KorAP: Find »[drukola/base=tutelar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...141 >

3,509 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

Același lucru se întâmplă și în cazul părintelui sau tutorelui ce este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele persoanei ce o reprezintă, autoritatea competentă în acest caz este cea de la domiciliul persoanei reprezentate sau al minorului. Competenta apartine autoritatii tutelare de la domiciliul persoanei reprezentate, a persoanei care, deși incapabilă, din cauza bolii, nu poate, nici personal, nici prin reprezentanți să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare daca persoana lipsește o vreme îndelungată de la domiciliu, este dispărută

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
domiciliu din țară(art.152 lit.d,e,C.fam.). În situația în care locuința copilului nu coincide cu domiciliul său (fiind încredințat unor rude, persoane sau instituții de ocrotire, potrivit art. 42, alin. 2, C. fam.), competența aparține autorității tutelare de la locuința copilului, în măsura în care este vorba de controlul îndeplinirii îndatoririlor și exercitării drepturilor părintești privitoare la persoana copilului, ori atribuțiile legate de aceste drepturi și îndatoriri care revin celei de a treia persoane și autorității tutelare de la domiciliul minorului, în măsura în care

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fam.), competența aparține autorității tutelare de la locuința copilului, în măsura în care este vorba de controlul îndeplinirii îndatoririlor și exercitării drepturilor părintești privitoare la persoana copilului, ori atribuțiile legate de aceste drepturi și îndatoriri care revin celei de a treia persoane și autorității tutelare de la domiciliul minorului, în măsura în care este vorba de atribuții legate de drepturile și îndatoririle părintești privind bunurile copilului. I.5. Alte autorități cu atribuții în ocrotirea minorului a) Instanța judecătorească Legea prevede urmatoarele situatii in care instanța judecătorească la cerere sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
42 C. fam.), sau în cazul desființării căsătoriei (art. 23 C. fam.), precum și în cazul copilului din afara căsătoriei a cărei filiație a fost stabilită față de ambii părinți, potrivit art. 65 C. fam., când va lua decizie numai după ascultarea autorității tutelare; * incuviințarea învoielii părinților., cu privire la contribuția lor la întreținerea copilului minor în cazul divorțului acestora (art. 42 alin. ultim C, fam,). Se consideră că soluția este aceeași și în cazul părinților nedivorțați, dacă ei se adresează în acest sens instanței de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
contribuția lor la întreținerea copilului minor în cazul divorțului acestora (art. 42 alin. ultim C, fam,). Se consideră că soluția este aceeași și în cazul părinților nedivorțați, dacă ei se adresează în acest sens instanței de judecată și nu autorității tutelare care este în drept; * incuviințarea copilului din afara căsătoriei de a purta numele părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația (art. 64 C. fam.); * modificarea măsurilor privitoare la drepturile și obligațiile părinților divorțați față de copii lor, dacă împrejurările avute în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
acestor măsuri s-au schimbat ( art. 44 C. fam.); * stabilirea locuinței copilului în cazul în care părinții nu locuiesc împreună și nu se înțeleg cu privire la locuința acestuia (art. 100, alin. ultim C. fam.). Instanța judecătorească va decide; cu ascultarea autorității tutelare și a copilului dacă a împlinit vârsta de 10 ani; * decăderea părintelui din drepturile părintești, dacă acesta nu și-a îndeplinit îndatoririle față de copil, potrivit art. 109 C. fam.; * soluționarea neînțelegerilor dintre părinți cu privire la modalitatea de exercitarea drepturilor pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
că au încetat împrejurările care au determinat a se lua această măsură . Modificarea măsurilor luate cu privire la încredințarea copilului se poate cere instanței de judecată, de către oricare dintre părinți, ori de către copil, dacă a împlinit vârsta de 14 ani, de autoritatea tutelara sau instituția de ocrotire. Admiterea acțiunii pentru reîncredințarea minorului după divorț., se poate face dacă au intervenit situații noi prevăzute de O.U.G. nr. 26/1997, iar Comisia pentru protecția copilului poate dispune încredințarea lui daca dezvoltarea fizică, morală

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau într-o unitate medico-sanitară. In cazul abandonării copiilor, aceasta grava sanctiune civila intervine in situatia neacordarii întreținerii, lipsei de supraveghere, conduitei imorale a mamei constituie motive temeinice pentru decădere. Sancțiunea se pronunță de către instanța de judecată, la cererea autorității tutelare, a unor instituții de ocrotire și unități medico-sanitare, când copilul se află în acestea, cu citarea părinților, chiar daca se cere decăderea numai a unuia dintre ei. In cazul în care părintele se angajează să asigure copilului condițiile corespunzătoare, chiar dacă pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fi tutore; * incapacitatea de a adopta; * incapacitatea de a consimți la adopția copilului său firesc. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere și nu mai există nici o primejdie pentru minor, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare sau a părintelui interesat, însă acest ultim caz numai cu avizul autorității tutelare, poate reda părintelui decăzut exercițiul drepturilor părintești . B. Răspunderea contravențională Unele fapte constituie contravenție, fiind sancționate ca atare. Potrivit legii nr. 61/1991, sunt contravenții următoarele fapte

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
său firesc. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere și nu mai există nici o primejdie pentru minor, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare sau a părintelui interesat, însă acest ultim caz numai cu avizul autorității tutelare, poate reda părintelui decăzut exercițiul drepturilor părintești . B. Răspunderea contravențională Unele fapte constituie contravenție, fiind sancționate ca atare. Potrivit legii nr. 61/1991, sunt contravenții următoarele fapte cu privire la ocrotirea părintească : * organizarea, îngrădirea sau participarea la jocuri de noroc, altele decât

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
un grad de pericol social și trebuie aplicate unele sancțiuni. Dacă prin purtarea abuzivă, neglijența gravă în îndeplinirea îndatoririlor părintești, sănătatea sau dezvoltarea fizică a minorului este pusă in primejdie prin modul de exercitare a drepturilor părintești, la cererea autorității tutelare, se va pronunța de către instanța de judecata decăderea din drepturile părintești, dacă măsurile luate împotriva minorului sau aplicarea relelor tratamente pun în pericol grav dezvoltarea fizică și intelectuală. ( art. 306 C. pen.). G. Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului. În Codul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau private. Instanța va fi sesizată de conducerea instituției unde se află copilul părăsit sau de procuror în termen de 3 luni de la data împlinirii termenului de 6 luni de când părinții au încetat legăturile cu copilul. Citarea părinților, a autorităților tutelare și a persoanelor prevăzute de art. 3 din L.47/1993 este obligatorie. Dacă copilul are 10 ani este ascultat de instanță. Abandonul nu va fi declarat dacă înlăuntrul termenului de 6 luni , ori în timpul judecătoriei procesului, o rudă până la

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinți; 6. Declararea judecătorească a abandonului de copii are loc dacă: a) părinții s-au desistat de copil în mod vădit; b) mai mult de 6 luni copilul a fost neglijat de părinți; c) decide autoritatea tutelară; 7. Rolul autoritatii tutelare cu privire la executarea ocrotirii părintești consta in: a) sesizarea instanței judecătorești; b)luarea deciziei; c) controlul și îndrumarea. CAPITOLUL II OCROTIREA LEGALĂ A MINORULUI Cunoașterea ocrotirii legale a minorului În România protecția drepturilor copilului constituie parte integrantă a protecției sociale, fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ocrotire părintească. Ca instituție juridică, tutela este un ansamblu de dispoziții legale care reglementează ocrotirea minorului printr-o altă persoană decât părinții săi, numită tutore și căreia i se atribuie această funcție sub supravegherea, controlul și îndrumarea permanentă a autorității tutelare. Tutorele este numit de autoritatea tutelară din oficiu sau la încunoștiințarea ce i se poate face în condițiile legii, în termen de 5 zile de la data când se află de existența unui minor lipsit de ocrotirea părintească. Nu poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pot refuza tutela. Tutorele poate cere să fie înlocuit dacă în timpul tutelei se ivește una din împrejurările arătate. Tutela este o sarcină socială, legală și personală, netransmisibilă care trebuie exercitată numai în interesele minorului 313, sub controlul permanent al autorității tutelare. Ea se deschide când minorul este lipsit de ocrotirea părintească, atunci când părinții minorului sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești, puși sub interdicție, dispăruți sau declarați morți, minori sau condamnați la o pedeapsă privată de libertate ori în cazul desfacerii

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
tutore, astfel încât tutorele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului. Tutorele are drepturi și îndatoriri cu privire la persoana și bunurile minorului ce i-a fost încredințat spre ocrotire. 314 Minorul pus sub tutelă locuiește la tutore, dar poate. cu încuviințarea autorității tutelare, să aibă o altă locuință. Tutorele, ca și părintele, are datoria de a crește pe minor, îngrijind de sănătatea și de dezvoltarea lui fizică și intelectuală, de educarea și pregătirea lui profesională. El poate cere înapoierea minorului de la orice persoană

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
vârsta de paisprezece ani. După această vârstă, minorul își exercită singur drepturile și tot astfel obligațiile, însă numai cu încuviințarea prealabilă a tutorelui care are obligația de a-l apăra împotriva unor eventuale abuzuri. Acesta este obligat să prezinte autorității tutelare anual și oricând i s-ar cere, o dare de seamă despre modul în care a îngrijit pe minor, precum și despre felul în care a administrat bunurile acestuia. La încetarea tutelei, tutorele va trebui să prezinte o dare de seamă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de art. 236 C. fam., potrivit căruia " Autoritatea tutelară va exercita un control efectiv și continuu asupra modului în care tutorele își îndeplinește îndatoririle sale cu privire la persoana și bunurile minorului." Art. 108, alin. 2 C. fam., stabilește că "Delegații autorității tutelare au dreptul să viziteze copii la locuința lor și să informeze pe orice cale despre felul în care aceștia sunt îngrijiți, în ceea ce privește sănătatea și dezvoltarea lor fizică, educația, învățătura și pregătirea lor profesională. 316 d) Caracterele tutelei Din dispoziția care

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și poliția, .cu prilejul pronunțării, luării sau executării unor măsuri privative de libertate; > organele administrației publice, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană. Instituirea tutelei poate fi făcută de către autoritatea tutelară și din oficiu (art. 116 C. fam.); sesizarea autorității tutelare de către persoanele sau instituțiile cărora le revin această obligație, precum și sesizarea acesteia din oficiu, poate fi realizată prin orice mijloace. Autoritatea tutelară realizează unele activități pregătitoare ca : cercetări necesare stabilirii existenței oricărora din situațiile în care această instituire se impune

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nu acelea de mandat, care sunt îndeobște aplicabile numai curatelei, potrivit art. 155 din Codul familiei. 331 Ea încetează de drept, prin însuși faptul intrării în funcțiune a noului tutore, nemaifiind necesară o decizie de ridicare a curatelei din partea autorității tutelare. Cât timp va dura această curatelă, minorul va locui la curatorul său, afară numai dacă autoritatea tutelară va încuviința, potrivit art. 122 din Codul familiei, ca minorul să aibă o altă locuință. Curatela în caz de contrarietate de interese între

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
aplicate regulile de la mandat, ci numai cele de la tutelă. Curatorul nu ar putea încheia în numele celui pe care îl reprezintă acte care depășesc dreptul de administrare și nici nu poate să încuviințeze asemenea acte, fără aprobarea prealabilă, specială a autorității tutelare. Curatela persoanelor incapabile sau cu capacitate restrânsă are un caracter provizoriu, și curatorul trebuie să țină seama de caracterul vremelnic al însărcinării sale, puterea de reprezentare fiind mărginită numai la actele juridice care sunt necesare și urgente. Curatela unei persoane

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cerută, precum, și pentru administrarea bunurilor sale. În vederea asigurării unei protecții efective a interzisului minor sau major, art. 145 C. fam. prevede obligația instanței judecătorești de a comunica hotărârea judecătorească de punere sub interdicție, în vederea luării măsurilor necesare, atât autorității tutelare cât și medicului șef al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, pentru luarea măsurilor de supraveghere medicală permanentă a minorului interzis. În funcție de împrejurări, autoritatea tutelară în acord cu serviciul sanitar competent, va hotărî dacă cel pus sub interdicție

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
situații de adopție. Tutela este instituită numai în interesul minorului, în cadrul căreia tutorele are datoria de îngrijire și educare a acestuia și de a-i administra bunurile. Statul controlează și îndrumă această formă de ocrotire specială a copiilor prin intermediul autorității tutelare, potrivit cu art.136 din C. fam. Dispozițiile constituționale cât și cele din C. fam. au ca unică finalitate o protecție generală și specială a minorilor, în care scop, se folosesc metode variate, iar pentru reglementarea acestora, cadrul legal este asigurat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
stabilirea măsurilor de protecție a copilului aflat în dificultate și cele cu privire la relațiile cu serviciul public specializat în vederea asigurării măsurilor corespunzătoare. Comisia pentru protecția copilului coordonează activitatea autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul județului, în domeniul autorității tutelare și al protecției dreptului copilului. Comisia pentru protecția copilului, compusă din 11 membri se constituie legal în prezența majorității membrilor ei, deci a minimum 6 membri, pentru a lua hotărârile, care sunt executorii. Ele fiind luate cu majoritatea voturilor membrilor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
lor. Serviciul public județean specializat pentru protecția copilului, trebuie sprijinit în îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin (conform art.20 și art.6 alin.3 din ordonanță), de către Serviciile de specialitate din subordinea consiliilor locale care desfășoară activități în domeniul autorității tutelare și al protecției drepturilor copilului. Activitatea serviciului public este coordonată de către secretariatul consiliului județean, respectiv de secretariatul primăriei sectorului municipiului București. Atunci când este necesară luarea măsurii de încredințare a copilului unei familii sau persoane, serviciul public specializat pentru protecția copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]