1,183 matches
-
asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar cea creștin-democrată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dar și... staliniste, vezi versiunea originală a unei Schimbări la față a României), lichidarea democrației pluraliste, parlamentare, respingerea radicală a Occidentului și a Europei, oroarea de masonerie și, în general, combaterea oricărei formule internaționaliste. Idealul este statul național închis, etnicist, tradiționalist, autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, antiindustrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite, sunt și ele frecvente. și am putea continua. Să nu uit totuși celebrul, hitleristul Führerprinzip, care în sfera filzofică și culturală echivalează cu mistica exorbitantă a maestrului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
MUNCA, revistă apărută la Piatra Neamț, săptămânal, din 10 octombrie 1904 până în 1906. Editori sunt Mathilde și C.D. Gheorghiu. Publicație tradiționalistă, ce intenționează a fi democratică prin publicul larg căruia i se adresează, iar enciclopedică prin conținutul tematic variat, M. are de fapt un caracter eclectic. Programul cultural nu este bine definit, criteriile valorice au prea puțină importanță în alegerea autorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288281_a_289610]
-
se vorbește despre ecumenicitatea Bisericii din secolele IV-V, trebuie să se înțeleagă „ecumenicitatea ortodoxă”. La întărirea și afirmarea ecumenicității patristice din secolele IV-V, au contribuit și alți factori precum: activitatea științifică și teologică a școlilor catehetice (neoalexandrină, antiohiană, tradiționalistă și siriană), zelul misionar de care era însuflețită Biserica, legăturile de adevărată prietenie între unii ierarhi sau între ierarhi și credincioși, călătoriile diverse (de studii, de serviciu, pelerinaje la locurile sfinte, călătorii impuse de exiluri sau de alte pedepse). Prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ideologică, politică și geopolitică, Kremlinul nu făcea altceva decât să se protejeze în fața imperialismului american dezlănțuit, care avea ca scop, sub masca discursivă a liberalismului economic și a democrației politice, transformarea întregii lumi după chipul și asemănarea sa. Sintetizând argumentele tradiționaliste și pe cele revizioniste, post-revizioniștii susțin cu îndreptățire că sursa conflictului nu aparține exclusiv Moscovei sau Washingtonului, ambele părți purtând răspunderea pentru emergența lui și fiecare adaptându-și strategia în funcție de comportamentul și interpretarea acțiunilor celuilalt (Loth: 1997, 10-15; Nye: 2005
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2001, 138; subl. în orig.). Iar lucrările lui James Gregor ne demonstrează faptul că fascismul, atât ca fenomen ideologic, dar și ca manifestare politică, este foarte greu de clasificat. De ce? Deoarece include caracteristici care pot fi distinse și în interiorul societăților tradiționaliste, uneori chiar democratice și, mai ales, în ideologia și tehnicile mobilizatoare utilizate de către regimurile leniniste. De fapt, fascismul lui Mussolini a demarat ca "erezie socialistă" (Muravchik: 2004) sau ca "marxism heterodox" (Gregor: 2009, 136-160), speculând situația socio-economică deosebit de grea a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
et al., 2003): imaturitatea sau tinerețea partenerilor, faptul că nu sunt de lungă vreme împreună, faptul că sunt fără experiență, la prima legătură, că doar unul dintre ei are loc de muncă, faptul că unul dintre ei are o educație tradiționalistă, total diferită de a celuilalt, consumul de substanțe a unui partener, prezența copiilor, conflictele frecvente, faptul că unul din ei etalează un stil ostil în stările de conflict, trăiesc în vecinătăți dezavantajate economic. Unii factori de risc, cum ar fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putem afirma că am avut în vedere toate situațiile de maltratare psihologică a copilului. în mare măsură ele sunt circumscrise cultural și deci au o dinamică ce ține de evoluția societății. E de așteptat ca într-o societate cu valori tradiționaliste, punând accent pe obediență și nu pe dialog, așa cum e societatea românească (Values change the World, World Values Survey, 2007), incidența abuzului emoțional al copilului și nesemnalarea lui de către adulții cu funcții de protecție a copilului, vor fi foarte crescute
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tendințe legale, teologice, filosofice și mistice s] fie considerat drept o resurs] în vederea separ]rii asumpțiilor și a angajamentelor morale pentru a putea aprecia atât dezvoltarea, cât și continuitatea din întreaga gândire și civilizație musulman]. iii. Abord]rile teologice și tradiționaliste Tranziția înspre ceea ce Marshall Hodgson numea civilizația „islamicat]” a marcat dou] tipuri de începuturi morale și intelectuale. Amândou] s-au inspirat din textele fundamentale islamice și din procesele raționale autoreflexive. Prima categorie presupunea, în cazul celor dintâi musulmani, o trecere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizarea rațiunii, cunoașterea adev]rurilor și a normelor etice obiective. F]r] a face o nedreptate procesului de dezbatere și discuțiilor dintre diferite grupuri musulmane, se poate susține apariția a dou] poziții clare; una, asociat] cu Mu’tazila și cealalt], tradiționalist] (asociat], în general, cu tradiția Sunni din Islam). Mu’tazila afirmă c], având în vedere faptul c] Dumnezeu este drept și r]spl]teste sau pedepsește, ființele umane trebuie s] posede liberul arbitru pentru a putea fi considerate responsabile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost catalogate drept acceptabile pentru majoritatea tradiționaliștilor. Combaterea principalelor puncte de c]tre cei din urm] sugereaz] o orientare diferit] înspre sursele de la care deriv] valorile etice și înspre contextul de credinț] în care acestea dobândesc o semnificație. Poziția tradiționalist], așa cum este cuprins], de exemplu, în opera clasic] a fondatorului unei școli juridice, al-Shafi’i, afirmă c] fundamentele credinței țineau de practicare, nu de speculație. Fiind în totalitate împotriva credinței Mu’tazila potrivit c]reia rațiunea natural] facilita determinarea binelui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rațiunii, chiar dimpotriv]; ei contraziceau raționaliștii doar în ceea ce privește valoarea atribuit] rațiunii. Considerând-o un ajutor și un mijloc de a afirma probleme legate de credinț], dar având un rol secundar în aportul s]u la definirea obligațiilor etice. Rezumând poziția tradiționalist], George Makdisi a subliniat faptul c] baza final] pentru obligațiile morale o constituia informația din textele islamice fundamentale, Coranul și Sunnah-ul, elaborate și aplicate în calitate de porunc] și p]cât l]sat de Dumnezeu, conceput că Shari’a și formulat în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]ința vinovatului pentru a ușura pedeapsă, urmând tradiția impus] de Profet care restricționa aplicabilitatea acestui tip de pedesps] pentru cazurile extreme. Unele dintre aceste categorii au reintrat, recent, în atenția juriștilor din câteva ț]ri musulmane, unde procedurile juridice tradiționaliste au fost reintroduse, dar exist] multe divergențe în lumea musulman] în leg]tur] cu necesitatea și aplicabilitatea unor proceduri de genul acesta. În cazurile în care se aplic], acest tip de pedepse este acordat prin intermediul curților Shari’a și este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiind contradictorii, antiscripturali și, în unele cazuri, susțin]tori ai ideilor eretice. Ap]rărea lui Ibn Rushd constă în concepția să potrivit c]reia Coranul se bucură de utilizarea reflecției și a rațiunii, iar studiul filosofiei era complementar abord]rilor tradiționaliste ale islamismului. El susținea c] filosofia și Islamul au scopuri comune, dar mijloace diferite de a le atinge. Deci, exist] o indentificare a interesului dintre musulmanii care adopt] cadrul filosofic de invetsigare și cei care îl afirm] pe cel juridic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tură dintre conștiința moral] interioar], experiențial] și expresia exterioar] a acesteia, astfel încât se considera c] o adev]rât] acțiune moral] este aceea care îmbr]țișeaz] și p]trunde întregul vieții. În cadre instituționalizate, organizate, grupurile sufiste susțineau conformismul în fața musulmanilor tradiționaliști, dar ad]ugau componentă disciplinei și a purific]rii interioare. Știind c] practicile care instaurau disciplină și conștiința moral] variau în funcție de culturile și de tradițiile r]spândite în Islam, s-a constatat apariția multor practici locale. Acestea includeau, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar apare urm]toarea întrebare: ce anume face ca o acțiune s] fie considerat] greșit]? De ce sunt aduse în discuție tocmai aceste acțiuni și nu altele? Deseori, deontologii fac apel la intuiția moral] obișnuit], c]reia îi imprim] o nuanț] tradiționalist]. Acțiunile care figureaz] pe lista lui Nagel sunt și au fost mult] vreme considerate ca fiind greșite, având la bâz] înv]ț]turile iudeo-creștine. Deontologii mai afirm] faptul c] normele domeniului studiat sunt derivate sau constituie expresia unui principiu fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de tip deschidere la schimbare. În vreme ce pentru diferențierea între bărbați și femei interplay-ul colectiv-categoric nu a evidențiat mari diferențe, pentru rural-urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în sensul că tinerii din rural devin semnificativ mai tradiționaliști și mai puțin deschiși la schimbare pe măsură ce ne apropiem de prezent. Așadar, în dinamica 1993-2005, în ceea ce privește profilul axiologic al tinerilor, tușa cea mai apăsată și care pare să se evidențieze tot mai tare odată cu trecerea timpului este cea "tradițională" (în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem spune că, în timp ce tinerii (din rural) își reprezintă comunitățile de apartenență ca fiind mai detradiționalizate, se percep pe ei înșiși în general mai tradiționaliști. În altă ordine de idei, imaginile pe care le au tinerii despre ei nu se suprapun decât în mică măsură cu imaginea pe care o au cei cu vârsta peste 35 de ani despre ei. Adică heteropercepția este substanțial diferită
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
avem în vedere catastrofele ciclice care marchează istoria noastră, atunci putem înțelege și "ciclurile" picturii românești. Cu o formațiune strălucitoare între războaie, marcată de prezența unor Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Ressu, Iser, Steriadi, Lucian Grigorescu, Catargi, Ciucurencu, Baba, aceștia în linie "tradiționalistă", dar și cu diponibilități moderne, prin Brauner, Țuculescu, Teutsch, cu toate aceste forțe incontestabile, România ar fi putut juca, chiar și dezavantajată de handicapul statului minor, un rol marcant în Europa. N-a fost să fie, pentru că istoria ne-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu piticul de la Propagandă și agitație (ce dulce suna secția, nu?) că mă pune să fac iar coperta. Oricum, de va fi să fie, mă retrag rușinat de propriu-mi trecut și-l propun pe vecinul meu de atelier, pictorul "tradiționalist", cel care în ziua tragediei americane țopăia pe culoar: Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! 21 septembrie Sub înaltul patronaj... Formulă subțire la origini, preluată abuziv de grosierii comuniști și exacerbată sub pantofarul epocii de aur. Conținînd, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la nivel local mai curând cu soluțiile pragmatice de menținere în istorie (atât politic și ideologic, cât și social sau economic) decât cu o imaginație culturală fantezistă sau cu o gândire raționalistă novatoare (de altfel, aproape imposibile într-o cultură tradiționalistă). Imaginea, simbolistica și imaginarul colectiv, rămase la populația ortodoxă românească în siajul rezistenței canonice iconodule, pe alocuri chiar a isihasmului, au integrat în principal discursul militant al puterii și mesajul mobilizator pentru formarea "steagurilor", apeluri politice pe care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sociale contemporane, de la cel cultural la cel infracțional și de la cel financiar la cel spiritual. La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și a practicilor socioculturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele interblocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
nației”, de un „nou ideal al acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
revista „Licurici” în 1942, iar editorial în 1943, cu volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]