1,120 matches
-
Emys orbicularis"); zvârlugă (un pește din specia "Cobitis taenia"); precum și un lepidopter din specia "Lycaena dispar" (fluture purpuriu). La nivelul ierburilor este semnalată prezenața mai multor plante rare cu specii de: pelin ("Artemisia santonicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), ciufă ("Cyperus pannonicus"), trifoi frăguț ("Trifolium fragiferum"), broscăriță ("Triglochin palustris"), ghirin ("Suaeda maritima"), bălănică ("Puccinellia distans") sau pipirig ("Juncus gerardi"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens pe întreaga sa lungime, cu excepția tunelurilor, unde sunt doar câteva puncte de oprire în caz de urgență. Toate nodurile sunt de tip „trompetă”, cu excepția nodului Jankomir care este de tip „trifoi”. De-a lungul autostrăzii sunt mai multe spații de servicii care furnizează diverse tipuri de servicii, de la simple parcări cu toalete la stații de benzină, restaurante și hoteluri. În 2011, autostrada avea șapte noduri cu acces la numeroase orașe și
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
asupra orașelor pe care le leagă. Autostrada are câte două benzi de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens, cele două sensuri fiind separate. Toate intersecțiile autostrăzii A3 sunt denivelate și organizate ca noduri de tip stivă sau trifoi, ea intersectându-se cu alte patru autostrăzi: A1, A2, A4 și A5. În octombrie 2010, era în construcție un alt nod de tip trifoi pe A3, acolo unde urma să se ramifice autostrada A11. Ruta cuprinde numeroase poduri și canale
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
numeroase orașe și la restul rețelei naționale de drumuri. Aproape toate nodurile existente sunt de tip trompetă, cu excepția celui de la Lučko, care este de tip stivă, și a celor de la Jankomir, Kosnica, Ivanja Reka și Sredanci, care sunt de tip trifoi. Autostrada urmează coridorul pan-european X, și are intersecții cu coridoarele pan-europene Vb și Vc pe teritoriul croat. De-a lungul autostrăzii este amplasat un sistem automat de monitorizare și dirijare a traficului. El este format din dispozitive de
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
mușcata dracului ("Knautia macedonica"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), sclipeți ("Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda"), pătlăgină ("Plantago argentea"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), garofiță albă ("Silene rupestris"), jaleș ("Salvia nutans"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), brăndușă galbenă ("Sternbergia colchiciflora"), trifoi de munte ("Trifolium montanum"), sugărel ("Teucrium montanum"), ghizdei de mare ("Tetragonolobus maritimus") sau fetică ("Valerianella coronata" și "Valerianella pumila"). Reportaje
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul cucului ("Luzula campestris"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), timoftică ("Phleum pratense"), păiuș (din speciile: "Deschampsia flexuosa" și "Festuca amethystina") sau golomăț ("Dactylis glomerata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, arii naturale protejate); astfel:
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), canarul băltii ("Limosella aquatica"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), poroinic (cu specii de: "Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii de activitate sunt : Fiind fidel zonei natale, a întreținut legături științifice cu Iașul și Chișinăul. Profesorul Teodosie Perju a publicat peste 320
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și ale plantelor cultivate
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei prin plafonul acesteia, după ce au fost retezate cu incisivii. În același mod sunt procurate de la suprafață plantele necesare construirii cuibului. În terenurile cultivate preferă rădăcinile de trifoi, lucernă, apoi morcovii, cartofii. Orbeții sunt vânați de mustelide, dihor de stepă, nevăstuică. Ieșind rar la suprafață nu constituie un vânat pentru păsările răpitoare. Gestația durează aproximativ o lună. Pe parcursul anului femelele nasc o singură dată 2-4 pui. În regiunea
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
Narcissus stellaris"), gușa porumbelului ("Silene viridiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), aerelul lui Sadler ("Ferula sadleriana"), stânjenel ("Iris gurtleri"), șoaldină mare ("Sedum maximum"), didiței ("Pulsatilla montana"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), coada racului ("Potentilla erecta"), mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), frăguță ("Fragaria viridis"), trifoi alb ("Trifolium repens"), căldărușă ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafă de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
motive vechi din Bucovina, din colecția familiei, cu o vechime de peste 50 de ani. Pe ele, pasionata artistă a desenat motive ce reprezintă meșteșugurile tradiționale, dar și motive ca grebla, spicul, 40 de clini, cârja ciobanului, coarnele berbecului, creasta cocoșului, trifoiul, alături de motive religioase sau preluate de pe cămășile naționale. Aceste ouă, ce reprezintă adevărate opere de artă, sunt realizate cu ceară pigmentată natural, cu ceară colorată sau cu produse vegetale, ca sfecla roșie, șofranul, frunza de nuc, larice și arin. Ouă
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
roditor Cu pizmuiri de vânt și de șoapte, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce se zbate-n frunzișurile nou-născute în zori Dezvăluind înaltului toate culorile cu fiori de triumf? Când pe câmpiile abia trezite fetele goale Cu mâinile galbene adună trifoiul Reîntoarse din depărtările somnului, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce le pune încrezător în verzile coșuri luminile Ce umple de triluri numele lor, spuneți-mi, Este rodiul nebun în război cu norii din lume? Ziua ce de invidie se împodobește
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
a cincea, datorită stânjeneilor, întrucât toate fapturile se împodobesc cu stânjenei (inclusiv cocioabele săracilor sunt ornate, devenind marcate efemer de paradis), iar scrisorile legate cu stânjenei au o elegantă desăvârșită. Laudă ierburilor nu lipsește nici ea (între acestea, brusturele, iedera, trifoiul, bambusul, papura). Florile sunt maximalizate nu doar prin identitățile deja consacrate (floarea de cireș, de prun, nalba, crizantema, irisul), ci și prin flori mai puțin ilustre (garofița, clopoțeii, zorelele). Paradisul are grade ierarhice: nuferii din lac în timpul ploii sunt frumoși
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]