qu’ils pourraient échapper à ce traitement ou que les souffrances pourraient être diminuées s’ils acceptaient le programme de se dévoiler. La torture - écrit Virgil Ierunca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
utilisées étaient la torture et «la suggestion», dans cette ordre. Après les supplices, on suggérait aux sujets qu’ils pourraient échapper à ce traitement ou que les souffrances pourraient être diminuées s’ils acceptaient le programme de se dévoiler. La torture - écrit Virgil Ierunca, lui-même ancien détenu politique - était la clef de la réussite. Tout au long de ces phases, les confessions étaient régulièrement interrompues par les tortures. Quoi que l’on ait dit, qu’importe le nombre d’infamies que l
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de ces phases, les confessions étaient régulièrement interrompues par les tortures. Quoi que l’on ait dit, qu’importe le nombre d’infamies que l’on pouvait inventer, Țurcanu n’était jamais content. On ne pouvait pas échapper à la torture. Cela était seulement possible, si on s’accusait des plus grandes infamies, de raccourcir la durée des tortures. Le processus entier comprenait quatre phases: a) la première se nommait le fait de se «démasquer extérieurement» et se terminait par l
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amour et attachement pour le parti, s’est rendu totalement à son bourreau, Staline. Pour être «convaincu» d’adopter cette position, pour s’identifier avec l’idéal proposé, on a utilisé des méthodes croisées, de la pression psychique jusqu’à la torture raffinée: interrogatoires de nuit, la méthode de la «conviction», l’injure vulgaire, l’attaque par l’alternance des comportements, l’humiliation et l’intimidation, l’exploitation de l’attachement vis-à-vis des êtres chers, le dépassement des limites sensorielles, absolues, la privation
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
humiliation et l’intimidation, l’exploitation de l’attachement vis-à-vis des êtres chers, le dépassement des limites sensorielles, absolues, la privation de l’enquêté de nourriture, d’eau, d’air et de sommeil, l’isolation totale (cachot), la bastonnade, la torture physique. Il n’est pas étonnant, dans ces conditions, que la victime s’identifie au bourreau, le regarde comme un sauveur, et transfère à celui-ci (ou à son groupe ou à l’institution qu’il représente) ses désirs et projets
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politică (Psychologie politique), Polirom, Iași. Boldur-Lătescu, G. (2002), „Fenomenul Pitești - un experiment menit să impună dubla gândire” („Le phénomene Pitești - une expérience destinée à imposer le double jugement”), Aldine, supliment al ziarului România liberă, 8 iunie. Cesereanu, R. (2001), Panopticum. Tortura politică în secolul XX (Panopticum. La torture politique dans le XXe siècle), Institutul European, Iași. Combessie, Ph. (2001), Sociologie de la prison, La Découverte, Paris. De Visscher, P., Neculau, A. (2001), Dinamica grupurilor. Texte de bază (La dynamique des groupes. Textes
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
2002), „Fenomenul Pitești - un experiment menit să impună dubla gândire” („Le phénomene Pitești - une expérience destinée à imposer le double jugement”), Aldine, supliment al ziarului România liberă, 8 iunie. Cesereanu, R. (2001), Panopticum. Tortura politică în secolul XX (Panopticum. La torture politique dans le XXe siècle), Institutul European, Iași. Combessie, Ph. (2001), Sociologie de la prison, La Découverte, Paris. De Visscher, P., Neculau, A. (2001), Dinamica grupurilor. Texte de bază (La dynamique des groupes. Textes de base), Polirom, Iași. Deletant, D. (2001
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aujourd’hui la mémoire sociale”), Psihologia Socială, nr. 7. Oprea, M. (2002), Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente (La banalité du mal. Une histoire de la Sécurité par documents), Polirom, Iași. Pavlovici, F.C. (2001), Tortura pe înțelesul tuturor (La torture pour tous), Cartier, Chișinau. Popescu, T. (2002), „Din nou despre experimentul Pitești”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, nr. 311, 6 aprilie. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Albatros, București. Rouquette, M.-L. (2002), Despre cunoașterea maselor. Eseu de psihologie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un caracter «huliganic» manifestației” (Oprea și Olaru, 2002, p. 18). Dacă la început, deși nu se vorbea pe față despre aceasta, era blamat caracterul politic al manifestației, cu timpul, în urma indicațiilor din Capitală, pe linie de partid, represiunea propriu-zisă (anchetele, tortura manifestanților) a fost secondată în plan vizibil de o represiune teoretică, prin intermediul ședințelor și întrunirilor, cu scopul de a fi flagelați verbal protestatarii. Au fost excluși din partid și cei considerați a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, fiind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
femeile anchetate mărturisește că cei care o interogau cunoșteau atât de bine mecanismele prin care să o intimideze, încât „jucam cum mi se dicta”, nereușind să opună nici un fel de rezistență. Amenințările vizau și autolegitimarea aparatului represiv de anchetă și tortură ca fiind omnipotent și omniscient (legendă pe care Securitatea o răspândise cu asupra de măsură în rândul populației): „Aici să povestești și despre țâța pe care ai supt-o de la mă-ta!”, îi spunea un anchetator victimei sale. Unii sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de Securitate care i-au scuipat. Gestul se dorea a fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății etc. După anchetă și condamnare, prudenți totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizică Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca... Unii protestatari au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți astfel ori chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la milimetru pătrat” (Arsene, 1997, p. 110), mărturisește o victimă. O alta mărturisește că torționarul său „avea o deosebită plăcere să-mi facă capul tobă, simțeam că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, p. 162). În cadrul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici se născuse revolta!), erau lovite ficatul, rinichii și stomacul. Iată o scenă de tortură descrisă amănunțit de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, p. 162). În cadrul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici se născuse revolta!), erau lovite ficatul, rinichii și stomacul. Iată o scenă de tortură descrisă amănunțit de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau hazardat, ci după metode bine studiate și că brutalitatea metodelor poliției secrete din România se modificase prea puțin sau deloc față de așa-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la ancheta nocturnă și la ancheta continuă, metode cunoscute în anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui anchetat i s-au întors hainele pe dos, ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o logică în presiunea psihologică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la picioare, tot pentru efectul psihic (în arestul din București). Unora dintre cei anchetați le-a albit părul din pricina stresului. Alții au declarat mai târziu că, dacă ancheta a fost un coșmar previzibil, post-ancheta și-a avut rolul ei de tortură psihologică infinită: „Îmi era frică și să merg pe stradă” (Oprea și Olaru, 2002, p. 72). șantajul prin promisiunea unor agresiuni împotriva familiei a fost o altă marcă a anchetei. Transportul la București Pentru a fi transportați la București, în vederea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]