22,945 matches
-
AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date și metodă" 1. Datele Setul de date utilizate în analiză este preluat dintr-un studiu finanțat de Fundația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în trei stadii (pentru populația adultă), cu stratificare în primul stadiu (pentru o descriere a eșantionului, vezi Sandu, 1999, pp. 171-179). Eșantionul utilizat este reprezentativ la nivel național. 2. Variabilele Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau autoritar și individul în relație cu comunitatea mai largă. Acțiunile marilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
descrierea acestor factori, vezi tabelul 26). În secțiunea dedicată rezultatelor studiului, cele patru scoruri factoriale care măsoară AAP sunt analizate ca input pentru generarea unei tipologii a grupărilor sociale în funcție de opiniile oamenilor cu privire la modul în care se pot rezolva problemele tranziției. Pornindu-se de la cele patru scoruri factoriale, s-au identificat patru tipuri de grupări, în conformitate cu ipotezele formulate în secțiunea precedentă. Măsurile pentru inconsistență pe care le-am adoptat sunt în linie cu modelele de inconsistență ale lui Hope (1975) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Educația este o investiție de la care se așteaptă beneficii viitoare privind bunăstarea. Nu doar IS la nivelul gospodăriei funcționează ca un predictor eficient al IS, ci și inconsistența între nivelul de dezvoltare al comunității și al regiunii. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt într-o mare măsură societăți de IS în care există multiple inconsistențe la nivelul gospodăriilor și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale educației și ale consumului de literatură. Sub aspect teritorial, mediile cele mai favorabile segregării etnice extreme sunt satele relativ dezvoltate, omogene din punct de vedere etnic. Regionalizări identitare 1tc "Regionalizări identitare1" Ceea ce se cheamă, cu o sintagmă deja supralicitată, tranziție postcomunistă este, în bună măsură, și căutare de definiții sociale cu caracter identitar. Exemplul etnic este cel mai vizibil, cel mai dramatic invocat, cu cea mai încărcată și mediatizată istorie evenimențială. Nu trebuie uitate însă nici cele care au ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
theories, Elsevier, New York. Sandu, D. (1977), „Participare locală”, în Mioara Matei, Ioan Matei (1977), Sociologie și sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura Tehnică, București, pp. 138-150. Sandu, D. (1987), Dezvoltarea socioteritorială în România, Editura Academiei, București. Sandu, D. (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, D. (1999), Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sandu, D. (coord.) (2000), Social assessment for rural development project. Social needs and actions in Romanian villages, Banca Mondială, București. Sandu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sistematizare în procesele de dezvoltare, Editura Tehnică, București, pp. 138-150. Sandu, D. (1987), Dezvoltarea socioteritorială în România, Editura Academiei, București. Sandu, D. (1996), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, D. (1999), Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sandu, D. (coord.) (2000), Social assessment for rural development project. Social needs and actions in Romanian villages, Banca Mondială, București. Sandu, D. (2003), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, D.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în guvern. Ai bani, ai putere. Chiar dacă actualii demnitari sunt cam lepădați, ei știu că unui tânăr cu studii serioase în străinătate nu-i va sta în cale nici Comunitatea europeană, nici poporul sărăcit și prostit până peste poate. Miliardarii tranziției au știut să strângă bani, să umfle sentimentul național până a plesnit, dar și să-și asigure o descendență beton. Până se vor limpezi lucrurile și în biata noastră țărișoară, e cale lungă și timp berechet de furat. Dar ne-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
până nu pun mâinile pe piept nu cred să apuc să mă odihnesc", bărbatul ei e și leneș și fudul, a fost mare director general într-un combinat metalurgic, cel mai mare din Europa, iar după Marea Revoluție Mondială, autoritățile tranziției "au vândut combinatul la kilogram, spune prietena ei, l-au furat la kilogram, fiecare din răsputeri, când au văzut că nimeni nu îi bagă în seamă, că vaca e bună de muls și a nimănui, s-au organizat în echipe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
profesional, fără loc de muncă și fără rost, dezamăgită până în măduva oaselor dar constant bună, fundamental bună, având o viață interioară complet paralelă cu viața ei de zi cu zi, trăiește în propria ei ficțiune cu voluptatea sinucigașului, avortată de tranziție, de o societate care nu are nevoie de profesioniști ci de lichele, exclusă din cercetare și din viața universitară fiindcă a îndrăznit să aibă mereu propriile ei idei, nu s-a înrolat în nicio gașcă științifică, a fost incapabilă să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un adevărat festin la care participau vreo douăzeci și ceva de fârtați. "Salut, bă, gândacilor!", face Dorinel. Ăilalți îi răspund monosilabic, ca să zic așa. Amicul meu adaugă, nu fără o oarecare emfază: "Am venit cu Șefu', bă!". Concluzionează fără nicio tranziție, surprinzându-mă chiar și pe mine prin încrederea sinceră și capacitatea lui premonitorie: "De acu', o să se schimbe multe p-acia, o să vedeți voi. Șefu' e de departe cel mai deștept gândac care s-a văzut vreodată..." Pentru o clipă toate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
urmare ei se agață, adeseori pentru totdeauna de vechile lor tipare de a gândi și de a se comporta, eșuând în a trece prin crize, pentru a se dezvolta cu adevărat și a experimenta fericitul sentiment al renașterii, care însoțește tranziția cu succes la o maturitate mai avansată care te ajută să fii mult mai fericit în final. Întreaga viață este o problemă de opțiuni și de când am acceptat șansa Forever am ales opțiunea de a fi bine dispusă, sănătoasă și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
se piardă pe sine, împins de la spate de spaima și sila și mizeria care fierbeau în el" (p. 230). Suflet de artist ofensat, Doru, delegat al autorului în text, își varsă toate tribulațiile personale și toate ororile unei lumi în tranziție (e "lumea rea și amărâtă", se spune într-un fel de refren tânguios), își descarcă toată scârba într-o narațiune furioasă, culme a unei viziuni mizerabiliste cu tentă cosmopolită, ceea ce dă un plus de stranietate și neliniște discursului epic. Într-
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
ivit și un romancier ce pare să și fi propus - și a reușit - să-l Îmblînzească pe... Caragiale. Petru Cimpoeșu - de el este vorba - descrie În romanul său „cu Îngeri și moldoveni“, Simion liftnicul, viața cotidiană modestă și bîntuită de „tranziție“ dintr-un bloc la Bacău. Dacă exclud pasajele fantastico metafizice din ascensor (m-au convins mai puțin), dau peste personaje caragialești tratate cu umor, firește, dar, În același timp, transfigurate de Îngăduitoarea afecțiune a autorului. O duioșie ironică dînd parcă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
revine lui Ion Iliescu marele merit de a fi dejucat planurile inițiale ale occidentalilor și de a fi transformat tulburările interne, care ar fi trebuit să ducă la ștergerea României de pe hartă, Într-o așa zisă Revoluție, urmată de o tranziție lină și infinită care, printre altele, a oferit patrioților autentici ocazia de a face avere. Dar să vedem despre ce este vorba. Așa cum arătam mai Înainte, În cursul vizitei sale În România, Richard Nixon a cedat României insula Roland, În schimbul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-o alții, își continuă dialogul său la distanță cu Bătrînul, dîndu-și seama că de data asta subiectul devine delicat. Atît a mai rezistat țara asta, zice simțind cum mirosul de alcool îi desfundă căile respiratorii, atît a durat libertatea, haosul, tranziția, sau cum s-o fi numit. Puțin mai mult decît prevăzuse el, zece ani bătuți pe muchie care însă nu înseamnă nimic raportat la istorie. Pentru atîta lucru nu merita să fie sacrificat nici măcar un pui de găină. Pe unde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
este Întreruptă de săruturi lungi și pasionale. Coboară din autobuz anevoie, Îl chinuie durerea de picioare și abia mai poate traversa calea ferată. Undeva, nu departe, Cartierul de lux se vede ca o fortăreață falnică și inexpugnabilă a capitalismului de tranziție, când banii trebuie arătați lumii, și nu ținuți sub saltele modeste ca să se Îngălbenească odată cu trecerea anilor. Însfârșit, hăurile negre ale blocului, ,,turnul de control,, al ghetoului se decupează distinct din zăpada care a acoperit gunoaiele. Câinele lui Ben Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cele mai multe ori din senin, În care nimeni nu respectă pe nimeni, În care toți te privesc urât de parcă tocmai le-ai cotrobăit prin buzunare. Ce au stricat comuniștii, repară acum grăbit, fără har și incoerent, cu girul banilor, capitaliștii de tranziție. Poluarea alarmantă, și murdăria de pe străzi adaugă un plus de urâțire, acestui mare oraș pe care, se pare că nu-l mai iubește nimeni. Se construiește mult, haotic și scump. Se repară tot timpul, dar fără rezultat. Cele câteva cartiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pare mai relevant în conținutul ei. După uzuala secțiune dedicată teritoriului, resurselor și populației, capitolul secund se oprește asupra unei binevenite prezentări a regimului și sistemului politic chinez, invocat uneori drept "model" în unele colțuri ale lumii în perioada de tranziție după evenimentele survenite în anii 1989-1991, mai ales în conexiune cu prosperitatea și dezvoltarea economică pe care a putut să o genereze în ultimele decenii. Capitolul dedicat economiei este unul cuprinzător și explicit pentru cititorul interesat de realitatea economică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chirurg din lume, conform consemnărilor istorice, care folosea anestezia în operațiile chirurgicale. Dinastia Jin La sfârșitul secolului al II-lea e.n., ultimul împărat al dinastiei Han de Est ajunge la finalul domniei, iar China intră într-o lungă perioadă de tranziție. Aceasta a început cu epoca Celor Trei Regate constituite din statul Shu-Han de la Chengdu, capitala provinciei Sichuan, din Wu, fondat de Sun Quan în orașul Nanjing și din Wei, avându-l ca întemeietor pe Cao Cao, regat situat în Luoyang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
China" înseamnă atât statul China, cât și porțelan. Ce legătură are China cu porțelanul? Una esențială, am putea spune. Săpăturile arheologice arată că porțelanul contemporan alb sau aproape translucid a fost la începuturile sale gri și reprezenta un compozit de tranziție de la ceramică la porțelanul cunoscut ca atare, mai exact avea atât trăsături ale porțelanului, cât și urme de ceramică. Primele vase din porțelan gri au fost găsite într-un depozit în situl de pe Muntele Dragonului, provincia Zhejiang din sud-estul Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai multe și să fi dispărut de-a lungul istoriei, iar altele moștenite să se modifice foarte mult. Acum 4-5000 de ani, chinezii erau deja în societatea patriarhală și începuse procesul de formare a claselor sociale. În această perioadă de tranziție, luptele între triburi au devenit frecvente, iar cei care se distingeau în lupte erau recompensați cu pământuri. Ei își luau familiile, soldații și prizonierii de război și se stabileau pe noile teritorii. Acești oameni cu nume diferite, își însușeau un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Maramureș, în Oaș, în plină românime, iată că țăranii din Certeze nu sunt nicidecum preocupați să păstreze tradițiile seculare închise în râurile înnegrite de ploi din lemnul porților maramureșene, ci să maimuțărească, cu bani munciți, opulența betonată a hoților de tranziție. Nu pot să nu mă gândesc ce-ar face unii dintre oamenii simpli ai acestei țări, muncitori și țărani, dacă ar avea dintr-o dată miliarde pe mână: exact ceea ce astăzi pretind că detestă la magnații de carton. În călătoriile prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pentru vulgaritate și tragere de brăcinar cu canaliile. În schimb, domnul Dumitru Dragomir a ieșit întărit. Vorba „nea Mitică” nu l-a apropiat pe Geoană de mase, dar l-a făcut să pară mai „domn” pe acest vârcolac bulbucat al tranziției, care nu s-a străduit să treacă drept altceva decât este, dimpotrivă. Peste mutra lui Mitică Dragomir, candidatul PRM a pus masca chinezească a lui Mitică Dragomir: ochii și mai ieșiți din cap, rânjetul și mai căscat, vocea și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
mulți și proști». Acești indivizi sau specimene dubioase se numără printre ruinătorii României prin «operele lor de artă» (devalizarea băncilor, deturnări de fonduri publice și fraude, înșelăciuni etc. etc.). În rândul lor intră și funcționarii, care au încasat «comisioane de tranziție», primind mită pentru înlesnirea sau acordarea unor privilegii nemeritate (de exemplu: în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de proastă calitate; fapt care a condus mereu la înlocuirea lor repetată și implicit la cheltuieli publice suplimentare și costisitoare). Comparativ cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]