62,782 matches
-
și-afară să vadă de nu cumva-i rătăcit în birjă - nimic. Ce-o să facă dimineață când s-o scula? Are în casă doar cizme și ghete cu elastic... Că n-o pleca în picioarele goale?!... Mde! Mai bine va trage trăsura lângă intrare și-o va căra-n ciorapi. La urma-urmei, n-are nicio vină. Până una-alta, se-apucă să-i desfacă bumbii, ușurel-ușurel, grijuliu să n-o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mirarea muscalului care acum observă că, la înghesuială, cucoana nu rătăcise doar un pantof, ci și podoaba de chilot, plecat în lume fără să se-ntoarcă. Oare să nu poarte vara? Mâniat de ce-l poate aștepta a doua zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de seamă -, păstrând doar combinezonul, perdea între naștere și moarte. Frumusețea femeii îl paraliză pe Spilka mai rău ca pe Gherasim, care, de bine, de rău, se mai ridica pe jumătate
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
lui de birjar, poate și din pricina minusculelor firicele de păr ce-i acopereau trupul ca o pulbere de aur. Când se dumiri că nu visează, îi atinse ca un fulg degetele picioarelor, unul câte unul, urmând porunca buzelor, ce-l trăgeau pe nebăgate de seamă în sus, mai sus, până când pufulețul din triunghiul vieții, blestem diavolesc, îi ceru să i se supună. Spilka își îndreptă ochii spre cer, făcu o cruce mare și șopti cu evlavie: - Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nu știu: de vină dacă-s eu sau ele Sau doar timpul care crugul și-a purces. Mi se pun În cale, mi se-mpotrivesc, Mă Împing, m-apasă pe un țărm trecut. Unde-mi ești, tu, viață, când ai tras zăvorul Să te-ascunzi În mine și În nevăzut? Doamne, fă să crape Omul ce-a turbat. Doamne, fă să piară Gându-nverșunat. Hoarde roșii Încă Sunt la răsărit. Unde ești tu, Doamne Iar ne-ai părăsit? Fă ca să dispară Hoții
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
cu grosolănie la afacerile lui, la politica lui. Nu poți să nu-i admiri talentul - fiindcă e un talent și ăsta, să înjuri, să porți cizme de noroi, să-ți sufli mucii cu degetele. Înțeleg că numai așa merge treaba, trăgându-te de brăcinar cu plebea. Un discurs cât mai crud, ăsta e secretul; și câteva cuvinte triviale, câteva gesturi obscene care sunt la locul lor în România asta Mare." Ascensiunea lui Costea Bratu începe prin 1925 când, simplu misit, izbutește
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
dragoste pentru poezie, nu pierd nici o ocazie de a vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a vizita Casa Memoriala Nichita Stănescu. Îmi amintesc cu mare plăcere acea călătorie În orașul lui Cebei. Nu mai țin minte cine mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
tot timpul pe aproape, că ne privește, ne urmărește și se bucura că nu l-am uitat. Comuna Bulzești, situată Între dealuri, m-a dus cu gândul la comună mea natală, Amărăștii de Vâlcea. Bunica mea, Ana Gh. Costeanu se trăgea din Bălcești și când eram copil am mers pe jos, printre dealuri, până În preajma comunii Bulzești. Câte asemănări Între Amărăști și Bulzești ! Citind La Lilieci, cartea de căpătâi a Maestrului oltean, m-am simțit În mediul oltenesc al Amărăștilor mei
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
Își Încetară hărmălaia, lumina electrică tot nu venise, așa că Își luă lanterna, uitând că de multă vreme nu mai avea baterii. O aruncă furios. Zgomotul izbiturii se răspândise Într-o stranie Împletire cu spațiul prin tot blocul, de parcă ar fi tras un foc de pistol. Se Înspăimântă. Spaima Îi retrase elanul inițial, iar dorința de a afla ce se Întâmpla la parter Îi dispăru aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
de sticlă și metal așezat deasupra umerilor. Fetița Îl privi, fără a se putea dumeri. Se mai Întinse odată vrând s-adoarmă din nou. Coborî treaptă cu treaptă cele două etaje ce-l despărțeau de parter. Licărul țigării, sporea tot trăgând mereu din filtrul strâns Între dinți. Din când În când Își aprindea bricheta, scoțând la iveală pereții ascunși În Întuneric. Apoi, Își dădu seama că nu avea nimic cu care să se apere. Să-și fi luat măcar un cuțit
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Intră În bucătărie pe dibuite, aprinse din nou bricheta, și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o mână tremurândă. Genunchii i se muiară și ei. Cu satârul Într-o mână și bricheta În cealaltă se așeză să-și tragă sufletul pentru câteva clipe, pe scaunul melaminat din bucătăria nouă, abia cumpărată pentru noua locuință. Apoi se ridică Îmbărbătându-se: Fie ce-o fi, Își zise ieșind pe ușă hotărât să dezlege misterul. Cobori din nou cele două etaje, simțindu
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o vedere finală, căci experiența sufletului în întuneric nu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
numai asfaltul! Nu se mai afișează cu chemarea lui God, nu-l interesează că în rural, în a tiny village (pag .65), șunt ungurii lui ce au nevoie de pastor! De data asta, God nu cheamă la el să-l tragă de urechi pentru infidelitatea să, ci îl trimite pe episcopul reformat Gyula Nagy să îndrepte oaia rătăcita. Dar, oaia rătăcita devine catîr îndărătnic și nu se supune dispozițiilor episcopiei reformate să preia o parohia rurală. Ba mai mult, renunță la
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
cu zâmbetul pe buze peste toate aceste vicisitudini cărora nu le-a dat importantă. Personalitate complexă, Zahu Până a întreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populația de origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu argumente științifice care reflectau realitatea obiectivă, afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu identitate proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul Romanei să li se rezerve
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Cu mult înainte ca Dacii din Dacia să se facă români, Dacii din Dobrogea au început să vorbească latinește”. În susținerea teoriei sale, Zahu Până preia următorul pasaj dintr-un articol al lui Simion Mehendinti: “În 1878 când s-au tras hotarele Dobrogei Noi afară de Turci în cetăți și în ținutul Deliormanului pe amândouă malurile Dunării se auzea numai limba românească... Bălcescu că unul care călcase mai tot pământul românesc și cunoștea nu din cărți, ci din vedere poporul românesc trecând
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
pentru că Încurcă punctele cardinale. Iar tu mergi Înainte, cu zâmbetul pe buze, spre țelul trasat care Îți promite fericirea. Încerci să te bucuri singur de acel răsărit care Îți umple inima de speranță, de viață. Nu mai contează că ei trag jaluzelele in jurul tau și te forțează să crezi că e noapte. Poți să vezi prin ele, dacă știi cum să privești prin linii orizontale, poți să zărești roua din iarbă și să auzi cum Îți dau bună dimineața păsările
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
deja că foarte greu căpătai Încrederea și statutul de “prieten” În anturajul lui. Mona era contrariată de cât de ușor i se schimba lui Doru surâsul angelic, dedicat prietenilor, Într-unul demonic (când vreo gagicuță beată, dar izbitor de frumoasă, trăgea de tricoul lui, Într-o tentativă disperată de a-i atrage, pentru a mia oară, atenția). În seara aceea, Mona nu dansase deloc. Nu Își etalase formele perfecte și garderoba adusă de la Milano, pe ringul de dans. Se mulțumise doar
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică a jocului, am luato oare dela Grecii vechi? prin cine? sau cum? Faptul n-ar fi unic. Se poate fără un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry, în tratatul său muzical cunoscut
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
crezuse necesar să-i transmită, să-i insufle, să-i impună, felul acela al lui de a-i trânti propriile convingeri și, la urma urmei, de a profita de ascendentul pe care-l exercita asupra tânărului fiu pentru a-l trage după el Într-un univers asfixiant În care nu exista decât dragostea conjugală și nici o altă căsătorie decât căsătoria creștină, concepută ca un menaj În trei Împreună cu Sfânta Treime.” Pe parcursul lecturii romanului lui François Weyergans Franz și François se reliefează
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
noapte deschisă, lăsându-i pieptul la vedere. În unele locuri, pielea era la fel de albă ca pânza, dar În alte părți avea pete, ca și cum ar fi stat prea mult timp lângă foc. I-a Încheiat cămașa la toți nasturii, apoi a tras o pătură de pe pat și a acoperit-o cu ea.”. )Hotărârea familiei de a-l duce Într-o casă pentru bătrâni e de neînțeles pentru Danny, care nu poate accepta realitatea: bunicul e prea bătrân și bolnav pentru a se
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
este introdusă în dinamica Sfintei Treimi. Mireasa se minunează la vederea săgeții divine în trupu-i. Combinând imaginile Arcașului Și Mirelui, Sfântul Grigorie descrie mireasa îmbrățiȘată de Preaiubit, dar Și Ținută de Arcaș ca o săgeată în arc, gata să fie trasă. Într-o izbitoare coincidență a opușilor care desemnează spațiul apofatic în care ne aflăm, Sfântul Grigorie o face pe mireasă să proclame: „Mâna sa dreaptă mă primește Și mă trage îndărăt, ușurându-mi călătoria spre înălțimile spre care mă îndrept
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de Arcaș ca o săgeată în arc, gata să fie trasă. Într-o izbitoare coincidență a opușilor care desemnează spațiul apofatic în care ne aflăm, Sfântul Grigorie o face pe mireasă să proclame: „Mâna sa dreaptă mă primește Și mă trage îndărăt, ușurându-mi călătoria spre înălțimile spre care mă îndrept fără a fi separată de Arcaș. Simultan, sunt purtată mai departe de acest act de tragere, dar stau Și pe loc, în mâinile arcașului”<footnote Ibidem, IV, 129.12-16. footnote
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
bine rânduită să fie posibilă rezidă în identitatea cu cel care este iubirea”<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166-167. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, frumusețea erotică a Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul divin trage săgeata înmuiată în Duh a Fiului. Străpunsă de această săgeată, ea este un repaus în mișcare eternă, devenind vehicul al prezenței, pe care toți îl pot vedea. Odihnindu-se în brațele Mirelui, este concomitent lansată din arc în misiune în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
lepădarea obișnuinței păcatului, prin pocăință este începutul unei vieți noi, tot așa trebuie să ne îngropăm orice „egiptean” adică orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să păstrăm în viața noastră nimic străin<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci, toți cei ce trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
fără relevanță pentru imaginea generală? Socotim că acestor întrebări ar fi locul să le răspundă compozitorii, în ce măsură consideră ei că este afectată imaginea pe care o vor să fie receptată de public. Și, în funcție de punctul lor de vedere actual, putem trage concluziile și pentru cei din trecut, care nu mai sunt în măsură să-și apere muzica. Până atunci, însă, vom rămâne să pledăm pentru cea mai fidelă execuție posibilă. Aceasta se poate face numai pe un text stabilit după consultarea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
suferință, virtute (...) care aduce multă bucurie celor care o practică cu sinceritate<footnote Idem, Scrisoarea 222, P.G. LII, col. 733-734. footnote>. Iisus Hristos a arătat că distincția spirituală a creștinului este iubirea aproapelui în numele lui Dumnezeu. Concluzia pe care o trage Sfântul Ioan Gură de Aur cu privire la acest fapt este următoarea: Dragostea este începutul, rădăcina, izvorul și maica tuturor bunurilor (...) Acesta este chipul ucenicilor Domnului, calitatea deosebită a robilor lui Dumnezeu, semnul de recunoaștere al Apostolilor: <<Întru aceasta vor cunoaște toți
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]