1,625 matches
-
subsolul tribunalului, în cămăruța unui îngrijitor. Una din echipele de căutare găsise acolo pansamente, haine și alte câteva lucruri ascunse într-o pungă. Se auzi soneria și Thom merse să răspundă. După un moment, Roland Bell pătrunse în încăpere. Era transpirat tot, iar părul i se lipise de frunte. - Nu-mi vine să cred, spuse el trăgându-și suflul. E pe bune? A scăpat? - Bineînțeles că da, răspunse Rhyme supărat. Au fost trimise patrule care îl caută și acum. E și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Falls pentru o reprezentație la școala de duminică. Oricum, decise Hobbs, chiar dacă nu se va putea, va inventa el câteva povestiri despre Iisus magician, care și-a folosit puterile pentru a-i face pe romani și pe necredincioși să dispară. Transpirase. Simțea picăturile reci de sudoare alunecându-i pe șira spinării și de-a lungul coastelor. Transpirase și din cauza fricii. Caută cu atenție... Sachs pătrunse pe un alt coridor întunecos din subsolul clădirii, cu mâna strânsă pe pistol. ...dar fii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
va inventa el câteva povestiri despre Iisus magician, care și-a folosit puterile pentru a-i face pe romani și pe necredincioși să dispară. Transpirase. Simțea picăturile reci de sudoare alunecându-i pe șira spinării și de-a lungul coastelor. Transpirase și din cauza fricii. Caută cu atenție... Sachs pătrunse pe un alt coridor întunecos din subsolul clădirii, cu mâna strânsă pe pistol. ...dar fii cu ochii în patru. Sigur, Rhyme. Ușor de zis. Dar să fiu cu ochii în patru după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
puternică de disconfort a micuților. În cadrul spectacolelor pentru copii, făcea doar trucuri amuzante și, adesea, la final, îi strângea pe toți în jurul ei și le dezvăluia șmecheria. Se uita la vrajaa din jurul ei, simțea entuziasmul, sentimentul de nerăbdare... Palmele îi transpirau de parcă ea însăși urma să intre pe scenă. Ah, ar fi dat orice să fie în camera de pregătire chiar acum. Bucuroasă, încrezătoare și foarte agitată, simțea bătăile accelerate ale inimii cum anticipează, în timp ce secundele rămase până la spectacol sunt marcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
sugi și așa, și io mi-am dat seama ce zice când piticania aia a-nceput să-mi trântească toate rahaturile alea, cum că-s superbă sau ce-o fi zis. Îmi dădeam seama că moare de poftă și era transpirat tot și scârbos și vedeam că vrea să se frece. Aproape că l-am lăsat să-mi facă felu’ și mie, că era așa bine să-l aud cum zice rahaturile alea despre ochii mei care-s așa drăguți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Era al dracu’ de cald în birou - asta țin minte - și-mi tot ziceau că dacă nu vreau să-mi dau jos haina și io tot ziceam că nu, e ok, simt frigu’ destul de rău, așa că-s bine, mersi, și transpiram ca un porc și eram sigură că se vede. Da’ mi-am ținut capu’ băgat în guler, ca să fie ascunse straturile de grăsime pe care nu le suport și mă uitam la ei pe sub gene și-a fost ok. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
un articol ca ăla, dar n-a fost nici pe jumătate ca Luna năruită sau, bineînțeles, Deziluzia. Henry inspiră adânc și își duse instinctiv mâna la gură. Leigh simți că leșină; inima începu să-i bubuie și simți cum îi transpiră palmele și tălpile. Jesse zâmbi. — O spui pe șleau. Fără ocolișuri. E un lucru rar în ziua de azi, nu credeți? Neștiind dacă asta era o întrebare sau nu, Leigh își privi îndelung mâinile pe care și le frâmânta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dezamăgită. Când ajunseră la casă, inima începuse să-i bată mai iute, iar respirația îi devinise precipitată, dând semne clare de anxietate. Mai în față, Jesse coborâ din Jeep și se apropie de mașina ei. Ea simți că începe să transpire pe frunte și nu-și dorea decât să fie acasă, pe canapeaua ei, citind un manuscris sau flecărind cu Russell despre viitorul lui interviu cu jucătorul de fotbal american Tony Romo. Ar merita, chiar dacă el ar vrea să facă sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ani. În ultimul moment, ca o măsură de precauție, strecurase totuși fotografia În cutie. Ascultă plînsetele copiilor obosiți. Deja oamenii se așezară În drum, Încercînd să-și apere fețele de roiul muștelor care evacuaseră lagărul și se mutaseră spre trupurile transpirate de pe cealaltă parte a gardului de sîrmă. Jim se uită Înapoi spre Lunghua. Întinderea de orezării și canale din jurul lagărului și drumul de Întoarcere la Shanghai, care fuseseră atît de reale văzute prin gard, păreau acum fantomatice și prea luminoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aspre te freacă cu busuioc după ce te-ai spălat În ligheanul smălțuit pus pe băncuța de lângă tufa de trandafiri ce Îmbracă aproape, fântâna. În fântână trăiește un balaur. Purtând cămașa albă și mirosind a busuioc intri În biserică. În timpul slujbei transpiri și Îți amorțesc picioarele. Ai vrea să ieși afară. Bat clopote și ard lumânări. Șerpi Își mistuie zvârcolirea pe sub stoguri de fân. Ochii albaștri sunt ai bunicii tale. Amintirea e dintr-o vacanță. Te uiți la ochii albaștri și Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cronicari ratați. Cu aerele voastre de asediatori la porțile utopiei, veți simți mereu În ceafă privirea mamelor voastre cu ochii Înlăcrimați de speranță și disperare, În fojgăiala voastră prin această lume de șmecheri și puști de bani gata, Încep să transpire de averi uteciștii, gata să vă Înfigă dinții În gât. Așa Începe prietenia ta cu Oacă. Greu de dus povara unor ulițe de sat, a căpițelor stinse ca niște puncte pe dealuri În carcasa de piatră a orașului. Și În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu lifting noduros de Jackie Stallone și cu niște buze de pește absurd de umflate, care Încercase să o oprească să intre În bucătărie ca s-o vadă pe Bridget. Buddy s-a dovedit a fi supraponderal, și cap, chel transpira permanent. Făcând prezentările, Sam Îi explică lui Ruby că În ultimii ani, de când ai lui muriseră Într-un accident de mașină În 1996, Buddy și Irene Îi fuseseră ca niște părinți. Nici nu poți să-ți imaginezi cât Îl adorăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
curățase gura. Nu mă conduse la ușă. — Vă mulțumesc. — Nu aveți de ce. Căldura era tot acolo, plutea în aer, mișca imperceptibil lucrurile. Asfaltul ceda moale sub tocurile mele. M-am pus să aștept ora deschiderii lângă oblonul tras al atelierului. Transpiram din nou și îmi era din nou sete. M-am întors la bar. Am cerut încă o dată apă, dar când băiatul cu fața ciupită de vărsat s-a mișcat, descoperind rafturile cu sticle din spatele său, m-am răzgândit și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ea senzația că nu pe ea o pândeam, ci pe mine însumi. În timp ce înainta în grătarul acela de lumini și umbre, intram din nou, fotogramă după fotogramă, în stăpânirea timpului obscen pe care îl petrecusem cu ea. Alunecasem pe scaun, transpiram nemișcat într-o apnee sexuală. Pentru că brusc îmi aduceam aminte... corpul ei stins, asemeni șemineului fără foc, gâtul alb, înclinat, privirea tristă, enigmatică. Nu, nu făcusem totul singur. Ea o dorise, tot atâta cât mine. Mai mult decât mine. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
are nimic, e suficient un dezinfectant. — Ești doctor? — Chirurg. Picioarele ei se aflau la câțiva centimetri de mine. Le-am deschis cu greu. I-am sărutat coapsele extrem de albe, aproape albastre. Mi-am vârât capul între ele, erau reci chiar dacă transpirau. Italia se aplecă gâfâind deasupra mea. Îmi simțeam ceafa umezindu-se de la gura ei... M-am ridicat brusc, lovindu-mă de fața ei. M-am așezat din nou pe divan. Mi-am împreunat mâinile și le-am strâns cu forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe ea. Mi s-a părut că recunosc copacul și ne-am așezat acolo. Italia privea un bărbat care trecea cu un câine prin fața noastră. — Cum erai atunci când erai mic? — Tot timpul puțin plictisit. — De ce? Eram gras și fricos și transpiram. Poate eram plictisit pentru că transpiram, transpiram pentru că eram gras și mi-era frică să nu mă lovesc. — Și după aceea? — După aceea am crescut, am slăbit și n-am mai transpirat. Dar sunt mereu puțin plictisit, așa îmi e felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
părut că recunosc copacul și ne-am așezat acolo. Italia privea un bărbat care trecea cu un câine prin fața noastră. — Cum erai atunci când erai mic? — Tot timpul puțin plictisit. — De ce? Eram gras și fricos și transpiram. Poate eram plictisit pentru că transpiram, transpiram pentru că eram gras și mi-era frică să nu mă lovesc. — Și după aceea? — După aceea am crescut, am slăbit și n-am mai transpirat. Dar sunt mereu puțin plictisit, așa îmi e felul. — Mie nu mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
că recunosc copacul și ne-am așezat acolo. Italia privea un bărbat care trecea cu un câine prin fața noastră. — Cum erai atunci când erai mic? — Tot timpul puțin plictisit. — De ce? Eram gras și fricos și transpiram. Poate eram plictisit pentru că transpiram, transpiram pentru că eram gras și mi-era frică să nu mă lovesc. — Și după aceea? — După aceea am crescut, am slăbit și n-am mai transpirat. Dar sunt mereu puțin plictisit, așa îmi e felul. — Mie nu mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
timpul puțin plictisit. — De ce? Eram gras și fricos și transpiram. Poate eram plictisit pentru că transpiram, transpiram pentru că eram gras și mi-era frică să nu mă lovesc. — Și după aceea? — După aceea am crescut, am slăbit și n-am mai transpirat. Dar sunt mereu puțin plictisit, așa îmi e felul. — Mie nu mi se pare că ești așa. — Ba da. Numai că sunt foarte mincinos. Scările școlii. Au trecut treizeci de ani și mai există încă, la fel ca atunci. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
o glumă. — Splina a fost cea care a sângerat. N-am privit gaura din capul tău, am văzut doar o margine deschisă care trebuia să fie pielea, dar n-am privit înăuntru. Alfredo merge mai departe, eu nu rămân. Am transpirat și acum tremur, simt întunericul, sunt gata să leșin. Priveam bolnavii, în timp ce treceam pe lângă ei căutând un pat gol. Da, mi-ar fi plăcut să mă vâr într-unul din așternuturile acelea albe și să rămân acolo așteptând să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
fundul. În timpul zborului o să beau o cafea, o cană de „pipi-cafea“, cum zice Manlio. Trebuie să cobor. Avionul ăsta va cădea, trebuie să cobor, nu vreau să crăp alături de Manlio cu o cană de pipi-cafea în mână. Mă simt rău, transpir, inima îmi torturează pieptul, nu-mi simt brațul. Nu, voi muri de infarct, în picioare în w.c.-ul metalic care dansează, cu pachetul de șervețele detergente plutind în chiuvetă. Mă ridic. — Unde te duci? — Cobor. — Ce naiba zici? — Au închis ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe Elsa și o roagă să o lase să intre. Elsa, somnoroasă, este îmbrăcată cu o cămașă de noapte ecru, sub șifonul de mătase trupul ei este gol și cald. Italia este mică, are urme de transpirație sub braț, a transpirat în autobuz, a transpirat toată noaptea, s-a zvârcolit în somn. Privește casa, cărțile, fotografiile, sânii Elsei, plini, bronzați încă. Se gândește la cepele goale care se odihesc pe coastele ei și la inima care îi bate sub ele. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
roagă să o lase să intre. Elsa, somnoroasă, este îmbrăcată cu o cămașă de noapte ecru, sub șifonul de mătase trupul ei este gol și cald. Italia este mică, are urme de transpirație sub braț, a transpirat în autobuz, a transpirat toată noaptea, s-a zvârcolit în somn. Privește casa, cărțile, fotografiile, sânii Elsei, plini, bronzați încă. Se gândește la cepele goale care se odihesc pe coastele ei și la inima care îi bate sub ele. Este îmbrăcată cu fusta aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
gol, trupuri care se repetă. Sau poate, Angela, energia noastră a alimentat o altă lume, o lume perfectă care trăiește sprijinită de a noastră și nu are nevoie să se teamă și să sufere. Poate suntem ca fochiștii negri care transpirau în burțile vapoarelor cu cărbune pentru a le permite celor doi amanți de pe puntea superioară să danseze un dans romantic, desupra covorului lucitor al mării. Cineva va culege visele noastre, cineva nu atât de imperfect ca noi. Noi facem munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
băuturile cu dopuri înțepenite, mătura veche. Mi-am făcut abonament la o sală de fitness. Mă duceam seara, când ieșeam de la spital, mă închideam în localul acela în care lipsea aerul, în mijlocul altor oameni incastrați în aparate de efort, și transpiram. Scuipam transpirație pe cicletă, convins că acest exercițiu m-ar fi ajutat să dau afară și deșeurile interioare. Puneam în mișcare pârghia, trebuia să fac mai mult efort, să mă cațăr pe o pantă falsă. Aplecam capul, închideam ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]