2,164 matches
-
omenirii e: «Mai bine durerea decât izbăvirea!» Căci durerea încă este existență, pe când izbăvirea nu e decât o fericire deplină și vidă” (I, 91). Așadar, mai bine boala decât izbăvirea ori decât extazul, mai bine viața decât Ființa, mai bine tortura de sine decât extazul. Orice s-ar spune, boala devine prilejul unei justificări, pe care Cioran o folosește cu insistență. „Doar bolile ne dau oarece «profunzime». Un ins sănătos, geniu să aibă și tot e, fatalmente, superficial” (I, 142), spune
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în fiecare”. Marii cărturari au răspuns acestor îndemnuri și nu și-au uitat colegii de suferință. S-au rugat îndelung pentru liniștea sufletului lor; în același timp i-au iertat și s-au rugat și pentru cei care i-au torturat. Monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, evreu și procomunist la arestare, s-a convertit la religia ortodoxă ca urmare a discuțiilor avute cu marii intelectuali legionari în timpul detenției iar “Jurnalul fericirii” este tocmai povestea acestei transformări. Nicolae Steinhardt, a fost întrebat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mine/ i-am strigat/ De ce pleci, de ce/ fără pricină/ Mi-a răspuns, fără pricină" (Al meu suflet, Psychée"). Condiția poetului este de nemulțumire perpetuă: "E făcut să mă domine neîntregul/ melodie bătută doar pe o parte". Ea, condiția poetului, este torturată de foamea de cuvinte, de aceea, poetul mușcă din cuvinte, pentru că ele reprezintă lumea realului: "cuvintele/ nu au loc decât în centrul lucrurilor/ numai înconjurate de lucruri./ Numele lucrurilor/ nu e niciodată afară". Drama cuvintelor este sugerată de ideea devorării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
murit din propria-i răzbunare ("O, Doamne, vitele s-au înecat/ în iarbă!"). Poemele exprimă cunoașterea de sine, ele reprezintă insul istovit spiritual, oferă deschideri spre volumele viitoare, în care poetul suferă de prea mult trup, pe care îl va tortura, pentru a-și elibera spiritul. Paralel cu peisajul, poetul reia sentimentul morții, cu seninătatea specifică creației folclorice, nu însă fără resemnarea caracteristică acesteia. Bradul, copacul, cerbul, izvorul sunt simboluri care suportă interpretări diferite în contextul poeziilor. Bradul, ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
viața mea zi de zi... Am greșit și recunosc toată grozăvia nebuniei mele... Nu vreau decât să ispășesc... N-am nevoie de judecata voastră pentru că m-am judecat și m-am osândit singură. Dacă ați fi loiali, nu m-ați tortura lungind orele, otrăvindu-mi clipele una după alta... Dar nu sunteți... Ascultă, Piedro, dacă nu m-am ucis încă este pentru că încă mai simt că îți pot fi de ajutor. Dacă stărui atâta este pentru că nu vreau să te mai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
celebrul său înaintaș Orson Welles, o altă călăuză-ntr-ale artelor. Cu patimă... [...] Pe lângă această lectură personală a textului, regizorul apelează la toate rubedeniile literare ale piesei: tragedia antică (similitudinea Anca Electra sau scena recunoașterii aristotelice a lui Ion), Dostoievski (demonii ce torturează personajele), Tolstoi și Poe (negrul, sumbrul, întunericul), dar și Kafka (dreptatea prin nedreptate). Ambiguitatea climatului din film provine, poate, din izvorul nesecat de interogații care este Năpasta și derivă din seria de întrebări lansate de (spectacolul de) teatru, ca oracol
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Năpastă? Spectacolul Năpasta a însemnat pentru mine cât și pentru actorii posibilitatea de a gândi într-un mod propriu actul teatral. Mă interesează spectacolul de stare în care aparent, elementele teatrale auxiliare, dispar. Singurul mijloc de comunicare rămânând ființa umană torturată de propriul "eu" de neprevăzutul și incertitudinile care o posedă. Acest spectacol a născut o echipă care încearcă să găsească un drum de materializare scenică ce nu depinde de conjunctură, de moment, de solicitări arbitrare ci întotdeauna raportează omul la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cărui profil moral și psihic se construiește treptat, incomplet, din perspectiva subiectivă a lui Gheorghidiu) trăiește o dramă a incertitudinii. După schimbarea statutului social, prin moștenire, relațiile dintre cei doi soți intră sub zodia lipsei de comunicare și a suspiciunii. Torturat de gelozie, Ștefan asistă la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă, oscilând dramatic între speranță, tandrețe, disperare, dispreț și ură, spre a sfârși în indiferență. Consumânduse la mari adâncimi, drama lui este generată de neputința de a impune lumii veșnic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a se adapta rapid lumii mondene și noului stil de viață, în timp ce Ștefan este atras doar de noile experiențe de cunoaștere. El asistă neputincios la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă. Trăiește o „dramă a incertitudinii chinuitoare“, devorat de suspiciune, torturat de gelozie. „Monografia“ acestor sentimente este surprinsă în episoade narative din Cartea întâia, reconstituite prin fluxul memoriei. Astfel, episodul excursiei la Odobești (cap. 3, E tot filosofie...), când Ela cochetează cu Grigoriade, marchează intrarea lui Ștefan sub zodia Erosului ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt "lipite" pe oameni, de la cei ce scâteiază pe o secvență de știre la figurile publice abonate pe acolo. Despre revoluția de la Timișoara, Agamben afirma că "pentru prima dată în istoria omenirii revoluționarii uciși și arși au fost exhumați și torturați pentru a simula în fața camerelor video genocidul ce legitima noul regim"220, în ciuda faptului că mulți și-au dat seama de falsificarea mediatică, însă nu și de cea politică. Totuși imaginile prezentate, în sistemul mediatic global, au acreditat ideea unui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
criminalității din anii '80. Regimul ceaușist ascundea crimele cotidiene. În realitate, a fost un triumf al minciunii asupra adevărului, ceea ce a făcut imposibilă o viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele de dinainte de revoluție, torturate pentru a acredita "prezența teroriștilor" și existența politică a noului regim, nu legitimează actuala viață social-politică a românilor, ci o subminează. Așadar nu legitimare a noului regim, cum spune Agamben, ci subminare a societății românești și a regimurilor politice de după
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
auctoriale obsedante, tiparul este întărit ireversibil de comparația finală: "ca un copil lacom". Dinamica imaginii se sprijină pe un intens metaforism personificator. Asaltat de anterioare senzații iritante și dureroase ("Vîntul...îi pătrundea prin haine, prin piele și-i zgîlțîia inima"), torturat de așteptarea in(de)finită, de pînda fără răgaz, Bologa resimte întîlnirea cu lumina într-o disproporție senzorială răvășitoare. Agresivă, lumina apare minții lui Bologa "stîrnită parcă de sfidarea lui". De reținut este și alternarea poziției dominatoare (sfidarea), acum favorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să izbucnească. Mereu aceeași concluzie, că tot ce s-a întîmplat n-a schimbat nimic, că sîntem în aceeași luptă ca și odinioară, egali în drepturi." Febrilitatea femeii, și aici se conturează un "ritm", se opune atitudinii șovăielnice a bărbatului. Torturat în propriile ezitări, Sandu are totuși o certitudine ireversibilă, de natură a dezechilibra și a amenința perpetuu iubirea pentru Ioana: trădarea ei, macularea unui sentiment pe care l-a coborît, astfel, în sfera relativității. O situație în trena căreia romanul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fură tot ce găsesc prin casă, lasă casa goală, numai mobila rămîne că pe aia li-e greu s-o care. Dacă ne prind, ne omoară pe toți. Omoară ca să nu lase martori, să nu intre la pușcărie. Și ne torturează să spunem unde-s banii și bijuteriile părinților. În care ordine? a rîs Marcu. Ei prostii, a spus Radu, crezi că un hoț se-apucă să sune așa, ca nebunu'?! El sună o dată și-apoi își face treaba. Dacă suni
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
un erou care părea că-i va moșteni dimensiunile. Totuși, erau primejdioși oștenii stăpînului ținutului, pentru că, dacă făceai vreo greșeală, nu mai scăpai de ei și nu puteai învinge, că se adunau prea mulți în caz de nevoie. Te și torturau, dacă nu le răspundeai frumos la întrebări. Ce s-a întîmplat aici? A adresat întrebarea tuturor celor de față. Alin s-a simțit vizat, pentru că se uita în continuare țintă în ochii lui. Nu știu nimic. Am stat tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
au un contur ferm. Blaga e "un extraordinar poet al timpului" (George Gană); "Vremea se cerne, și-o pulbere albă/ pe tâmple se-așează" (La curțile dorului). Uneori are o atitudine de resemnare, scrie o poezie tragică, relevând o conștiință torturată de spectrul morții. El a proiectat situația de criză a omului într-o perspectivă ontologică. În fața marilor spaime, poetul aspiră la integrarea în cosmic, la contopirea în "marele tot". Ar vrea să iasă din individualitate, din limitare și izolare: " Dacă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un cadru fabulos, cu personaje mitologice: "Dardarot, împăratul iadului" și un întreg alai de diavoli, dornici să afle câte ceva despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau vina pe neveste, iar acestea, deși sunt torturate, nu recunosc adevărul. În speranța că ar putea clarifica lucrurile, căpetenia dracilor îl trimite pe Aghiuță, un diavol "mititel" pe pământ. Acesta, luând asupra lui o sută de mii de galbeni, trebuia să se căsătorească și să trăiască zece ani
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor că are țiitoare, că umblă beat și o torturează. După o vreme, atmosfera se înseninează, soții se împacă, dar Acrivița pune la cale un plan diabolic de ruinare a soțului. În scurt timp, vestitul negustor, plin de datorii, a fugit în lume, s-a împrietenit cu Negoiță, care-l
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
divorțul. Primul compromis impus pașnic sau cu forța este împăcarea. Ea poate fi reimpusă, îndeosebi în cazurile ce reclamă traiul rău. O femeie are câștig de cauză numai dacă dovedește că bărbatul este o „fiară“: o bate cu cruzime, o torturează, atacă vecinii care inte vin, dă foc casei etc. există o strânsă legătură între siguranța femeii și ordinea publică, împreună determinând soarta bărbatului. biserica nu răspunde într-o primă fază acestor cereri de separare și pentru că ea definește „vrăjmășia vieții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
isi reproșează că, din cauza sufletului sau zbuciumat, a produs multă nefericire în jurul său, mai ales persoanelor dragi, cărora ar fi vrut să le ofere fericire, insă i se confesează interlocutoarei sale, Isabel Allende, ca "este incapabil să fie fericit, permanent torturat și sfâșiat între multiplele personaje care trăiesc în el"109. În ciuda faptului că omul, din punctul său de vedere, este "animalul cel mai sinistru al creației", crede cu tărie în el, pentru ca, "dacă nu aș crede în om, cum as
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
al narațiunii lui Creangă. Figurile izolate pălesc în fața imaginilor de grup.Scena încăierării catiheților din casa lui Pavel Cinlocarul e remarcabilă prin dinamismul ei, iar atmosfera de la școala din Fălticeni pare să sugereze o imagine de infern,unde tinerii sunt torturați de manuale lipsite de limpezime, ―curat meșteșug de tâmpenie-.Cel mai complex dintre personaje este Nică. Întrucât lui Creangă― i-a venit ideea de a se < povesti >pe sine însuși-, Nică este ipoteza autorului la vârsta copilăriei, embrionul cărții și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pe zi. Însă respectiva asistentă consuma ea însăși alimentele destinate lui G. și îl amenința că dacă va divulga cuiva acest fapt se va răzbuna crunt, că nu va fi concediată, ci doar retrogradată și va avea posibilitatea să-l tortureze cât va dori. Din cauza lipsei de hrană, starea lui G. se deteriorează progresiv, dar acest fapt este pus pe seama vârstei înaintate... Un subiect delicat și care a dat întotdeauna naștere la polemici, în privința căruia poate fi vorba și despre o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și totuși obsedat de partida pentru care supraviețuise unei probe infernale. Partida cu miză supremă. Cuceritoare este narațiunea anului de ucenicie a lui Hans (Castorp?), pregătirea acestuia amintind de claustrarea într-un sanctuar și temniță totodată. Un fel de antrenament tortură la un șah "propedeutic". O perfecționare extremă a minții prin derealizare în timp și spațiu. Eventualele greșeli erau penalizate prin "șocuri electrice" emise de piese. Ca și eroul din "Jocul cu mărgele de sticlă", Hans prinde gustul unei lumi ideale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
consumă la granița normalității cu psihoza, eșecul, viciul, frustrarea, violența, inclusiv ca efecte ale mâniei de clasă, din acest punct de vedere personajele lui Ammaniti amintind de tipologia pasoliniană. Visând un viitor mai bun, se străduiesc să supraviețuiască în prezent, torturați de mii de gânduri toxice, mohorâte, feroce vindicative. Așa că nu întâmplător singurul personaj pozitiv al romanului este un bătrân pediatru, obișnuit să-și îngrijească micii pacienți ca și cum ar fi proprii copii. Dar în acea noapte extrem de ciudată când cerul s-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
gata să traducă în acest idiolect ciclul proustian. Din prea multă înțelegere și toleranță, este un asociabil, exclus de grupuri și clanuri, un apatrid în propria lui țară. Timid, pentru a nu fi pe gustul masochiștilor fericiți de a fi torturați de brute, Antoine își păstrează disponibilitatea analitică asupra lumii, în ciuda rănilor sufletești tot mai numeroase. Decis, în fine, să iasă din complexul propriei inteligențe și a izolării aferente, Antoine încearcă mai multe soluții. Prima va fi beția sau alcoolismul, adică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]