9,252 matches
-
destinul lui Achile din Iliada poate fi desemnat ca fiind unul tragic. Nu este însă mai puțin adevărat că tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mai puțin adevărat că tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia nu a reprezentat decât prilejul artistic al acestei organizări”1. Tragicul este un fenomen tulburător, ce scapă definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia nu a reprezentat decât prilejul artistic al acestei organizări”1. Tragicul este un fenomen tulburător, ce scapă definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face din erou un vinovat și un inocent; mâhnește și atrage în același timp - de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
un fenomen tulburător, ce scapă definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face din erou un vinovat și un inocent; mâhnește și atrage în același timp - de aceea abordarea sa este atât de dificilă. Dacă vechii greci au inventat tragedia și au scris piese tragice, ei nu au urmărit să definească acest termen; nici teoria lui Aristotel nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
vechii greci au inventat tragedia și au scris piese tragice, ei nu au urmărit să definească acest termen; nici teoria lui Aristotel nu are drept scop definirea tragicului, ci se interesează mai ales de structura pieselor și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat”, care inspiră teroare și milă; filozoful consideră că Euripide este cel mai tragic dintre cei trei mari dramaturgi, căci a știut să reprezinte suferința. Pentru Aristotel, tragedia trebuie să ofere deci
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
și de reprezentarea acțiunii. Tragedia trebuie să înfățișeze „o acțiune a unui caracter elevat”, care inspiră teroare și milă; filozoful consideră că Euripide este cel mai tragic dintre cei trei mari dramaturgi, căci a știut să reprezinte suferința. Pentru Aristotel, tragedia trebuie să ofere deci spectacolul nenorocirii. Desigur, această abordare nu este suficientă pentru a stabili esența tragicului, care constă în primul rând în înfruntarea dintre libertatea personajului tragic și fatalitate. Anticii recurgeau la conceptul de Destin pentru a explica parcursul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
latinesc „fatum”, al cărui sens era acela de soartă, destin, a evoluat mai târziu în acela de „fatalitate”, prin care se desemna „moartea”. Este foarte greu să delimităm ceea ce, în tragic, ține de uman și ceea ce ține de divin. În tragedia antică, oamenii acționează într-o lume condusă de zei, de aceea acțiunea lor se găsește angajată într-o cauzalitate care o depășește: e, în același timp, asumată de om și dorită de zei, supusă unui destin de neocolit. Eroul tragic
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cazul lui Oedip, care crede că evită blestemul oracolului lui Apolo, părăsindu-i pe cei pe care îi crede părinții săi; în felul acesta el se apropie fără să 16 știe de destinul săuă. Nenorocirea i se pare personajului de tragedie ca un rezultat inevitabil, ca o finalitate a cauzelor transcendente pe care nu a fost niciodată în măsură să le analizeze, iar tragicul său rezidă în constatarea pe care o face prea târziu despre puterea forțelor divine care l-au
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
între teoria sublimului și cea a tragicului, făcând din lumea omului zona privilegiată de aplicare a sublimului. În opera citată, Gabriel Liiceanu afirma: “Așa cum în tragicul însuși, moartea și suferința nu sunt decât un mijloc de a glorifica viața, în tragedie, pateticul nu are valoare estetică decât în măsura în care este sublim”2. Moartea și suferința, calamitatea socială sau cea existențială, evenimentele teribile ale existenței pe care tragicul le pune în joc sunt transfigurate estetic prin intermediul sublimului și devin prilejuri de afirmare și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
suferi de care omul este capabil. Tragicii antici au știut acest lucru și niciodată nu au tratat crima ca sublimă, ci ispășirea ei tragică, pe terenul căreia vinovatul plătea mai scump trăind, decât murind pentru faptele sale. După Nietzsche 2, tragedia presupune un sentiment pesimist al vieții, dar și o atitudine etică afirmativă și eroică. Întradevăr, așa cum arăta G. Liiceanu, „teoria tragicului nu și-a câștigat maturitatea decât atunci când înlăuntrul unei fenomenologii a răului, morții și suferinței a știut să descopere
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cauțiune. În cadrul procesiunii are loc o sacrificare. Următoarele două zile sunt consacrate unui concurs de ditiramb între corurile de bărbați și de tineri băieți. Sărbătoarea se încheie printr-un concurs dramatic ce se desfășoară pe parcursul a patru zile (trei pentru tragedie, cea de-a patra pentru comedieă, cu excepția perioadei 20 războiului peloponeziac (431 - 404Ă când, din motive economice, concursul se scurtează la trei zile. Cel care asigură desfășurarea celebrării Dionisiilor este arhontele eponim. Pentru concursul dramatic, el are sarcina să găsească
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
la încheierea reprezentațiilor, el trebuie să dea socoteală despre modul în care a gestionat afacerile. Pe de altă parte, poetul care „cere un cor” nu este un simplu autor. El participă direct la reprezentație, fiind totodată regizor. În plus, în măsura în care tragedia este un spectacol complet, care amestecă text, dans și muzică, poetul își asumă și funcțiile de compozitor al părților lirice și de autor al coregrafiei. Se știe că unii autori (precum Sofocle, de pildăă au jucat în 21 propriile lor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
acordă o alocație cetățenilor săraci ca ei să poată asista la această sărbătoare religioasă, artistică și politică în care cetatea resimte sentimentul unității sale. Elocvent este, din acest punct de vedere, că și femeile aveau voie să asiste la reprezentațiile tragediilor. II.2. Condițiile materiale ale reprezentației aă Spațiul teatral grecesc Când studiem piese le de teatru din punct de vedere al textului - și textul fără indicații scenice este ușor să subestimăm forța vizuală a tragediei ateniene; dar nu trebuie să
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
voie să asiste la reprezentațiile tragediilor. II.2. Condițiile materiale ale reprezentației aă Spațiul teatral grecesc Când studiem piese le de teatru din punct de vedere al textului - și textul fără indicații scenice este ușor să subestimăm forța vizuală a tragediei ateniene; dar nu trebuie să uităm că „teatru” înseamnă, literal, „un loc de privit”. Dacă la început aceste manifestări religioase aveau loc la templul zeului, iar asistența ședea pe pantele din jurul templului, cu timpul s-au construit localuri de teatru
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
actorilor să se schimbe. La origine, această construcție temporară nu este vizibilă pentru public. Abia într-o a doua etapă, greu de situat, skena este integrată acțiunii și deservește ca element de decor: ea este construită în funcție de necesitățile unei anumite tragedii, fie sub forma unui palat regal, de unde vine vestea sfârșitului violent al Clitemnestrei și al lui Egist, fie ca un turn de pază (ca la Eschil, deși primele sale piese nu cer un decor de fundală, fie ca o tribună
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
că spectacolul era mai vivace grație picturilor scenice, dar și unei serii de mașinării cu ajutorul cărora se produc efecte speciale. Așa este de pildă „mechané”. Pe acoperișul scenei se poate ajunge pe o scară interioară, folosită de personajele obișnuite ale tragediei (coriști, figuranți etc.Ă. Zeii, în schimb, sunt instalați într-o manieră mai spectaculoasă în acest spațiu care le este rezervat și pe care Pollux (secolul II d.H.Ă îl numește „theologeion” (”locul de unde vorbesc zeii”Ă. Ridicarea eroilor în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Electra lui Sofocle ținând în brațe urna cu cenușa propriului său fiu, ceea ce a produs o impresie puternică în rândul publicului, provocându-i lamentații dureroase. Alți actori a căror identitate s-a păstrat peste veacuri au fost Cleandros, interpret al tragediilor lui Eschil sau Cleindenides, ce s-a distins în piesele lui Sofocle. Trebuie să amintim că uneori autorii jucau ei înșiși în propriile opere, așa cum au făcut Eschil, Sofocle sau Aristofan. Toate acestea dovedesc faptul că actorul antic grec trăia
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
identic al membrilor săi; după intrarea sa solemnă, el rămâne cantonat de orchestră. După părerea unor specialiști, corul este animat de o mișcare dansată, cu mimici sugerând reacții față de evenimentele trăite de personaje 1. Opoziția dintre cor și actori structurează tragedia într-o manieră strictă. Așa cum subliniază Aristotel în Poetica sa (1452 b 14Ă, textul evoluează în funcție de alternanța părților cântate, rezervate corului și părților dialogate ale personajelor. Astfel, piesa începe printr-un prolog vorbit, care permite situarea acțiunii într-un anume
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Perșii, coregul său fiind Pericle; 458 este anul marii victorii cu piesa Orestia, dar și anul în care părăsește Atena pentru a se stabili la Siracuza. Doi ani mai târziu moare în Sicilia, rămânând în conștiința noastră în calitate de creator al tragediei grecești. Eschil are deja vreo 30 de ani la nașterea lui Sofocle, în 496, la Colona. Viața sa îndelungată acoperă întregul secol de aur al lui Pericle (V î.H.Ă, murind în 406, după Euripide, al cărui rival a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
i se acordă premiul întâi. Un alt moment în care viața cetății îi aduce laolaltă pe cei mai mari dramaturgi ai Antichității grecești îl reprezintă Marile Dionisii din 472, când îl vedem pe Euripide asistând alături de tatăl său la premiera tragediei Perșii de Eschil. Are doar 8 ani, dar frumusețea spectacolului îl impresionează profund. În același amfiteatru urmărește jocul actorilor, la fel de impresionat, un tânăr de 24 de ani - Sofocle, pe care îl revedem apoi participând la Dionisiile din 468, când îl
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
aă „Choeforele” de Eschil După cum se arată într-un capitol anterior, modelul cel mai imitat de autorii antici greci era Homer, în operele sale fiind prefigurate calitățile esențiale ale artei eline. Epopeile marelui poet au avut o influență imensă asupra tragediei și sculpturii, poeziei și picturii, furnizându-le numeroase subiecte, teme și motive. În plus, faptul că legendele din Iliada sau Odiseea erau cunoscute de toți, au asigurat operelor care le au folosit ca sursă de inspirație o bună înțelegere din partea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de Clitemnestra și de amantul ei, Egist, urmând ca după mulți ani, Oreste și Electra să-și ucidă unchiul și pe mama adulteră, pentru a împlini dreptatea, la porunca zeului Apolo. Din această legendă se va inspira cel considerat întemeietorul tragediei grecești ca operă de artă, Eschil; trilogia Orestia (458Ă este cea mai cunoscută operă a sa și cuprinde piesele Agamemnon, Choeforele și Eumenidele 1. Choeforele pun în scenă uciderea Clitemnestrei de către Oreste, fiul ei. După uciderea lui Agamemnon, fiica acestuia
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
a-l îmbuna. Făcându-și apariția, Oreste îi mărturisește surorii sale că a venit la porunca lui Apolo, să răzbune pe tatăl ucis și frații; alternând cu corul, intonează un cântec de jale grandios. 37 Una dintre scenele importante ale tragediei grecești este scena recunoașterii, căreia Aristotel îi consacră o analiză detaliată în Poetica sa. După părerea filozofului, ea este „răsturnarea care face trecerea de la ignoranță la cunoaștere, dezvăluind alianța sau ostilitatea dintre cei care sunt desemnați pentru fericire sau pentru
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]