2,389 matches
-
mort et réssurection du langage." 51 Paul Ricoeur, Metafora vie, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984, p. 212. 52 Ibidem p.310. 53 Ibidem, p. 380. 54 v. Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii, în Trilogia culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru literatură universală, București, 1969, p. 282. 55 Ibidem, p. 289. 56 Artur Gorovei, Literatura populară, II, Ediție îngrijită, introducere, note, comentarii, bibliografie și glosar de Iordan Datcu, București, Editura Minerva, 1995, pp. 77-80
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
filme de propagandă, iar Alexa Visarion vine cu un alt fel de cinema care amintește de experiențele din Nunta de piatră, Duhul aurului, Dincolo de nisipuri sau de filmele de început ale lui Manole Marcus și Iulian Mihu. Și totuși, ineditul trilogiei Înainte de tăcere, Înghițitorul de săbii, Năpasta a surprins atât critica românească și străină , cât și pe spectatori. In fapt, Alexa Visarion propunea un cinematograf de artă, în mod deliberat, un cinema unde actorii aveau o altă combustie mergând până la un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca tragedie a destinului, implicând și încercarea omului de al înfrunta, și efortul său de a descoperi un sens al existenței, și nostalgia depășirii limitelor, și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea ma înghițit ca o balenă), Camus, Sartre, Heidegger, Emil Cioran. Despre Iona, de pildă, autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
14. 166 Apud Al. Boboc, Adevăr și conștiință istorică. Confruntări contemporane între hermeneutică și dialectică în metodologia științelor umane, București, Editura Politică, 1988, p. 103. 167 W. Dilthey, Einleitung..., p. 148. 168 Cf. Spațiul mioritic ("Influențe modelatoare și catalitice") în Trilogia culturii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969, pp. 240-254. 169 W. Dilthey, Einleitung..., p. 148. 170 "Forma interioară nu e construită de creatorul însuși", comentează O. Fr. Bollnow referindu-se la doctrina lui Dilthey despre "creația inconștientă". De ea devenim
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în vedere exclusiv știința, și nu filozofia "științifică", în care călăuzit fiind de conceptul diltheyean al unei Weltanschauungsphilosophie nici nu crede. De fapt, atitudinea lui Blaga față de știință este mult mai nuanțată. În Ființa istorică operă importantă, ce încheie ultima Trilogie (cosmologică) și sintetizează liniile de forță ale viziunii sale metafizice, reprezentând, ca să spunem așa, cuvântul testamentar al lui Blaga în materie de filozofie -, autorul face o distincție netă între știința teoretică și cea practică. El apreciază că teoriile științifice nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Humblot, 1921. Lucian Blaga, Ființa istorică, Cluj, Editura Dacia, 1977. Idem, Fețele unui veac în Încercări filozofice, Timișoara, Editura Facla, (ed. I: 1925), 1977. Idem, Cultură și cunoștință în Opere, vol. 7, București, Editura Minerva, (ed. I: 1922), 1980. Idem, Trilogia cunoașterii în Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, (ed. I: Despre conștiința filozofică 1947; Eonul dogmatic 1931; Cunoașterea luciferică 1933; Censura transcendentă 1934; Experimentul și spiritul matematic -1969), 1983. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei în Prelegeri de istoria filozofiei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și de pragmatismul lor solid. Asupra anumitor puncte, un acord este totuși posibil: un text comun, semnat de toți participanții reafirmă valoarea democrației "sub triplele sale aspecte, politică, economică și socială". În materie internațională, Conferința proclamă de asemenea sprijinul acordat trilogiei arbitrajului, securității și dezarmării. Ea se bucură de acordul realizat de toate națiunile angajate în lupta pentru libertate îndeosebi Statele Unite și Uniunea Sovietică și de "căutarea securității colective". Dincolo de enunțarea acestor mari principii care se situează în cea mai pură
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lui Bujor Nedelcovici cu alți ochi și cu altă înțelegere. Fapt e că la vârsta de 50 de ani prozatorul, deși se afla pe creasta valului publicase cinci romane în țară ("Fără vâsle", "Noaptea și Grădina Icoanei" fiind reluate în trilogia "Somnul vameșului") și unul la Paris ("Le second messager", Editura Albin Michel, 1985, la recomandarea lui Paul Goma), obținuse premiul USR în 1979, dar și Prix de la Liberté PEN Club Français (1985). Complet dezinteresat de realismul socialist, fascinat în schimb
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
căreia ne-am dedicat existența. Și, mai presus de orice, o mistuitoare dragoste de scenă, deturnată acum pe scena... de hîrtie, nemuritoare și născătoare de alt gen de aplauze: în concluzie, artistul Ion Focșa. Punct. * Am primit ultimul volum din trilogia lui Ion Focșa Ghinionul a fost norocul meu. E una dintre cărțile mele preferate. Tinerii mi-ar rîde-n nas: cine mai e azi interesat de băbăciunile și martalogii care-au fost, cu sacrificii, cu pasiune, uneori chiar cu vărsări de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
luminii (1919); Pașii profetului (1921); În marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o construcție armonioasă, monumentală prin semnificații, care dezvăluie un sentiment al fragilității umane. În texte întâlnim puține reflexe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Pașii profetului (1921); În marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o construcție armonioasă, monumentală prin semnificații, care dezvăluie un sentiment al fragilității umane. În texte întâlnim puține reflexe autobiografice, unele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1921); În marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o construcție armonioasă, monumentală prin semnificații, care dezvăluie un sentiment al fragilității umane. În texte întâlnim puține reflexe autobiografice, unele semne de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o construcție armonioasă, monumentală prin semnificații, care dezvăluie un sentiment al fragilității umane. În texte întâlnim puține reflexe autobiografice, unele semne de amenințare a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nopții,/ așa îmbogățesc și eu întunecata zare/ cu largi fiori de sfânt mister,/ și tot ce-i neînțeles/ se schimbă-n ne-nțelesuri și mai mari". Atitudinea eului liric față de "corola de minuni a lumii" e definită de iubire. În Trilogia cunoașterii, Blaga folosea conceptele de "cunoaștere luciferică" și "cunoaștere paradisiacă". Gândirea paradisiacă este una rațională, spre deosebire de gândirea luciferică (poetică, autentică). Altfel spus, poetul are de ales între "lumina minții" și "lumina iubirii", aceasta din urmă restaurând ipostaza originară a omului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e bine că se întâmplă asta -, dar acest argument poate avea un înțeles mai profund decât pare. Dincolo de caracterul actual și comic al operei sale (care ne va face cu siguranță mereu să râdem), scrierile lui Caragiale, și în special trilogia sa politică, pot fi înțelese ca o examinare profundă a conștiinței noastre, a principiilor și credințelor cu care societatea românească știe, atunci când vrea cu adevărat, să se identifice; aceste convingeri și legi de bază pare că s-au pierdut într-
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
341) 1.6. Caragiale moralist Caragiale este un moralist, un scriitor preocupat de om, de caracterul și de moravurile acestuia în raport cu societatea: animalul politic, așa cum îl înțelegea Aristotel pe om, în cadrul cetății (polis). De aici și firul politic conducător al trilogiei sale comice: O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea și O scrisoare pierdută. Până și într-o farsă ca D-ale carnavalului apar în mod neobișnuit atitudini politice, care l-au surprins neplăcut pe criticul Gherea, pentru că erau atribuite
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în orice reflecție asupra duratei. Este, probabil, atitudinea cea mai radicală în ceea ce privește rolul intelectualității, un rol care începuse deja să fie redefinit în direcția unui militantism specific către finele secolului XIX. C. Rădulescu-Motru și N. Iorga, mai târziu S. Mehedinți (Trilogia științei, 1936) și D. Gusti, între alții, au formulat opinii interesante despre condiția și misiunea acestei categorii sociale, iar Mircea Eliade și alți fruntași ai noii generații pledau pentru o regândire a condiției intelectualului. Pare curios să se observe că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
eternității, de latura tainica a lucrurilor, de momentele fundamentale ale vietii omului, aspirația spre absolut nu se realizează printr-o copiere mecanică a realității, printr-o redare fotografică limitată, lipsită de transfigurarea artistică. Românul Ion face parte dintr-o proiectată trilogie pe tema pământului și a condiției țăranului, urmărită în toată complexitatea. În prima carte a trilogiei este prezentată dramă țăranului ardelean integrat într-o societate pentru care pământul este, mai mult decât un mijloc de subzistență, un criteriu al valorii
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
se realizează printr-o copiere mecanică a realității, printr-o redare fotografică limitată, lipsită de transfigurarea artistică. Românul Ion face parte dintr-o proiectată trilogie pe tema pământului și a condiției țăranului, urmărită în toată complexitatea. În prima carte a trilogiei este prezentată dramă țăranului ardelean integrat într-o societate pentru care pământul este, mai mult decât un mijloc de subzistență, un criteriu al valorii individuale. Titlul este sugestiv pentru intenția autorului de a face din Ion tipul generic al țăranului
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
inovare, creștere economică Cuprins Prefață (Spiridon PRALEA) / 9 Introducere / 13 Capitolul 1. Piața cercetării-dezvoltării-inovării. Abordare teoretică / 17 1.1. Piața cunoștințelor elemente definitorii și caracteristici generale / 18 1.2. Importanța în creștere a cunoștințelor în noua economie / 22 1.3. Trilogia schumpeteriană "invenție-inovație-diseminare" / 27 1.4. Cercetarea-dezvoltarea sursă a noilor cunoștințe și a inovațiilor / 34 1.5. Educația și capitalul uman premise ale pieței cercetării-dezvoltării- inovării / 38 1.6. Drepturile de proprietate intelectuală obiect al tranzacțiilor pe piața cercetării-dezvoltării-inovării / 42 1
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
unui program de finanțare care să o susțină. Un astfel de tip de economie înseamnă și o redefinire a caracteristicilor principalilor actori economici. Aceasta înseamnă că strategia lor de dezvoltare va trebui orientată spre creativitate, invenție și inovare. 1.3. Trilogia schumpeteriană "invenție-inovație-diseminare" Demersul nostru presupune, în mod obligatoriu, investigarea noțiunii de inovare în domeniul economic, ca modalitate de obținere a cunoștințelor ce fac obiectul nemijlocit al tranzacțiilor ce se desfășoară pe piața cercetării-dezvoltării-inovării. Etimologia termenului de "inovație" dezvăluie faptul că
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
fi considerată inovație. Este necesar însă să observăm distinția economică dintre cele două concepte aparent identice: inovație și invenție. Ce înseamnă în economie inovația?... dar invenția? Un răspuns clar ni-l oferă economiștii Joseph Schumpeter și Peter Druker. Creator al trilogiei "Invenție Inovație Diseminare", lui Joseph Schumpeter îi aparține meritul de a fi inclus în studiile economice inovația. Dacă primul pas constă în procesul inventiv de generare a noilor idei, al doilea stadiu include procesul inovativ de dezvoltare a noilor idei
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1997. Bachelard, Gaston, Pământul și reveriile voinței, traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1998. Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucica Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, București, Editura Univers, 1998. Blaga, Lucian, Trilogia cunoașterii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Buranelli, Vincent, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. Caillois, Roger, În inima fantasticului, București, traducere de Iulia Soare, cuvânt introductiv de Edgar Papu, Editura Meridiane, 1971
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
français", 1722 în Gustave Larroumet, Marivaux, sa vie et ses oeuvres, Paris, 1910, p. 162, apud Adrian Marino, op .cit., p. 163. 96 Guillaume Apollinaire, Les Peintres cubistes, Paris, 1965, p. 87, apud Adrian Marino, op. cit., p. 164. 97 Lucian Blaga, Trilogia cunoașterii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969, pp. 164 494. 98 Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, Editura Minerva, 1971, p. 74. 99 Jean-Paul Sartre, apud Adrian Marino, op. cit., p. 13. 100 Eugen Ionescu, Nu, București, Editura Humanitas, 1991, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]