1,736 matches
-
se întîmple: întoarcerea la adevărurile esențiale ale lui Dumnezeu 15. *** În încheierea acestei prime secvențe a demersului nostru va trebui să conștientizăm o dată în plus faptul că tot ceea ce noi, oamenii, încercăm în planul cunoașterii se lovește de bariera "cenzurii transcendentale" pe care prematura mușcătură din mărul cunoașterii nu a clintit-o decît, cel mult, în aspectele ei neeesențiale 16. Limitarea, incompletitudinea, eroarea la care prin "genă adamică" se pare că sîntem hărăziți nu ne-a împiedicat însă niciodată cu adevărat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
apărarea unor frontiere rigide. Frontierele teritoriale, ce sunt considerate limitele comunității sau identității politice, sunt văzute de postmodernism drept rezultate contingente din punct de vedere istoric, și extrem de ambigue (Ashley și Walker 1990). Ca atare, ele nu au un statut transcendental. Ca o provocare adusă delimitărilor etice impuse de suveranitatea statală, etica postmodernă "etosul diplomatic", așa cum îl numesc Ashley și Walker nu este limitată spațial și teritorial. Ea caută să "facă posibilă practicarea riguroasă a acestei etici într-o sferă cât
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
implică schimbări în structurile politice globale sub forme al căror potențial scapă naturii abstracte a criticilor ecologiste împotriva sistemului de state. Ne putem întreba cum ar arăta o critică ecologistă imanentă a politicii globale, în opoziție cu o critică ecologistă transcendentală a sistemului de state (reificat), precum cea din argumentele anarhiste ale lui Bookchin. Din această perspectivă se remarcă lucrarea lui Eckersley, The Green State (2004). Cartea precedentă a lui Eckersley (1992) conținea o respingere explicită a ecoanarhismului și dădea o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înseamnă cuvintele lui Marx plus electricitatea imaginilor); la Paris, în 1968, pe ziduri și la Atelier des Beaux-Arts (afișele acelea sunt acum colecționate). Liturghie, agitprop sau marketing regăsim imaginea în fiecare epocă a propagandei sociale, în rolul kantian al schematismului transcendental. Traducând ideea abstractă în dat sensibil, ea face conceptul motor, principiul dinamic. Imageria este instrumentul preferat al mitului mobilizator. Chiar și o hotărâre atât de simbolizantă, elitistă și "iudaizantă" precum cultul Rațiunii sau al Ființei Supreme, în 1793, nu poate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bună sau pentru cea rea, sunt siguri de cununa biruinței, dacă se îngrijesc să aibă privilegiul de a da ei ultimul atac și dacă nu sunt obligați să reziste unui nou asalt al adversarului." Immanuel Kant Critica rațiunii pure "Dialectica transcendentală"*. Tabloul antinomiilor audiovizualului seamănă cu cel al rațiunii pure. Fiecare teză are antiteza ei și niciuna nu poate s-o refuteze pe cealaltă, astfel că iconofobul și iconodulul sunt condamnați să trăiască împreună, uneori chiar în același individ. Alăturarea argumentațiilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sătul să asculte sfârșește prin a auzi ca o ureche care plutește. A transforma lumea în imagini de sinteză nu înseamnă, la urma urmei, să-i și să ne scoatem ochii? Critica rațiunii pure numea "dialectică" "logica aparenței" și "dialectică transcendentală" studiul iluziilor naturale, inevitabile, dar nu inexplicabile, întreținute de spirit despre natura sufletului, a lumii și a lui Dumnezeu. Scenele de discordie provocate de conflictele de idei privitoare la natura videosferei reclamă, păstrând proporțiile, un tablou de același stil al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
această tehnică devine mondială. Despre ce vom vorbi între noi dacă realul este același pentru toți? Și dacă limba devine și ea unică, vom mai afla plăcere în a ne vorbi de la un capăt la celălalt al pământului? 4 Convenția transcendentală a privirilor care definește cultura implicită a unei societăți nu rezultă dintr-un contract social liber discutat între subiecți fără obiecte și trecut, adunați pentru a delibera în piața satului. Suntem moștenitori inovatori, încărcați de mituri, dar și dotați cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că numinosul este o „categorie pur a priori“, dar și „o stare sufletească“, manifestându-se la nivelul sensibilității ca experiență. Eliade va transfera ambiguitatea, instanțiind diferit: inter fața nu mai este constituită la joncțiunea dintre transcendent și imanent, respectiv dintre transcendental și experiențial, ci sacrul, prin manifestările lui, se delimitează de profan, fără ca aceste granițe, deși clar sugerate, să poată fi numite. Pe de o parte, reiese că aceste granițe sunt instituite su biectiv, în funcție de capacitatea de percepție, înțelegere și interpre
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
terminologice. Cele două „obiectivări“ forțate, nelegitime din perspectiva unui discurs religios propriu unei tradiții autentice, sunt următoarele: 1. instanțierea sacrului, prin utilizarea acestui termen cu pretenția că el circumscrie ceva, de natură obiectuală sau obiectivabilă, într-un registru transcendent sau transcendental (la rândul lui, fals obiectivat); în discursul religios autentic, principiul nu este și nu poate fi, prin natura sa, „localizabil“, neavând chip și neputând fi regăsit undeva; 2. instanțierea manifestărilor sacrului, pe de o parte, ca modalități de expresie ale
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fondatorul sociologiei cunoașterii, le pusese o "barieră" în ideea că "(...) semnificația influenței factorilor sociali asupra cunoașterii științifice despre natură și despre societate este fundamental diferită. În concordanță cu această perspectivă, cunoașterea științifică despre natură se dezvoltă imanent, grație principiilor sale transcendentale, fiind așadar universală și cumulativă. Interpretată în termeni transcendentali, cunoașterea specifică științelor naturii este separată (și epistemologic opusă) de formele de gândire determinate istoric și cultural care sunt înțelese ca relevante pentru o perspectivă asupra lumii"159. Astfel, teoreticienii sociali
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că "(...) semnificația influenței factorilor sociali asupra cunoașterii științifice despre natură și despre societate este fundamental diferită. În concordanță cu această perspectivă, cunoașterea științifică despre natură se dezvoltă imanent, grație principiilor sale transcendentale, fiind așadar universală și cumulativă. Interpretată în termeni transcendentali, cunoașterea specifică științelor naturii este separată (și epistemologic opusă) de formele de gândire determinate istoric și cultural care sunt înțelese ca relevante pentru o perspectivă asupra lumii"159. Astfel, teoreticienii sociali adepți ai "programului forte" al sociologiei cunoașterii, sau în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se află la baza tuturor conceptelor umane. Astăzi, transcendentse întrebuințează în următoarele sensuri: 1. depășind limitele experienței; 2. aflându-se în afara granițelor lumii naturale, dată prinsimțurile noastre; 3. aflându-se dincolo de domeniul conștiinței uma ne - concept opus: imanent. În matematică, transcendental înseamnă, după Leibniz, tot ceea ce trece peste domeniul algebrei, precum șiun număr transcendent, număr nealgebric, respectiv un număr ce nusatisface nici o ecuație matematică, ai cărei coeficienți sunt numereraționale, de exemplu, raportul dintre perimetrul cercului și dia metru. Kant numea transcendentă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
regulă sacră), constitutive (care se fundamentează pornind de la concept, cum o face Nietzsche și în care mitul este orice credință fundamentală într-o cultură dată, un construct necesar și totodată fictiv) și cele romantice (în care sursa mitului este necesarmente transcendentală).26 Autorul mai face o observație vitală: încă de la intrarea sa în atenția intelectualilor, mitul a fost pus în tandem cu diverse alte concepte, în funcție de disciplina de bază a cercetătorului. Astfel, literatura vorbește de "mit și simbol", folcloristica de "mit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aur -, a omului primordial, a revelației inițiale, a momentelor insolite, a războaielor cerești, a reînnoirii uneltelor, a condiției umane și a evenimentelor cosmice); mitul fenomenologic (cosmogonia, antropogonia, elementele, escatologia, regnurile fabuloase, cadrul astral); mitul cosmografic (teogonia, panteonul, lumile coexistente); mitul transcendental (eroul arhetipal, formele de cultură demonologică, destinul, timpul).129 Mitul mai deține și o funcție etologică, spune autorul, de "control al instinctelor".130 În orice caz, "a stăruit prea multă vreme eroarea definirii mitului ca pură invenție. E regretabil că
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îngerului desfășurată pe patul meu nefăcut, îngerul aplecat spre tronul Mariei cu un papirus în mâinile sale, desenul va fi imprimat mâine pe tencuiala udă, vei avea modelul pe perete și tu nu trebuie decât să umpli cu culoare tiparul transcendental, Meșterul Luca mă pune la încercare și va trebui să fac față, să dovedesc că, deși am venit prea târziu, sunt cel pe care el îl așteaptă de-o viață ca să-l învețe meserie, de aceea mi-e teamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de peste patruzeci de ani. Își construise o fortăreață invizibilă: legi, regulamente, concesii, interdicții, alianțe, garanții, controale. De-a lungul secolelor, toate acestea aveau să devină cea mai înaltă școală a guvernării, și nimeni nu avea să întruchipeze mai bine inexorabilitatea transcendentală, spirituală a puterii decât portretele lui liniștite, în care nu reușești să-i surprinzi privirea, din orice unghi ai privi. Ce consilieri își alesese? Puținii prieteni lipsiți de putere, numiți la Roma „grupul celor douăzeci“. Însă, la urma urmei, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
al umanului, el deteriorează definitiv raporturile cu instanța transcendentă a mitului. Nu există nimic mai important decât subiectul cunoscător ce se ia În stăpânire pe sine și-n același timp ia În stăpânire realul pe cont propriu, fără altă intermediere transcendentală; În felul acesta, omul Socrate proclamă libertatea absolută a individului de a dispune autonom de sine. Orgoliul lui Socrate este acela de a spune: eu sunt măsura tuturor lucrurilor, de aceea nu mă Înspăimântă nimic din ceea ce mi se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
58. Deasupra acestei însemnări erau doi endecasilabi: Din leagăn ni se trage-amărăciunea; și tot din el ne vine bucuria... „Ia te uită - își spuse Augusto -, micuța Eugenia, profesoara asta de pian, mi-a tăiat un început excelent de poezie lirică transcendentală. Mi-a fost întreruptă. Întreruptă?... Da, omul nu face decât să caute în evenimente, în încercările sorții, hrană pentru tristețea sau bucuria lui din naștere. O aceeași împrejurare e tristă sau veselă după dispoziția noastră înnăscută. Și Eugenia? Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
aspect ascetic. Chiar și aceia fără nici o înclinație în acest sens se trezeau spiritualizați. Această aparență de spiritualizare trebuie că-mi stătea și mie bine: cu ochii măriți, receptam mai mult decât era de receptat și auzeam coruri care jubilau transcendental. Și, pentru că foamea ne-a apropiat de înțelepciunea zicalei „Omul nu trăiește numai cu pâine“ rostită cu varii intonații, când ca parolă cinică a lagărului, când ca loc comun invocat întru consolare, la mulți dintre noi a luat amploare nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și bravură, cu o anumită tentă umoristică, pe care Diana Moș l-a realizat cu multă fantezie și dezinvoltură. Publicul a apreciat lucrarea originală, răsplătind cu binemeritate aplauze interpreta și compozitorul. În încheierea concertului, au fost prezentate cele 5 Studii Transcendentale pentru orchestră elaborate de compozitorul Nicolae Brânduș. Lucrarea originală, de ample dimensiuni, impresionează prin bogăția conținutului și prin o complexitatea arhitecturii muzicale. Pornind de la cinci meditații inspirate din texte importante ale tradiției culturale universale, compozitorul dezbate și propune soluții muzicale
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică lui Kant], University of Pittsburgh Press, 1974. Colomer, Eusebi, El pensamiento alemán de Kant a Heidegger [Gândirea germană de la Kant la Heidegger], I: Kant, la filosofía trascendental [Kant, filosofia transcendentala], Barcelona, Ed. Herder, 1986. Gaos, José, Las críticas de Kant [Cele trei critici ale lui Kant], Caracas, Universidad Central de Venezuela, 1962. Gotshalk, D. W., Form and Expression în Kant's Aesthetics [Formă și expresie în estetică lui Kant]; în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
regenta unui profesor permanent, erau ebraică, matematică, greacă, logica și metafizica, filosofia practică, poezia, elocinta și istoria.] Eusebi Colomer, El pensamiento alemán de Kant a Heidegger, I: Kant. La filosofía trascendental [Gândirea germană de la Kant la Heidegger, I: Kant. Filosofia transcendentala], Barcelona, Ed. Herder, 1986, p. 31. 10 La estética del idealismo alemán, p. 71. 11 Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica, 1974, pp. 70-71. Cassirer mai menționează în această lucrare
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Da nun eine Vorstellung der Einbildungskraft auf Begriffe bringen soviel heißt als sie exponieren, șo kann die ästhetische Idee eine inexponible Vorstellung derselben (în ihrem freien Spiele) gennant werden." Kritik der Urteilskraft, p. 202. 166 În Cartea întâia a dialecticii transcendentale pomenește, în treacăt, anevoința gânditorului de "a găsi termenul cel mai potrivit pentru conceptul sau" (A312 / B369, p. 309 din tr. sp.), cu toate că asupra relației între aceste două elemente, a rolului factorului lingvistic în procesul de cunoaștere nu emite nici un
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
el a fost un existențialist de o factură nonsartriană. Despărțirea postmodernismului de existențialism se produce, totuși, prin eliminarea efectelor acestui tip de "transcendență vidă" angoasa. Omul postmodern, în perspectiva "noului antropocentrism", se consideră fericit, cu adevărat liber de orice "povară" transcendentală, fie ea de nuanță spiritualistă sau materialistă. La existențialiști, nimicul produce angoasă, neliniște metafizică, în plin sentiment al absurdului, subliniat nu numai de filosofi, ci și de scriitori ai modernismului precum Kafka, Beckett sau Eugen Ionescu. Antropocentrismul modernist-existențialist putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dar din punct de vedere imaginar, diferența este neînsemnată. Teatrul îi vitrifică personajele, arta limpezește lumea, literatura se străduiește să purifice și să aerisească obiectul prin limbaj pentru ca, prin ele, noi să putem regăsi în mod estetic propriul nostru adevăr transcendental, pe scurt, pentru a insera în ele dimensiunea necesară a transcendenței"118. Într-adevăr, cuvintele lui Richard îl silesc pe Derrida să ajungă la transcendență, iar în măsura în care se intertextualizează cu propria filosofare, postmodernismul înalt se apropie la un pas de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]