1,147 matches
-
de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului. Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
unelte și a încurajat comunicarea, fapt ce a stimulat și dezvoltarea și mărirea în volum a creierului. Descoperirea agriculturii și domesticirea unor animale a dus la nașterea civilizației și a permis oamenilor să devină specia dominantă a planetei, vârful lanțului trofic. Devenirea omului a transformat fața Pământului într-o perioadă scurtă de timp, așa cum nici o altă ființă nu o mai făcuse, modificând atât existența și cantitatea altor forme de viață, cât și clima planetei în istoria recentă. Văzut din spațiul extraterestru
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
ca și cea de la capul Caliacra, aparținea Institutului Bio-oceanografic de la Constanța. Va petrece cinci ani în aceste instituții, obținând în 1938 doctoratul "cum laude" pe tema: "Mysidaceele din apele românești" (este vorba de un grup de creveți cu mare importanță trofică). Ca urmare, devine șef de lucrări la catedra de Morfologie animală de la Iași, condusă de Paul Bujor. În 1939, recomandat de Paul Bujor și de Emil Racoviță, obține o bursă de studii în Franța. Mihai Băcescu, tânăr savant perfect vorbitor
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
asexuată prin spori flagelați, respectiv sexuată prin gameți masculini flagelați.,are clorofila Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
este clasificat ca fiind dispărut, există oameni care au declarat că l-au văzut, cu toate că nu s-au adus dovezi solide în acest sens. La fel ca lupii și tigrii, de unde și-a obținut și numele, era în vârful lanțului trofic. Ca marsupial, nu era înrudit de aproape cu aceste mamifere placentale, dar datorită evoluției convergente, avea adaptări asemănătoare. Cele mai apropiate specii înrudite, existente în prezent, sunt diavolul tasmanian și numbatul. Lupul marsupial era unul din cele două marsupiale, alături de
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
structură și dinamică proprie, formată dintr-un număr determinat de populații de plante autotrofe, adaptate la conviețuirea în biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă producătorii și prima verigă din lanțul trofic, transformând substanțele anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc foarte important în cadrul biocenozei. Fitocenoza reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
de 214 kilotone. Iodometanul volatil este descompus prin reacții de oxidare în atmosferă, instaurându-se astfel un circuit natural al iodului. Deși este un element prezent în concentrații reduse, varecul și alte plante stochează iodul, introducându-l astfel în lanțul trofic. În jur de 400.000 de tone de iod sunt produse de către ocean sau organismele marine pe an. Cea mai mare parte din această cantitate este depozitată pe sol, unde devine o parte a ciclului biologic. Microorganismele din sol au
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
rezervă. Reproducere asexuată prin spori flagelați, respectiv sexuată prin gameți masculini flagelați. Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
gazelor atmosferice, însoțită de o scădere a temperaturii, ploi acide (conținând mai ales acid sulfuric) și incendii extinse pe toată planeta. Primele specii lovite au fost cele fotosintetice, în absența luminii solare. Cum aceste organisme se află la baza piramidei trofice, au urmat imediat animalele a căror sursă de hrană erau acestea. Exemplarele mari au fost dezavantajate când hrana s-a împuținat. În mări organismele de pe fundul apei au fost avantajate, în schimb cele de suprafață, care se bazau pe plancton
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
deal și munte, în arii protejate, sau de interes din județ. Cealaltă sală laterală expune în 25 de vitrine, diverse teme din programa analitică de studiu a științelor naturii. Sunt ilustrate plantele inferioare și superioare, insectele, păsările, lanțul și piramida trofică, peștera cu formațiunile ei, etc. Urcând spre nivelul superior, pe peretele din dreapta sunt prezentate plantele medicinale. Primul spațiu de la etaj cuprinde o zonă de „Ocrotirea naturii“, cu speciile de plante ocrotite din județul nostru, specii de păsări ocrotite, rezervații peisagistice
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
culcușul pentru a-și căuta singuri hrana. Gestația este de 42-43 de zile. Aproximativ 64% dintre iepuri nu apucă vârsta de un an de zile. Mortalitatea așa mare a iepurilor de câmp se datorează în principal numeroșilor dușmani din lanțul trofic, cât și intervenției nechibzuite a omului. Denumirea științifică este "Lepus Oryctolagus cuniculus europaeus". le de vizuină sau iepurele european, denumit popular și "lapin", este originar din sud vestul Europei. Este singura specie de iepure domesticită, strămoșul a peste 100 de
Iepure () [Corola-website/Science/304273_a_305602]
-
de alimentație. În primul rând, folosesc pietre de pe litoral pentru a sparge crabii. În al doilea, ele posedă „buzunare” naturale în care depozitează temporar hrana până la ieșirea la suprafață. Principalii răpitori ai vidrei de mare sunt orcile. Astfel, în lanțul trofic, vidra de mare este poziționată între orci, pe de-o parte, și nevertebrate și pești, pe de alta. Efectivul dinainte de 1741 al speciei este estimat la 150-300.000 de indivizi, dar din acel an și până în 1911 a fost intens
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
cu cel al omului. Vidrele de mare joacă un rol deosebit în ecologia oceanului planetar, controlând cantitatea de arici de mare. Înmulțirea excesivă a acestor nevertebrate duce la scăderea cantității de plante marine care, la rândul ei, cauzează dezechilibrul lanțului trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
este stratul interior al meningelui, membrana care îmbracă toată suprafața creierului și a măduvei spinării, pătrunzând în șanțuri și scizuri. participa la formarea plexurilor coroidiene. Acestea au rol în secreția lichidului cefalorahidian, cu rol trofic și de protecție mecanică Pia mater este translucid , cu plasa că plic subțire , meningeala , care acoperă aproape întreaga suprafață a creierului . Acesta este absent doar la deschiderile naturale dintre ventricule , foramenul de Majendie șiforamina de Luschka . Pia mater adera ferm
Pia mater () [Corola-website/Science/310711_a_312040]
-
puternice, eroziunea provocată de acestea duce la săparea solului nisipos până la expunerea pânzei de ape freatice. Semințele transportate apoi tot de vânt, ajung să încolțească, vegetația crește, sosesc și animalele care găsesc aici apă și hrană, se instaurează deja lanțul trofic din acest mic ecosistem și astfel ia naștere o oază. Câteodată oazele produse de eroziunea vântului pot fi foarte impresionante, cum este cazul oazei Kharga din Sahara egipteană, care cu lungimea sa de 161 kilometri și lățimea cuprinsă între 19-80
Oază () [Corola-website/Science/308919_a_310248]
-
de schi. Este un vârf din Munții Gutâi, cu altitudinea de 1246 metri, la poalele căruia se află lacul și cabana. Este un lac artificial aflat la poalele Vârfului , la altitudinea de 730 m Localizare geografică: Suprafața: 4 ha. Stadiul trofic al Lacului Mogoșa este oligo-mezotrof iar starea sa igienico-sanitară este foarte bună. Este o cabană aflată la poalele Vârfului Mogoșa.
Mogoșa () [Corola-website/Science/306427_a_307756]
-
tigru a ucis o femelă adultă de rinocer indian. Uneori tigrii atacă animale domestice (câini, vite, cai, măgari). Obișnuiesc să mănânce nuci, iarbă, fructe, dar numai în sezonul cald. Pe teritoriul întregului său areal, tigrul se află în vârful piramidei trofice și aproape că nu are concurență. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de câini (ca de exemplu câinele roșu indian) care, atacând în haită, pot ucide un tigru adult. La o masă tigrul consumă până la 40-50 kg de carne
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
carbon. Expedierea cerealelor și a bovinelor joacă un rol esențial în problemă, dat fiind faptul că e nevoie de 8 kg de cereale pentru a obține 1 kg de carne. Mulți vegetarieni cred că mâncând atât de sus pe lanțul trofic are un rol prea important la foametea globală pentru a justifica consumarea cărnii. Hinduismul și jainismul învață stilul vegetarian ca și comportament moral, în timp ce creștinismul și islamul nu o fac. Buddhismul nu interzice carnea în general, dar buddhismul Mahayana încurajează
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
entomofagie), ceea ce ar fi mai ușor de susținut ecologic decât mâncatul vitelor ce vin de pe ferme industriale. Carnea produsă în laborator (numită "carne în vitro") poate fi de asemenea mai ecologică decât cea produsă în mod normal. Conform teoriei dinamica troficii, este nevoie de zece ori mai multe recolte pentru a hrăni animalele ce sunt înmulțite pentru producția cărnii decât ar fi necesar pentru a hrăni același număr de oameni vegetarieni. Curent, 70% din tot grâul, porumbul și alte cereale recoltate
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
și filozofi islamici au adus o contribuție însemnată la tezaurul cunoștințelor despre lume, în particular în domeniul biologiei. Astfel, Al-Jahiz (781 - 869) este unul dintre primii care prezintă concepte evoluționiste, ca "lupta pentru existență". De asemenea, introduce ideea de lanț trofic și este susținătorul ideii de determinism geografic și de mediu, concepte avansate pentru acea epocă. Biologul kurd Al-Dinawari (828 - 896) este considerat fondatorul arab al botanicii. În lucrarea sa, "Cartea plantelor", descrie peste 600 de plante și discută amănunțit etapele
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
krill” vine din norvegiană unde înseamnă „puiet de pește”, acest termen fiind atribuit și altor specii marine, în special pești. ul se întâlnește în toate oceanele de pe Terra. Aceste viețuitoare au o importanță deosebită, deoarece sunt prima verigă a lanțului trofic compus din animale marine mai mari decât aceștia, și astfel constituind hrana de bază a acestora. În zona marină din Antarctica există un tip de Krill denumit krillul antarctic ce are denumirea științifică de Euphasia superba. Cantitățile de krilli din
Krill () [Corola-website/Science/313749_a_315078]
-
ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în care lanțul trofic este bazat nu pe energia solară, ci pe cea biochimică bacteriană. Litoralul a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnița și dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută în
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
fi pictura lui Henry De la Beche "Duria Antiquior", a contribuit la convingerea oamenilor că este posibil să se înțeleagă viața dintr-un trecut îndepărtat. De la Beche fusese inspirat să creeze pictura sa de o descriere plină de viață a lanțului trofic al de William Buckland bazată pe analiza coprolitelor. Studiul coprolitelor, inițiat de Anning și Buckland, avea să se dovedească o unealtă valoroasă pentru înțelegerea vechilor ecosisteme. De-a lungul secolului al XX-lea, începând cu H.A. Forde și cu "The
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
de vedere economic; - elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență/toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol-- vegetație (LAI, fPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calității solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]