5,381 matches
-
scădere a abilității de a hiperventila pentru a compensa creșterea PaCO2 [9]. Scăderea ventilației alveolare apare în: depresia centrului respirator (droguri narcotice, sedative, alcool-, leziuni ale SNC infecții, traumatisme, tumori-, apnee de somn, mixedem), boli neuro-musculare (miastenia gravis, poliomielită, botulism, traumatisme ale măduvei spinării, hipopotasemii sau hipofosfatemii severe, paralizii ale diafragmului), modificări ale peretelui toracic (cifoscolioze severe, obezitate morbidă, torace moale), afecțiuni pleurale (efuzii pleurale, pneumotorax), obstrucția căilor aeriene (corpi străini, laringospasm), afecțiuni pulmonare (astm, BPOC, pneumonie, edem pulmonar). Creșterea producției
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
3 cu 5 mEq/L pentru fiecare scădere cu 10 mm Hg a PaCO2 (limita HCO¯3 12-15 mEq/L). Etiologie: Cauzele hipocapniei pot fi clasificate în [12]: hiperventilație spontană: durere, anxietate, febră,, hipoxemie, sepsis, boli ale SNC (tumori, infecții, traumatisme), hipertiroidism, droguri (catecholamine, salicilați); hiperventilație mecanică: pentru tratarea hipertensiunii intracraniene, în neuroanestezie; scăderea producției de CO2 (hipotermie). Tratament: Tratarea cauzei este de obicei suficientă. La pacienții simptomatici se poate recurge la reinhalarea aerului expirat (respirația într-o pungă de hârtie
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
rapid după acordarea primului ajutor, iar 96% din cei din clasele III-VI au fost spitalizați (după Caloghera 1993). [6] 4.2.6. SCALA GLASGOW Utilizată pentru a cuantifica gradul stării de constiență este de importanță majoră pentru prognosticul TCC (traumatismelor cranio-cerebrale); acest scor „înregistrează” răspunsul pacientului la stimuli auditivi sau dureroși. Parametrii cercetați sunt redați în tabelul 4.7: Totalul punctelor poate fi între 3-15 puncte. Sub 5 puncte este necesară IOT imediată și ventilație asistată. Toate scalele de risc
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cu tară a aparatului reno-ureteral Bolile aparatului excretor încep ca o afecțiune de organ dar în scurt timp determină tulburări importante în echilibrul întregului organism. Mecanismele care intervin în apariția acestor afecțiuni sunt: procese imunologice, tulburări metabolice, substanțe toxice, malformații, traumatisme, neoplazii, etc. Netratate, vor evolua spre două sindroame: insuficiența renală cronică și acută cu prognostic rezervat. În vederea operației se vor efectua: hemodializă, antibioprofilaxie sau/ și antibioterapie, reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. În cazul uropatiilor obstructive sondajul vezical sau cateterizarea ureterală sunt
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
os, jejunostomie, gastrostomie etc.). Intervenția chirurgicală va fi de preferință amânată până la îmbunătățirea stării de nutriție. 4.4. CHIRURGIA DE URGENȚĂ Afecțiunea chirurgicală este o urgență când pune în pericol supraviețuirea, necesitând intervenție imediată în scop terapeutic. Cauzele principale sunt: traumatisme, arsuri, boli chirurgicale cu implicații septice/hemoragice. După prezentarea bolnavului în camera de gardă se va efectua un examen clinic complet și rapid și un minim de explorări de laborator și imagistice; astfel bolnavul va fi „încadrat” în una din
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
încadrat” în una din clasele de risc prezentate și se vor lua primele măsuri terapeutice. Riscul vital, cu stop cardio-respirator va necesita începerea resuscitării cardio-respiratorii încă din momentul prezentării și dacă condițiile impun se va interveni chirurgical imediat (de ex. traumatism abdominal cu ruptură hepatică, șoc hemoragic și stop cardio-respirator). Trebuie remarcate intervențiile chirurgicale seriate (după resuscitare o operație minimă de salvare, urmată la un interval de timp variabil ore zile de rezolvarea chirurgicală definitivă). 4.4.1. POLITRAUMATISMELE Traumatizatul trebuie
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
urgență imediată (scala Arnaud)[11]: 1 - insuficineța cardio-circulatorie acută, 2 - insuficiența respiratorie acută; 3 - plăgi/rupturi ale viscerelor abdominale parenchimatoase sau ale pediculilor vasculari; 4 - leziuni cranio-cerebrale expansive; 5 - leziuni ale viscerelor cavitare abdominale; 6 - alte leziuni. 4.4.2. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE SI ALE COLOANEI VERTEBRALE Trebuie investigate anamnestic (de la pacient sau aparținători) circumstanțele traumatismului, dacă a fost însoțit de pierdere de conștiență, tratamente medicamentoase, consum de alcool și droguri. Examenul clinic se va axa pe starea neurologică: se stabilesc gradul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
plăgi/rupturi ale viscerelor abdominale parenchimatoase sau ale pediculilor vasculari; 4 - leziuni cranio-cerebrale expansive; 5 - leziuni ale viscerelor cavitare abdominale; 6 - alte leziuni. 4.4.2. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE SI ALE COLOANEI VERTEBRALE Trebuie investigate anamnestic (de la pacient sau aparținători) circumstanțele traumatismului, dacă a fost însoțit de pierdere de conștiență, tratamente medicamentoase, consum de alcool și droguri. Examenul clinic se va axa pe starea neurologică: se stabilesc gradul comei (după scala Glasgow), semnele de focalizare, leziunile traumatice ale neuroși viscerocraniului și ale
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
și abdominale; GSC 9 - 14 fără semne de focar = monitorizare neurologică și a funcțiilor vitale cu îndrumarea spre serviciul de neurochirurgie după excluderea leziunilor toraco-abdominale; GSC ≥ 15 = monitorizare 6-10 ore (după excluderea paraclinică a leziunilor traumatice cranio-cerebrale). 4.4.3. TRAUMATISMELE TORACICE Sunt clasificate în: traumatisme închise (contuzii) și dechise (plăgi), care la rândul lor pot fi penetrante (depășesc pleura determinând leziuni pulmonare, cardiace sau/și a vaselor mari) și nepenetrante (până la pleură). Din punct de vedere funcțional pot fi împărțite
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
fără semne de focar = monitorizare neurologică și a funcțiilor vitale cu îndrumarea spre serviciul de neurochirurgie după excluderea leziunilor toraco-abdominale; GSC ≥ 15 = monitorizare 6-10 ore (după excluderea paraclinică a leziunilor traumatice cranio-cerebrale). 4.4.3. TRAUMATISMELE TORACICE Sunt clasificate în: traumatisme închise (contuzii) și dechise (plăgi), care la rândul lor pot fi penetrante (depășesc pleura determinând leziuni pulmonare, cardiace sau/și a vaselor mari) și nepenetrante (până la pleură). Din punct de vedere funcțional pot fi împărțite în traumatisme cu și fără
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Sunt clasificate în: traumatisme închise (contuzii) și dechise (plăgi), care la rândul lor pot fi penetrante (depășesc pleura determinând leziuni pulmonare, cardiace sau/și a vaselor mari) și nepenetrante (până la pleură). Din punct de vedere funcțional pot fi împărțite în traumatisme cu și fără tulburări funcționale vitale. Sunt prezentate pe larg în volumul II (capitolul 4). „Schema” de investigare a unui traumatism toracic este prezentată în fig. 4.1. 4.4.4. URGENTE ABDOMINALE După C. Caloghera [6] se întâlnesc 5
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cardiace sau/și a vaselor mari) și nepenetrante (până la pleură). Din punct de vedere funcțional pot fi împărțite în traumatisme cu și fără tulburări funcționale vitale. Sunt prezentate pe larg în volumul II (capitolul 4). „Schema” de investigare a unui traumatism toracic este prezentată în fig. 4.1. 4.4.4. URGENTE ABDOMINALE După C. Caloghera [6] se întâlnesc 5 mari categorii de sindroame abdominale acute: sindromul de iritație peritoneală, ocluziv, de torsiune a organelor normale (sau tumori), hemoragic și sindromul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul: hematom subcapsular splenic cu ruptură secundară și hemoperitoneu, escare posttraumatice de duoden cu peritonită secundară etc. Metoda diagnostică de ales în traumatismele abdominale este puncția-lavaj peritoneală cu determinarea cantitativă a numărului de globule roșii. Autorii anglosaxoni propun o schemă eficientă de mangement a traumatizatului abdominal în funcție de rezultatul puncției-lavaj peritoneale (tabelul 4.10). 4.5. PREGĂTIREA PREOPERATORIE PROPRIU-ZISĂ După evaluarea riscului și echilibrarea
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
organismul uman. Infecția chirurgicală este o infecție ce necesită tratament chirurgical și sa dezvoltat înaintea, sau ca o complicație, a actului operator. Sunt clasificate în infecții primare (care apar spontan) și infecții apărute după leziuni ale țesuturilor sau în urma unui traumatism chirurgical. Din primul grup fac parte, ca exemple, apendicita flegmonoasă, abcesul, flegmonul. Al doilea grup cuprinde infecțiile plăgilor și abcesele postoperatorii, care pot surveni imediat postoperator sau la distanță de gestul chirurgical. Aceste infecții apar secundar multiplicării locale a bacteriilor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
pe care îi conțin (fibronectină, laminină) bacteriile Grampozitive au o capacitate crescută de aderență la endotelii și matricea subendotelială ceea ce reprezintă un factor favorizant pentru apariția mai frecventă a abceselor metastatice, mai ales în zonele cu inflamație preexistentă sau cu traumatisme. Din punct de vedere clinic, simptomele care apar în sepsis sunt febra, tahicardia care însoțește sau precede febra și este concordantă cu aceasta. Numărul de leucocite poate să nu fie foarte modificat, în unele situații fiind chiar scăzut datorită consumului
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
vase și eprubete curate. Studenții care vor monta instalații de laborator vor putea începe experiențele numai după ce au fost verificate de cadrul didactic care conduce lucrările practice. Accidentele frecvente care se pot produce în laboratoarele chimice sunt: intoxicații, arsuri, electrocutări, traumatisme. Evitarea acestor accidente se poate realiza respectând următoarele norme generale: protecție personală, manipularea și folosirea corectă a substanțelor toxice și caustice, a substanțelor inflamabile, combustibile și explozive. La începutul fiecărui semestru toți studenții vor participa la instructajul de protecția muncii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
vase și eprubete curate. Studenții care vor monta instalații de laborator vor putea începe experiențele numai după ce au fost verificate de cadrul didactic care conduce lucrările practice. Accidentele frecvente care se pot produce în laboratoarele chimice sunt: intoxicații, arsuri, electrocutări, traumatisme. Evitarea acestor accidente se poate realiza respectând următoarele norme generale: protecție personală, manipularea și folosirea corectă a substanțelor toxice și caustice, a substanțelor inflamabile, combustibile și explozive. La începutul fiecărui semestru toți studenții vor participa la instructajul de protecția muncii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
stadiul real al cancerului. c. Alegerea intervenției Esofagectomia transhiatală Avantajele principale ale acestui abord sunt: 1. marginea chirurgicală proximală a esofagului este la distanță de sediul tumorii; 2. anastomozele esofago-gastrice extratoracice sunt ușor accesibile în eventualitatea unor complicații; 3. reducerea traumatismului operator. Multe centre chirurgicale au arătat că esofagectomia transhiatală (ETHĂ este bine tolerată chiar de bolnavii cu rezerve cardio pulmonare reduse semnificativ. Supraviețuirile la distanță sunt echivalente celor obținute după esofagectomia transtoracică (ETTĂ. 61 Deși a fost folosită pentru orice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
laringieni, ganglionii de pe arterele brahiocefalice și subclaviculare, ganglionii paraesofagieni, paratraheali și din jurul ligamentului arterial. Ganglionii de pe artera brahiocefalică și subclaviculară sunt cei mai înalt situați în torace și sunt cuprinși sub denumirea de ganglioni cervicotoracici. În timpul disecției acestora trebuie evitate traumatismele nervului recurent drept. Nervul recurent stâng este amenințat în timpul disecției ganglionilor paratraheali stângi. Trebuie disecați și ganglionii ligamentului arterial deoarece uneori conțin metastaze. 2. Ganglionii mediastinali mijlocii sunt reprezentați de ganglionii traheobronșici, subcarinali, paraesofagieni și ganglionii hilului pulmonar. Chiar dacă abordul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
bronșic și mediastinal supraaortic, disecția planului inter-aorto esofagian precum și anastomoza înaltă intratoracică. În cancerele esofagului cervical și toracic superior este necesar pentru expunerea largă a esofagului și lanțurilor ganglionare mediastinale superioare sternotomie sau manubriotomie cu riscul deschiderii bilaterale a pleurei, traumatismului și sângerării excesive și expunerii insuficiente a ganglionilor intertraheobronșici. Esofagectomia fără toracotomie se practică frecvent, folosind două incizii abdominale și cervicală. Durata scurtă a intervenției,traumatismul operator redus permite operația la pacienții care ar suporta greu toracotomia. Dar această cale
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și lanțurilor ganglionare mediastinale superioare sternotomie sau manubriotomie cu riscul deschiderii bilaterale a pleurei, traumatismului și sângerării excesive și expunerii insuficiente a ganglionilor intertraheobronșici. Esofagectomia fără toracotomie se practică frecvent, folosind două incizii abdominale și cervicală. Durata scurtă a intervenției,traumatismul operator redus permite operația la pacienții care ar suporta greu toracotomia. Dar această cale nu permite limfadenectomia mediastinală completă cu riscul subestimării stadiului tumoral, 76 există riscul lezării arborelui traheo bronșic, canalului toracic, venei azigos, nervilor recurenți și pleurei. Mulți
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
intra-operatorii în perioada ventilației unui singur plămân printr-o ventilație și o manipulare hemodinamică adecvată. Manipularea chirurgicală a. compresiunea și retracția intraoperatorie a plămânului poate contribui la reducerea fluxului de sânge în plămânul neventilat, ameliorând fracția de șunt; b. traumatismul chirurgical direct, prin eliberarea unor substanțe vasodilatatoare, crește fracția de șunt. Starea plămânului dependent influențează capacitatea acestuia de a prelua sângele redistribuit din plămânul atelectatic; existența în plămânul dependent a unor zone cu raport V/ Q scăzut sau a unor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
hemoragiei în spațiul pleural. Legarea venei azigos necesită sternotomie înaltă sau dacă este nevoie, completă. Sângerarea subcarenală este, de obicei, cu sânge roșu și provine din ramuri bronșice sau periesofagiene mici, cu originea în aortă și c Lezarea nervului laringeu Traumatismul nervului laringeu recurent este o complicație potențial esofagectomiei transhiatale necesită un tratament specific. Lezarea permanentă duce la voce bitonală și afectează protecția căilor respiratorii în deglutiție. Această complicație poate fi evitată prin protecția nervului în timpul cervical al operației. O gravitate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
poate să nu se fi dezvoltat deloc sau dezvoltarea ei poate să fi fost oprită în timpul sarcinii prin infecții (rubeolă) sau medicamente folosite de mamă. În unele cazuri cohleea este normală, dar nervul auditiv nu funcționează deloc. Cauzele pot fi traumatisme la naștere, infecție la naștere sau ulterioară nașterii sau unele medicamente. Surditatea de conducere poate fi tratabilă. Unele tipuri pot fi ameliorate prin spălături auriculare, chirurgie plastică, ventilații (tuburi de plastic implantate prin timpane, ce permit pătrunderea aerului în urechea
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
la normal întotdeauna va rămâne un anumit grad de surzenie. Cauza cea mai frecvent întâlnită este „necunoscută”. 104 Nu este recomandabil pentru un copil cu pierdere de auz să participe la anumite sporturi (box, rugby, tir,)unde există riscul de traumatisme care ar putea afecta resturile de auz. Trebuie cerut întotdeauna sfatul medicului. Expunerea prelungită la muzică zgomotoasă, în discoteci sau la casetofonul personal poate avea efecte negative asupra auzului rezidual, deci nu este recomandabilă. Deși tinerii cu deficiențe de auz
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]