2,214 matches
-
mai reduse. Gâtul lățit, scurt, cu tâmplele mici. În cazul în care baza capului este puternic îngustat după ochi tâmplele sunt bine dezvoltate. Antenele se inseră în fața ochilor sau între ochi, la Chevrolatia fruntea se prelungește anterior sub forma unui tubercul mic. Ele sunt alcătuite întotdeauna din 11 articole, dintre care ultimele 3-4 sunt îngroșate, mai rar antenele au o măciucă formată din 2 articole sau articolele pot fi treptat îngroșate spre vârf. La Scydmaenus și Mastax vârful scapului este concav
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
3 articole ale tarselor anterioare lățite. 2 Scydmaenus rufus Müller & Kunze Galben-roșcat de dimensiuni mici. La ambele sexe capul este mai îngust decât pronotul. Ochii fin fațetați, iar tâmplele sunt rotunjite. Pronotul oval-scurtat, puțin mai lung decât lat. Elitrele cu tuberculi humerali proeminenți, prezintă o punctuație fină și deasă și o pubescență gălbuie fină. În Europa, Algeria, Caucaz, Asia Mică. Este întâlnită în bălegar uscat, compost, lemn putred și în furnicarele de Lasius brunneus și Formica rufa. l=1,2-1,4
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Lasius brunneus și Formica rufa. l=1,2-1,4 mm. 3 Scydmaenus perrisii Reitter Corpul galben-roșcat, acoperit cu o pubescență fină. Capul mai îngust decât pronotul ușor îngustat după ochi. Baza capului prezintă o bordură, în fața ei este vizibil un tubercul înălțat extrem de mic. Antenele ajung până la jumătatea corpului, cu articolele 2-5 mai lungi decât late, articolul 6 este oblong sau puțin mai lung decât lat, articolele la fel de lungi și de late sau ușor transverse, iar articolul terminal ovalascuțit. Măciuca antenelor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Cele 2 gropițele bazale ale elitrelor sunt adâncite. Element european. În furnicare și în vizuinile mamiferelor. l=1,1 1,3 mm. 5 Genul Stenichnus Thomson Capul puternic îngustat la bază, cu vertexul plan, lipsit de gropițe adâncite sau de tuberculi. Tâmplele scurte sau ușor alungite. Antenele treptat îngroșate spre vârf, fiind lipsite de o măciucă bine conturată. Labrumul transvers, cu marginea anterioară rotunjită sau ușor concavă. Mandibulele lungi și subțiri, puternic arcuite, cu marginile ascuțite și cu porțiunea bazală ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pronotului convexă, nepunctată, prevăzută cu o pubescență fină și rară, ceva mai lungă în vecinătatea marginilor laterale. Baza pronotului are 5 gropițe adâncite. Elitrele ovale, de aproximativ 2 ori mai lungi decât pronotul, ele prezintă câte 2 gropițe bazale mici, tuberculi humerali proeminenți și cute humerale accentuate. Sutura elitrelor nu are forma unei carene înălțate. Element central-european. În rumegușul arborilor bătrâni. l=1,75-2,0 mm. ♂ Vârful femurelor anterioare rotunjit, puternic măciucat. 4 Stenichnus pelliceus Holdhaus Corpul negru sau maroniu-negricios, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lat. Semnalată până în prezent numai în România și Albania. l=1,35-1,45 mm. 6 Genul Nevraphes Thomson (Neuraphes Thoms.) Capul scurt, parțial înfundat în pronot. Ultimele 4 articole antenale ușor îngroșate. Tâmplele scurte. La unele specii vertexul prezintă un tubercul înălțat. Articolele uniform îngroșate spre vârf, prevăzute cu o măciucă formată din 3-4 articole. Mandibulele lățite la bază, scurte și ascuțite la vârf, cu o știrbitură antemediană și cu un zimțișor mic. Palpii labiali au primul articol de dimensiuni reduse
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
deschisă. Vertexul concav. Distanța dintre gropițele interoculare este mai mare decât diametrul unei gropițe. Antenele subțiri, articolele măciucii antenale ușor transverse, iar penultimul articol antenal este puțin mai lung decât lat. Lângă marginea internă a gropițelor interoculare se află un tubercul înălțat, de dimensiuni reduse. Pronotul puțin mai lung decât lat. Elitrele aplatizate cu impresiuni bazale accentuate. Umerii elitrelor au o suprafață cutată alungită și o impresiune longitudinală orientată spre interior. Element central-european. l=1,4-1,6 mm. 4 Nevraphes coronatus
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
elitrelor mari, iar suprafața humerală încrețită este scurtă. Specie boreo-montană. l=1,6-1,7 mm. 5 Nevraphes parallelus Chaudoir Corpul galben-roșcat, unicolor, acoperit cu o pubescență fină, ușor alungită. Capul mic, mai îngust decât pronotul. Vertexul este lipsit de un tubercul înălțat. Antenele îngroșate spre vârf, cu penultimul articol transvers. Articolele antenale 3-6 sferice, iar articolele 8-10 sunt puternic transverse. Pronotul mai lung decât lat cu marginile laterale paralele în treimea bazală și ușor lățite în jumătatea lor anterioară. Baza pronotului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
este scurtă. A fost semnalată până în prezent numai în fauna României. l=1,0 mm. 3 Scydmoraphes sparshalli Denny (hopffgarteni Ganglb.) Roșcat-maroniu, cu apendicii corpului de culoare ceva mai deschisă. Capul mai îngust decât pronotul cu ochii proeminenți. Fruntea aplatizată. Tuberculii antenali (situați în imediata vecinătate a scapului) înălțați. Antenele ajung la jumătatea corpului, ele sunt ușor îngroșate spre vârf. Este întâlnită în nordul, centrul și vestul Europei cu excepția Spaniei și Portugaliei. În Transilvania a fost semnalată de PETRI în anul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Se întâlnesc în mușchii de copac, frunze umede sau sub pietre. Speciile din subgenul Napochus sunt mirmecofile. În fauna României 12 specii. 1 Subgenul Tetramelus Motschulsky Baza elitrelor mai mare sau aproximativ egală cu lățimea pronotului, fiind lipsită de un tubercul sau un unghi humeral. Este prezentă o cută humerală scurtă și adesea o gropiță bazală ștearsă. Elitrele ovale, iar aripile membranoase sunt atrofiate. În fauna noastră 4 specii. 2 Subgenul Napochus Thomson Marginile laterale ale pronotului drepte, îngustate de la bază
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
negricioasă sau maroniu-închisă. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii sunt galben-roșcați. Partea dorsală și îndeosebi fruntea, vertexul și discul pronotului prezintă o pubescență relativ deasă. Ochii mici, puternic fațetați. Antenele subțiri cu o măciucă bine conturată. Fruntea prezintă câte un tubercul supraantenal situat lângă scap, care uneori poate lipsi. Pronotul evident îngustat posterior. Elitrele scurte, oval-lățite, cu marginile laterale puternic rotunjite. A fost semnalată până în prezent în Polonia, Slovacia, Ungaria și România. În zona montană. l=1,7-1,8 mm. 4
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
elitrelor este vizibil un rudiment de strie suturală. Aripile membranoase bine dezvoltate, hialine, înconjurate de franjuri de peri. Prosternul necarenat, prevăzut la nivelul coxelor anterioare cu o apofiză îngustă. Mezosternul cu o carenă mediană fină, apofiza mezosternului îngustă, cu un tubercul mic. Episternitele metasternului înguste, dar bine vizibile. Metasternul are o carenă mediană accentuată, de o parte și de alta a ei se află câte un câmp transversal lucios. Coxele mediane puternic depărtate între ele iar coxele posterioare sunt ± cotangente. Primul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
puternic rotunjite, mai puternic îngustate anterior, iar baza pronotului prezintă o bordură accentuată. Elitrele de aproximativ 2,3 ori mai lungi decât pronotul, iar unghiul lor humeral are un dințișor mic și ascuțit. Sutura elitrelor prezintă în vecinătatea scutelului 10 tuberculi extrem de mici. Marginea posterioară a pigidiului nu este zimțată, fiind prevăzută cu un vârf mic și ascuțit. Coxele posterioare ating aproximativ 1/3 din lățimea metasternului. l=0,55-0,65 mm. ♂ Baza tarselor anterioare puternic lățită. 10 Genul Ptiliolum Flach
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sunt acide, nici utilizate pentru desert. Importurile horticole sunt în marea lor majoritate formate din fructe (subtropicale sau tropicale). Legumele sunt produse horticole cu aciditate mai scăzută, dar umiditate mai ridicată, foarte diverse sub aspect morfologic (păstăi, bulbi, rădăcini, frunze, tuberculi, fructe etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fără carne). Sunt produse în grădini, sere, solarii, culturi de câmp. Există și legume netipice: tomatele sunt de fapt fructe acide, nepomicole; pepenii sunt fructe de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
punct de vedere merceologic în trei mari categorii: a. produse proaspete; legumele au 11 grupe tehnologice (solanacee pentru fructe, cucurbitacee, legume de frunze, legume de păstăi, rădăcinoase, bulboase, tuberculi, grupa verzei, condimentar-aromatice, perene și ciuperci); unii autori consideră rădăcinoasele și tuberculii în aceeași grupă tehnologică; fructele au 6 grupe tehnologice (arbuști, pomacee, drupacee, nucifere, fructe compuse și fructe exotice); b. produse semiprelucrate (materie primă pentru prelucrare în anotimpul rece); din fructe 3 sortimente - pulpe, marcuri, sucuri; din legume 4 sortimente - produse
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nici legume) în diverse țări. Clasificarea morfologică are în vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze sau fructe tipice. Alteori sunt organe vegetale metamorfozate/transformate (tuberculii de cartof și guliile sunt tulpini îngroșate). La ceapa și la usturoiul verde sau la praz, ceea ce numim tulpină este o tulpină falsă. Clasificarea după gradul de perisabilitatea (perissable = sensibil la păstrare, care se strică ușor, în limba franceză) prezintă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și hemaglutininele-albumine cu efect anticoagulant). Amigdalina din endocarpul (sâmburii) drupaceelor și alcoolul metilic rezultat prin demetoxilarea pectinelor la fermentația mustului de struguri hibrizi producători direcți, sau a marcurilor de fructe pomacee trebuie eliminate în procesul tehnologic de producere a distilatelor. Tuberculii de cartof expuși la lumina solară pot forma după un timp în zonele înverzite alcaloidul solanină care este toxic (acțiune hemolitică). 3.3.3. Valoarea dietetică Este o calitate naturală a anumitor alimente. Ea poate fi și dobândită prin aplicarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
permit schimbul de gaze și vapori cu exteriorul. Rizoderma (epiderma rădăcinilor) are și ea lenticele. Suberul este un țesut de apărare secundar care este alcătuit din mai multe straturi de celule, cu pereții îngroșați (prin suberificare), care protejează la exterior tuberculii de cartofi. S-a studiat formarea suberului în corelație cu rezistența la vătămări mecanice a cartofului. Grosimea suberului și numărul straturilor de celule diferă, în funcție de soi și de zona analizată pe tubercul. În primele faze, suberificarea este inegală (suberul este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pereții îngroșați (prin suberificare), care protejează la exterior tuberculii de cartofi. S-a studiat formarea suberului în corelație cu rezistența la vătămări mecanice a cartofului. Grosimea suberului și numărul straturilor de celule diferă, în funcție de soi și de zona analizată pe tubercul. În primele faze, suberificarea este inegală (suberul este mai gros la bază), dar diferențele dispar complet la maturitate. La numeroase specii suberificarea lenticelelor determină închiderea lor parțială sau totală. Ritidomul protejează la exterior gulioarele. Produsele lovite pot forma în anumite
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este inegală (suberul este mai gros la bază), dar diferențele dispar complet la maturitate. La numeroase specii suberificarea lenticelelor determină închiderea lor parțială sau totală. Ritidomul protejează la exterior gulioarele. Produsele lovite pot forma în anumite condiții țesuturi de cicatrizare. Tuberculii de cartof sau unele rădăcinoase dezvoltă sub celulele lezate straturi de celule suberificate cu rol de apărare și protecție. Aceste țesuturi sunt formate sub acțiunea substanțelor bioactive naturale (gibereline și etilenă), care favorizează formarea membranelor și sinteza enzimelor necesare. Ritmul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstrare este afectată. Textura tuberculilor de cartof este caracterizată prin 3 aspecte: făinozitatea sau consistența (gradul de fărâmițare prin zdrobire după firbere); sfărâmarea sau fermitatea (dezintegrarea la suprafață după fierbere); structura (granulozitatea percepută în timpul consumului). Din acest punct de vedere tuberculii de cartof sunt încadrați în 4 tipuri (A-pentru salată, B-pentru preparate culinare, C-pentru piure, Dpentru industrie). Sfărâmarea la fierbere este corelată aparent cu conținutul în amidon, dar mai ales cu conținutul în amiloză (amidon cu macromolecule liniare), precum și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
când se menține peste 24 de ore, iar căpățâna își pierde în mod evident aspectul comercial. Cartofii au punctul de îngheț între -0,80C și -1,50C. După 8 ore de expunere la temperaturi de -4 0 C/-5 0C, tuberculii nu prezintă încă simptome externe de depreciere, iar simptome interne apar la un număr redus (8%). După 24 de ore pe cartofi apare un exudat, iar tuberculii afectați de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
După 8 ore de expunere la temperaturi de -4 0 C/-5 0C, tuberculii nu prezintă încă simptome externe de depreciere, iar simptome interne apar la un număr redus (8%). După 24 de ore pe cartofi apare un exudat, iar tuberculii afectați de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
-5 0C, tuberculii nu prezintă încă simptome externe de depreciere, iar simptome interne apar la un număr redus (8%). După 24 de ore pe cartofi apare un exudat, iar tuberculii afectați de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele tipuri de suberificări, diminuând aspectul comercial al produselor horticole. La strugurii de masă, carența determină formarea unor boabe înnegrite sau deformate, uneori meiate sau mărgeluite (Vidaud, J. și colab., 1993). La cartofi, deficitul de bor contribuie la formarea unor tuberculi mai mici, de formă neregulată, deformați, care prezintă o coajă aspră, pieloasă și au adesea o crăpătură exterioară. În interior apare o pătare brună sub coajă, spre capătul de prindere pe vrej, care se poate dezvolta și în dreptul vaselor conducătoare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]