5,540 matches
-
ciomăgi cu sete Pân’ rămase locul gol... Iute se-ntoarse omul Bucuros la el în pat Și dormi până când zorii Din somn mi l-au deșteptat... Treaz fiind, dădu pe față Cu apă de la izvoare Și plecă ca să grijească Cele turme de mioare. Dar cum a ajuns la poartă Văzu-n dalba dimineață Un bărbat și o femeie Fără nici un strop de viață. Și, când îi privi mai bine, ( Nici nu pot să vă mai spui), Fulger îi trecu prin suflet
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
Că-ndemnat de’Ncornoratul Pe cei dragi și i-a ucis. I-a jelit cum se jelește Lacrima șuroi curgea, De huiau de jale munți De durerea ce-o avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars c-am obosit Și o țâr’ de-mbucătură Foamea să mi-o ostoiesc Ca povestea, mai departe, Vouă
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
elevat, dar accesibil și profanilor. Pentru întocmirea ei s-a investit muncă și timp. Autorul se relevă ca un erudit care încearcă să pună în lumină vocația de învățător și pedagog al lui Dumnezeu în relația cu oamenii, care formează turma sa. Prin această lucrare cu real conținut științific, Radu Botiș îmbogățește bibliografia teologică și religioasă atât de necesară preotului și profesorului de religie, ca și celor care vor să se inițieze în studiul religiei. Capitolul „Pilde”, îți provoacă, după lectură
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAŢIE RELIGIOASĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365262_a_366591]
-
sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea preotului-duhovnic (potrivit afirmațiilor făcute de către Sfântul Ioan Gură de Aur în „Tratatul său despre Preoție”), are în vedere mulțimea sufletelor ce nu pot fi prețuite în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de dușmani de natură morală cum ar fi: „adulterul, necurățenia, nerușinarea, idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă există o mare deosebire între păstorul oilor și cel al
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
Istru [Dunăre] și Serbia. Mulțimi nesfârșite de aleși alergau spre el, căutau să se sature din izvorul învățăturilor lui pururea vii, și se săturau. Și așa a făcut locuiți munții mai înainte nelocuiți și Paroria, astfel că erau plini de turmele monahilor pe care-i pecetluise cu mâinile sale. I-a făcut doritori de el prin minunate scrisori de învățătură și pe împărații pământului: pe Andronic [III Paleologul, 1325-1341] și [Ioan] Alexandru [al Bulgariei, 1331-1371], pe Ștefan [Dușan al Serbiei, 1321-1355
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
picat un păianjen otrăvitor în potirul cu Sfânta Împărtășanie, el a consumat tot conținutul potirului fără să pățească nimic. Ori, la ora actuală, dacă cineva este oprit să slujească, el totuși slujește. Își face cabinet particular și creștinii, ca o turmă năucă, năvălesc acolo. Lucrul acesta nu e cu acoperire în istoria Bisericii. Trăim o criză foarte profundă, nu aceasta financiară de care se face atâta caz, ci o criză de autoritate, de canonicitate, constând în felul în care ne raportăm
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
dusă mi-e/ în vagoanele cu grâu/ ce plecau spre nu știu ce,/ prin gări de câmpie, mici,/ podidite cu urzici./ Hoții însă azi sunt mari,/ au idei, au lăutari,/ trec în sus si-n jos prin lume,/ ca zăcând, ca fără turme./ ...” Librăria Cartea rusă își trăia ultimele zile, prin Piața Unirii. La vedere. Din păcate, fila pe care notasem, deși o pusesem cu grijă în mapa de care nu mă despărțeam niciodată, nu am mai găsit-o. Uite așa, am făcut
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
XX, 7. Ajung, din nou, la subiectul tabletei de azi. Nu vreau să vă stric plăcerea de a lectura opinia causticului scriitor Giovanni, fără a-l mai comenta în stilul meu personal, ci am să-i citez opinia-i rafinată. „Turme de oi, numiți eroi, care se măcelăresc timp de zece ani neîntrerupt, sub zidurile unui târgușor, pentru o femeie bătrână, sedusă; călătoria unui om viu în pâlnia morților, pretext pentru a vorbi de rău pe morți și pe cei vii
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
care prin Voința sănătoasă a acestuia ne vor da lumină, limpezime și căldură, vor alunga ploaia și burnița (n.n: otrăvite de GMO Monsanto și provocată artificial cu tehnologia Haarp), vor ajuta culturile naturale să înflorească din nou, vor înmulții turmele sănătoase și nu vor lăsa să treacă nici o zi fără să viziteze lumea din noul Regat de Aur al României - Terra Mirabilis..., mai spune cartea sfântă”. „ ...Și unde nu vor încerca să înfigă toiagul de aur, (n.n: având drept
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți” (Mat. 20:25-28). Apostolul Petru îi îndeamnă pe prezbiterii Bisericii să se poarte după pildă pe care le-a dat-o Hristos: “Păstoriți turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bună voie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine. Nu ca și cum ați stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărțeala
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
sub paza voastră, nu de silă, ci de bună voie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine. Nu ca și cum ați stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărțeala, ci făcându-vă pilde turmei” (1 Petru 5:2, 3). Noul Testament folosește termenul de “Biserică” în două sensuri: mai întâi este vorba despre adunări locale din diferite localități sau provincii, ca acelea din Corint, Filipi, Galaxia, Efes, etc. apoi este cel de al doilea sens
ISTORIA CANONULUI NE OBLIGĂ SĂ CERCETĂM ISTORIA BISERICII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364995_a_366324]
-
viscol -, el era tot timpul pe afară cu oile, a făcut un reumatism infecțios. A început să zacă prin octombrie 1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Dumitru, bătrânul. Clopățăl - porecla fratelui mai mic, Ion, i se trăgea de la faptul că acestuia îi plăcea tare mult să pună de gâtul oilor și al măgarilor clopote care să nu sune două la fel. Așa se face că, atunci când turma păștea, el sta nemișcat în mijlocul ei, sprijinit cu bărbia în bâta groasă de corn sau lungit în iarbă cu aceeași bâtă sub ceafă, și asculta fascinat concertul de clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o parte sau alta a cioporului de oi răspândit în evantai pe golul alpin, se auzea lătratul furios al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile, să se lupte cu lighi- oanele și să păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile, să se lupte cu lighi- oanele și să păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și cel puțin un câine. Atunci, fiecare cioban, care mai zăbovea la stână, plănuind cu ceilalți tovarăși ce aveau de făcut a doua zi, îi spunea câinelui cu care colabora noaptea: - Marș
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
cunoască areapa. Firește, în demersul lor, se foloseau din plin de câinii cu experiență, căci fiecare cățel se atașa treptat de câte unul dintre aceștia, imitându-l în tot ceea ce făcea. Se-nțelege, numărul areapelor depin¬dea de mări- mea turmei, dar și de frecvența atacurilor urși- lor, în special, căci lupii atacau arareori vara la munte, când nu umblau în haită, ei atacau primăvara și toamna, dar mai ales - iarna. Evident, dacă o areapă era atacată, toți ciobanii și câinii
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau la munte în fiecare an la 1 iunie. Atunci era mare fierbere în tot satul, căci fiecare baci recunoscut drept staroste își forma turma pentru stâna sa punând la un loc propriile oi și pe cele ale rudelor, dar și pe ale altora, la înțelegere, până făceau de-o stână, adică 500-1000 de oi. Cum am spus - în Vemeșoaia era stâna Costeștilor. Alte stâne
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
viscol -, el era tot timpul pe afară cu oile, a făcut un reumatism infecțios. A început să zacă prin octombrie 1957, era în Râncurele cu oile, se-nțelege, căci, după ce coborau oile de la munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Acasă > Poezie > Imagini > ȘI PĂMÂNTUL DOARME Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și dilegua nel gregge
ȘI PĂMÂNTUL DOARME de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366497_a_367826]
-
născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei. Și în ținutul acela erau păstori, stând pe câmp și făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Și iată îngerul Domnului a stătut lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Luca subliniază că evreii, prin păstorii de pe câmp, au fost primii care au adus daruri de închinăciune Mântuitorului Hristos. Luca amintește în capitolul al doilea din Evanghelia sa că în ținutul Bethleemului erau păstori care făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. La aceștia a venit îngerul, spunându-le: „Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos-Domnul, în cetatea lui David", dându-le și semne pentru a-L recunoaște: „Veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle" (Luca 2
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]