KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

în diviziune, durata unui ciclu cellular, numărul de celule care se pierd. Una dintre cauzele creșterii rapide a tumorilor maligne este numărul mare de celule în diviziune. Durata unui ciclu celular tumoral nu este obligator mai scurtă, mai repede, celulele tumorale nu mor înainte de termen. Raportul între numărul celulelor în diviziune și numărul celulelor în repaus reprezinta fracția de creștere, iar durata în care tumora își dublează masa este timpul de dublare tumorală. Dacă fracția de creștere se mărește, timpul de

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
nu este obligator mai scurtă, mai repede, celulele tumorale nu mor înainte de termen. Raportul între numărul celulelor în diviziune și numărul celulelor în repaus reprezinta fracția de creștere, iar durata în care tumora își dublează masa este timpul de dublare tumorală. Dacă fracția de creștere se mărește, timpul de dublare scade. Într-un țesut normal exiată un echilibru între numărul celulelor ce se nasc și cele care mor. In țesutul tumoral acest echilibru nu există, înmulțirea fiind limitată numai de aportul

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
în care tumora își dublează masa este timpul de dublare tumorală. Dacă fracția de creștere se mărește, timpul de dublare scade. Într-un țesut normal exiată un echilibru între numărul celulelor ce se nasc și cele care mor. In țesutul tumoral acest echilibru nu există, înmulțirea fiind limitată numai de aportul sanguin și nutrițional. Timpul de dublare tumorală poate fi măsurat și variază de la 8 la 600 zile. Pe baza acestui reper se consideră că de la apariția unei celule tumorale până la

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
timpul de dublare scade. Într-un țesut normal exiată un echilibru între numărul celulelor ce se nasc și cele care mor. In țesutul tumoral acest echilibru nu există, înmulțirea fiind limitată numai de aportul sanguin și nutrițional. Timpul de dublare tumorală poate fi măsurat și variază de la 8 la 600 zile. Pe baza acestui reper se consideră că de la apariția unei celule tumorale până la detectarea clinică a tumorii (un centimetru diametru sau un bilion de celule) se scurg 30 de timpi

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
țesutul tumoral acest echilibru nu există, înmulțirea fiind limitată numai de aportul sanguin și nutrițional. Timpul de dublare tumorală poate fi măsurat și variază de la 8 la 600 zile. Pe baza acestui reper se consideră că de la apariția unei celule tumorale până la detectarea clinică a tumorii (un centimetru diametru sau un bilion de celule) se scurg 30 de timpi de dublare sau 2/3 din viața tumorii, urmând ca în restul de 1/3 până la moartea tumorii și a gazdei să

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
moartea tumorii și a gazdei să se mai producă alte 15 dublări. Cancer in situ este o leziune preinvazivă, localizată, care prezintă toate elementele citologice de malignitate dar fără invazia țesuturilor vecine. Depistat în acest stadiu este curabil 100%. Progresia tumorală este caracterizată de creșterea autonomiei și a capacității de invazie a celulelor tumorale și face trecerea la faza clinică a evoluției tumorilor. Este reprezentată de invazia locală și de extensia la distanță (metastazarea). Invazia locală este un proces complex care

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
in situ este o leziune preinvazivă, localizată, care prezintă toate elementele citologice de malignitate dar fără invazia țesuturilor vecine. Depistat în acest stadiu este curabil 100%. Progresia tumorală este caracterizată de creșterea autonomiei și a capacității de invazie a celulelor tumorale și face trecerea la faza clinică a evoluției tumorilor. Este reprezentată de invazia locală și de extensia la distanță (metastazarea). Invazia locală este un proces complex care presupune depășirea membranei bazale și invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
invazie a celulelor tumorale și face trecerea la faza clinică a evoluției tumorilor. Este reprezentată de invazia locală și de extensia la distanță (metastazarea). Invazia locală este un proces complex care presupune depășirea membranei bazale și invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse și a mobilității crescute se fixează pe membrana bazală pe care o degradează și o străbat ajungând în țesutul din jur. Prin acțiune enzimatică distrug stroma interstițială și se înmulțesc prin neoangiogeneză tumorală. Extensia la distanță (metastazarea

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
invazia structurilor subiacente. Celulele tumorale datorită adezivității reduse și a mobilității crescute se fixează pe membrana bazală pe care o degradează și o străbat ajungând în țesutul din jur. Prin acțiune enzimatică distrug stroma interstițială și se înmulțesc prin neoangiogeneză tumorală. Extensia la distanță (metastazarea) este un element important pentru clinica și terapeutica tumorilor, ale cărei căi de producere sunt cunoscute dar, care este încă obscur în privința condițiilor. Sunt cancere care au metastaze în momentul diagnosticării, dar sunt și cancere ce

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
important pentru clinica și terapeutica tumorilor, ale cărei căi de producere sunt cunoscute dar, care este încă obscur în privința condițiilor. Sunt cancere care au metastaze în momentul diagnosticării, dar sunt și cancere ce metastazează după mult timp. În general, extensia tumorală se poate produce pe patru căi: limfatică, pe cale sanguină și pe cale seroasă. Extensia limfatică. Este cea mai frecventă cale de extensie. Tumora invadează vasele limfatice adiacente și prin permeație sau formare de embolusuri tumorale ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
după mult timp. În general, extensia tumorală se poate produce pe patru căi: limfatică, pe cale sanguină și pe cale seroasă. Extensia limfatică. Este cea mai frecventă cale de extensie. Tumora invadează vasele limfatice adiacente și prin permeație sau formare de embolusuri tumorale ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral se localizează inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
tumorală se poate produce pe patru căi: limfatică, pe cale sanguină și pe cale seroasă. Extensia limfatică. Este cea mai frecventă cale de extensie. Tumora invadează vasele limfatice adiacente și prin permeație sau formare de embolusuri tumorale ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral se localizează inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și eferente sunt blocate de tumoră. Bogăția

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
limfatică. Este cea mai frecventă cale de extensie. Tumora invadează vasele limfatice adiacente și prin permeație sau formare de embolusuri tumorale ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral se localizează inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și eferente sunt blocate de tumoră. Bogăția, complexitatea și variabilitatea rețelei limfatice explică apariția adenopatiilor tumorale la distanță, uneori cu "sărirea

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și eferente sunt blocate de tumoră. Bogăția, complexitatea și variabilitatea rețelei limfatice explică apariția adenopatiilor tumorale la distanță, uneori cu "sărirea" unor stații. În cazul tumorilor abdominale sau genitale, după invazia ganglionilor regionali, extensia se poate produce și prin canalul toracic în sistemul cav superior. Extensia sanguină. Celulele tumorale pot ajunge în sistemul sanguin fie prin

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
și variabilitatea rețelei limfatice explică apariția adenopatiilor tumorale la distanță, uneori cu "sărirea" unor stații. În cazul tumorilor abdominale sau genitale, după invazia ganglionilor regionali, extensia se poate produce și prin canalul toracic în sistemul cav superior. Extensia sanguină. Celulele tumorale pot ajunge în sistemul sanguin fie prin canalul toracic, fie prin invazia vaselor sanguine. Arterele datorită peretelui muscular și lamei elastice externe sunt rareori afectate. Venele de calibru mic sunt comprimate, invadate și erodate de tumoră cu formare de trombi

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
pot ajunge în sistemul sanguin fie prin canalul toracic, fie prin invazia vaselor sanguine. Arterele datorită peretelui muscular și lamei elastice externe sunt rareori afectate. Venele de calibru mic sunt comprimate, invadate și erodate de tumoră cu formare de trombi tumorali în lumen. La venele de calibru mare, datorită existenței unei rețele limfatice subendoteliale, celulele tumorale pot ajunge în lumen pe această cale. Urmează detașarea de embolusuri tumorale cu însămânțarea organelor de drenaj în funcție de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
datorită peretelui muscular și lamei elastice externe sunt rareori afectate. Venele de calibru mic sunt comprimate, invadate și erodate de tumoră cu formare de trombi tumorali în lumen. La venele de calibru mare, datorită existenței unei rețele limfatice subendoteliale, celulele tumorale pot ajunge în lumen pe această cale. Urmează detașarea de embolusuri tumorale cu însămânțarea organelor de drenaj în funcție de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon, venele pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
calibru mic sunt comprimate, invadate și erodate de tumoră cu formare de trombi tumorali în lumen. La venele de calibru mare, datorită existenței unei rețele limfatice subendoteliale, celulele tumorale pot ajunge în lumen pe această cale. Urmează detașarea de embolusuri tumorale cu însămânțarea organelor de drenaj în funcție de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon, venele pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo unde sunt plexuri bogate (pelvis, în jurul vertebrelor) și deficiențe valvulare. Cel

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon, venele pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo unde sunt plexuri bogate (pelvis, în jurul vertebrelor) și deficiențe valvulare. Cel mai edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
și deficiențe valvulare. Cel mai edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
evoluției, tumorile se pot necroza determinând hemoragii și/sau suprainfecții ce agravează evoluția. Manifestările generale variate pot fi determinate de: secreții ectopice endocrine, eliberării de substanțe biologic active și de substanțe toxice de către tumoră și fenomenelor autoimune induse de antigenele tumorale. De menționat forma particulară de tumoră primara nedecelabilă dar cu metastaze manifeste clinic, ca și cea de tumori primitive multiple. Insistăm asupra importanței identificării și evaluării micilor semne necaracteristice proprii stadiilor incipiente de boală când diagnosticul este dificil dar tratamentul

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
sensibilitatea, mobilitatea pe planurile profunde și a planurilor superficiale pe tumoră și eventuala prezentă a adenopatiilor. Eplorările paraclinice vor fi direcționate de datele clinice. Este de dorit ca explorările să fie cât mai complete și cât mai specifice fiecărui tip tumoral și fiecărei localizări a tumorii. examenul radiologic al scheletului și al toracelui poate evidenția tumori primitive sau secundare. Examenul radiologic cu substanța de contrast al tubului digestiv (pasaj esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
pasaj esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor primitive sau secundare. Poate fi efectuată și intraoperator pentru identificarea țesutului tumoral (limfadenectomii). examenul echografic poate evidenția tumori ale organelor parenchimatoase (tiroidă, sân, inimă, ficat, pancreas, splină, rinichi, organe genitale) și adenopatiile tumorale. Efectuată intraluminal (rect, vagin, esofag) este foarte performantă. Este foarte utilă și ca explorare intraoperatorie. rezonanța magnetică nucleară este

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
căi biliare, sistem osos) poate identifica prezența tumorilor primitive sau secundare. Poate fi efectuată și intraoperator pentru identificarea țesutului tumoral (limfadenectomii). examenul echografic poate evidenția tumori ale organelor parenchimatoase (tiroidă, sân, inimă, ficat, pancreas, splină, rinichi, organe genitale) și adenopatiile tumorale. Efectuată intraluminal (rect, vagin, esofag) este foarte performantă. Este foarte utilă și ca explorare intraoperatorie. rezonanța magnetică nucleară este cel puțin la fel de performantă ca și tomografia computerizată în evaluarea tumorilor. Mai sensibilă în tumorile multiple. examenul endoscopic al arborelui traheobronșic

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]