8,428 matches
-
îngenuncheat împreună cu Dorina, printre jucării, amuzându-se cu un spiriduș care face tumbe ciudate, jucărie simplă din lemn pe care o adusese în dar nepoatei lui. Bunic și nepoată șușotesc complice și râd din toată inima. Dintr-o dată, imaginea se tulbură. Chipul tatălui capătă rigiditatea unei măști de lemn. "Nu-i semn bun, spiriduș cioplit din lemn a primit și Minodora în dar de la Vasili, așa cum mi-a spus Teo...", gândește Dora. Dar, deîndată ce prin minte i-a trecut numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îi redeschidă își dă seama că nu este în lumea spiritelor, ci în camera încăpătoare din locuința Teodorei. În aer plutește un parfum îmbătător de liliac. Spovedania Dorei Dora nu reușește nicicum să adoarmă. Întâlnirea cu spiritul tatălui ei a tulburat-o peste măsură. Nu sperase să îl mai simtă vreodată atât de aproape cât i-a fost în prea scurtul răstimp cât i-a simțit prezența și i-a perceput gândurile atât de limpede de parcă ar fi stat de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în care se poate intra doar învingând Moartea. Doar prezența neliniștită a spiritului nechemat la masa dorului, a acelui Mihai ("Să fie vorba de Mihai Eminescu ?", se întreabă Dora ) a perturbat și probabil a scurtat întâlnirea lor "de familie". A tulburat-o mult gândul lui Simion că spiritul Isidorei, al mamei ei, nu dorește să coboare pe pământ până nu o va chema fiica ei iubită. Dar și mai mult au tulburat-o întrebările despre Dorina și mai ales mesajul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și probabil a scurtat întâlnirea lor "de familie". A tulburat-o mult gândul lui Simion că spiritul Isidorei, al mamei ei, nu dorește să coboare pe pământ până nu o va chema fiica ei iubită. Dar și mai mult au tulburat-o întrebările despre Dorina și mai ales mesajul lui Simion care a rănit-o ca și cum ar fi fost o învinuire: "Cam rece, cam sec răspunsul tău..." Încearcă să limpezească în minte motivele pentru care acest mesaj al tatălui a tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tulburat-o întrebările despre Dorina și mai ales mesajul lui Simion care a rănit-o ca și cum ar fi fost o învinuire: "Cam rece, cam sec răspunsul tău..." Încearcă să limpezească în minte motivele pentru care acest mesaj al tatălui a tulburat-o peste măsură. O tulburare ca o maree neagră o copleșește. O cuprinde un fel de amețeală stranie sau mai curând impresia că se află pe valurile unui ocean în care barca vieții ei începe să se scufunde. Patul, iatacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ferecate ale sufletului ei, acolo unde nu cutezase să pătrundă până acum. Teodora nu întreabă nimic. Știe că va veni momentul când Dora va începe să vorbească. Dora își caută cuvintele, își drege glasul și, în sfârșit începe : M-au tulburat cele transmise de tata despre mama și mai cu seamă remarca lui despre relația mea cu Dorina, nepoata lui: "Cam rece, cam sec răspunsul tău..." Întâlnirea cu el mă îndeamnă să scot la suprafață, să limpezesc neliniștea care sălășluiește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
meu, cred că o să reușesc. Te ascult, Dora. Nu te grăbi și cercetează-ți bine străfundurile sufletului. Știu că nu este ușor, am și eu experiența mea. Relația mamă-fiică este una din cele mai delicate din toate câte ne pot tulbura. O să încep cu Dorina, am mai proaspătă în minte relația cu fata mea și încercând să înțeleg de ce relația noastră nu este cea pe care și-o dorește orice mamă iubitoare, voi putea poate să deslușesc și ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
trecuse fata mea făcuse din ea, cu mult înainte de termen, o femeie matură, o femeie taciturnă care ascundea în sufletul ei toate ce putea să amintească de violul mârșav al cărei victimă fusese. De altfel nici nu voiam să o tulbur cu întrebări. Mi-a spus doar că întâlnirea promisă cu Vasili fusese o capcană, ca și școala de ofițeri. Poate ar fi urmat și școala, dacă ea ar fi acceptat de bună voie. Dar ea nu a putut accepta. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
intenții are ?" Descifrează numărul de telefon scris mic, abia lizibil în josul paginii. Sună... Sună... În fine, răspunde o femeie: "Ciprian Frunză ? Da, soțul meu, îl chem imediat". O voce masculină seacă, oficială, îi confirmă cele din scrisoare. Victor este prea tulburat ca să ceară și alte detalii, dar confirmarea primită telefonic este clară. Dora a plecat dintre cei vii. Următorul telefon este la Dorina, pe care o găsește cufundată în documentarea pentru teza pe care trebuie să o susțină peste câteva luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Alex ? Mi-ar fi fost mai ușor." gândește Victor. A coborât sprintenă din tren. S-a făcut și mai frumoasă și seamănă, ce ciudățenie, atât de bine cu Alindora ! Mai bine chiar decât cu maică-sa. Victor este teribil de tulburat de această asemănare. Dorina îl îmbrățișează și el îi simte parfumul. Cu o tresărire în plus remarcă: "Chiar și parfumul este același ca al Alindorei. Stranie coincidență !" Tată ! Ce bine arăți ! Dar tu ?! Mai frumoasă ca cea mai frumoasă ! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
s-a exprimat. Numai că, în loc de es-er/es-er, a pronunțat se-re-se-re, ceea ce înseamnă un dublu îndemn de a-ți face necesitățile la privată, adică de a face caca. Fără îndoială că liniștea mocnită de până la acel moment a fost subit tulburată de chicoteli, râsete înfundate, hohote nestăpânite care l-au transformat pe căpitan într-un pachet de nervi. Chiaburi puțini, dar dușmani mulți! a exclamat el cu vizibilă ură și a hotărât că este momentul să pună capăt adunării, care aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
s-au petrecut lucrurile și cu motanul care a urmat. Supărat foarte, m-a abordat însuși Șefu', tovarășul Geană în persoană, care, după ce m-a amenințat că-mi sucește gâtul, că-i pricinuiesc numai necazuri, că fluier în biserică și tulbur apele pe străzi, brusc a devenit împăciuitor și binevoitor și mi-a cerut pe un ton mieros să fiu cooperant în interesul poporului muncitor și să-i spun cine mă îndrumă la rele. Iar eu i-am indicat cu gheara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mă privește, mai mult de cât ai ciugulit până acum nu ți-a mai rămas nimic în plus de cules pentru ciripeală. Și dacă de Pițigoi a reușit cât de cât să se debaraseze, au intervenit alții care să-i tulbure liniștea și așa destul de precară. Vin vremuri grele, Georgică frățioare! Păzea că nu-i de șagă! Dar nu-i necesar să vină, că de ovăz, de crep, de mălai încins și de fiertură de arpacaș te-ai săturat și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-i chip de răul vostru! Tu nu știi pe unde-i intrarea în prăvălie, fetițo? Ia caută-mă pe-afară! Urgent! S-a stropșit stăpânul casei înainte ca fata să le fi adresat rugămintea pentru care a îndrăznit să le tulbure tihna prânzului. Umilită și rușinată, cu mirosul de tocăniță aburindă încă în nări, Vasilica s-a trezit numaidecât în mijlocul curții și apoi în stradă, ținând cu toată forța de cănița pe care o avea în mână. Vezi că pun câinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
băiatul mamei! Tare mă tem că ai băut apă neîncepută de la fântâna cu cumpănă de sub Dâmbu Mare și ai mâncat creieri de motan negru pe inima goală... Că numai așa te-au prostit, ți-au întunecat vederea și ți-au tulburat sufletul!.. Tu ai prins câte ceva numai dintr-o vară! Dar eu știu mai multe încă de când Mariuța era în leagăn și Dobaru o pupa peste tot, și pe dinainte, și pe dinapoi, bucuros nevoie mare că nevastă-sa i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să credem că suntem... la Bruxelles. În dulcele stil... artistic, după expoziție a urmat un cocteil. Știi cum e: uneori aceasta este cea mai importantă parte a manifestării, pentru că aici sunt moșite viitoarele reuniuni și expoziții, se limpezesc sau se tulbură apele în varii discuții cu minunații critici de artă sau se face intrarea pe diferite piețe de desfacere. Mi s-a întâmplat aici ceva de poveste și, din nefericire, unii au antrenat și numele tău în istoria asta. La cocteil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu spiritul lui? Sacrul are nevoie de permanență, de rădăcini iar vorbesc despre rădăcini, rădăcini, rădăcini... de speranța într-o anume eternitate. Dacă n-aș crede în Dumnezeu, nu mi-aș face atâtea probleme, dar, vorba lui Voltaire, Universul mă tulbură și nu pot crede că acest ceasornic există și nu are ceasornicar. Uneori cred că sunt aidoma eroului lui Musil: cuprinsă mereu de îndoială, departe de fericire, nu mă iubesc nici pe mine, nu am modele... În fapt, nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cum să nu-ți fie drag să fii "om de Ferentari"? Rămân mască: suflătorii, puștii cu arcușul și țambalagiul fac minuni. Băieții știu carte. Dirijorul e cam în plus. Bat în tingiri cu sfială, în dobe numai atât cât să tulbur puțin praful de pe ele. Marele Bronz, trudind alături de contrabas, e în culmea fericirii. Îmi face semn că e mulțumit de mine. Chiar și dirijorul îmi arată a satisfacție pentru discreta mea tăcere artistică dinții lui de culegător mexican de tutun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
toți. I-a pus la punct. Nu a lăsat lumea să se ducă de râpă. În visul ei. Se uită în jur, la cameră. Încercă să îi pară ca un val, atât de fină și de prețioasă încât se va tulbura ca un fir de apă de izvor, la cea mai mică atingere. Însă vedea cum apa era deja tulbure, putea numai să o tulbure și mai tare, pentru a fi foc, de neatins. Cu o zi înainte făcuse dragoste, suflară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Încercă să îi pară ca un val, atât de fină și de prețioasă încât se va tulbura ca un fir de apă de izvor, la cea mai mică atingere. Însă vedea cum apa era deja tulbure, putea numai să o tulbure și mai tare, pentru a fi foc, de neatins. Cu o zi înainte făcuse dragoste, suflară împreună, aburindu-și trupurile goale, invulnerabile, atingându-se fără inhibiții, temeri, preocupări. Se întoarse spre casă la fel de curată cum plecase, însă ploaia murdară îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
colț de cascadă. Aveam sânii, cam ascuțiți, tari și frumoși, scoși din apă. Pielea mi se răcise. Cu mâna dădui un val de apă peste piept, și căldura îmi pătrunse în suflet. Val după val veneau imagini tumultoase, care nu tulburau liniștea noastră. Imaginile mă încălzeau din interior. Eu mă luptam cu grație, talent, împotriva mea. Făceam dragoste cu sabia, cu care făceam dragoste cu cel ce luptam, ca partener demn și necunoscut. Și chiar când îl tăiam, profund să fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ceilalți se coboară în apele întunecate. Și iată de ce în Veneția până și apele strălucesc. Fii bună și lasă Luna pe cer. Căci noaptea și lumini și umbre coexistă, se întâlnesc pentru a-și alina singurătatea. Nimic nu le poate tulbura fericirea pe care o simt când noaptea le e luminată iar de acele petreceri. Să le aline dorul! Să le mai privească o dată! Însă nu le vor putea atinge. Privesc cerul plin de stele. Mă acoperă, mă învăluie în vrajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
când mâna, în timp de discutau despre sentimentele frumoase ale oamenilor, despre iubire, despre ce simt ei unul față de altul. Când se lăsa unul pe celălalt, mergând agale, îi strângea mai mult mijlocul simțindu-i sânii pietroși, atingere care-i tulbura pe amândoi deopotrivă. Dorea din toată inima să ajungă la adevăratul sărut al îndrăgostiților pe care-l aștepta de multă vreme, dar Cecilia nu-i dădea ocazia, deși o simțea copleșită de afecțiune, iar el nu îndrăznea să forțeze nota
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fluid începuse a-mi străbate tot trupul, ca un curent electric, așa cum se petrece mai întotdeauna, când spaima intră-n om, din care pricină am luat-o la fugă pe drum în vale, cu graba unui hoț prins asupra faptului, tulburat fiind și nevoind a mai privi cumva în urmă. Cititorul cu pretenții înalte, adică cel care așteaptă din partea scriitorilor, în general, perfecțiunea, poate că acum este înșelat în așteptările sale, văzând cum acest scriitor, în particular, a cutezat a încălca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aprindere, doar abia după ce ele nu mai există. Lucrul acesta se întâmplă pretutindeni și nu se va schimba niciodată. Cel despre care voi face vorbire în continuare nu mai suflă aerul vieții alături de noi; povestea sa, însă, ni-l va tulbura și ni-l va înteți pe al nostru. Și, cu toate că simt sfială în suflet și tremur în condei, voi porni, totuși, spre a o spune, după puterea și talentul meu, deși știu prea bine că este greu din cale-afară acest
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]