2,309 matches
-
cu peste 400%. 2002 2003 2004 PA Prețul mediu de import (în EUR pe unitate) 4,91 6,15 6,34 6,53 Indice: 2002 = 100 100 125 129 133 Sursă: Răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii-exportatori chinezi și cel ucrainean care au cooperat. (89) Prețul mediu de import a crescut pe toată durata perioadei examinate. Cu toate acestea, el a rămas cu mult inferior prețurilor medii practicate de industria comunitară [a se vedea tabelul corespunzător și motivul (99)]. În perioada
32006R1620-ro () [Corola-website/Law/295549_a_296878]
-
al importurilor provenite din RPC, nivelul cumulat al prețurilor este mai ridicat. 2002 2003 2004 PA Cota de piață 6% 13% 33% 48% Indice: 2002 = 100 100 196 515 747 Sursă: Răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii-exportatori chinezi și cel ucrainean care au cooperat, informațiile obținute de la alți producători-exportatori chinezi. (91) Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză a crescut pe toată durata perioadei examinate. Ea a crescut de aproape trei ori între
32006R1620-ro () [Corola-website/Law/295549_a_296878]
-
în temeiul expirării măsurilor menționate la secțiunea 1.2 de mai sus, s-a decis continuarea anchetei fără instituirea unor măsuri provizorii. 1.4. Părțile interesate de procedură (8) Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori croați, români, ruși și ucraineni, importatorii/comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile despre care se știa că sunt interesate, reprezentanții țărilor exportatoare în cauză, precum și producătorii comunitari reclamanți și alți producători comunitari cunoscuți despre deschiderea procedurii. Comisia a dat părților interesate posibilitatea de a-și face
32006R0954-ro () [Corola-website/Law/295337_a_296666]
-
Comisia a dat părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere. (9) Ținând cont de numărul mare de producători-exportatori ruși și ucraineni citați în reclamație, de numărul mare de importatori comunitari ai produsului în cauză și de numărul mare al producătorilor comunitari care susțin reclamația, avizul de deschidere a prevăzut posibilitatea de a recurge la eșantionare pentru determinarea eventualului dumping și prejudiciu
32006R0954-ro () [Corola-website/Law/295337_a_296666]
-
pentru determinarea eventualului dumping și prejudiciu, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. (10) Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este sau nu necesar să recurgă la eșantionare și, după caz, să determine componența eșantionului, toți producătorii-exportatori ruși și ucraineni și toți importatorii și producătorii comunitari au fost invitați să se prezinte și să furnizeze, astfel cum s-a precizat în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor referitoare la produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă (de la
32006R0954-ro () [Corola-website/Law/295337_a_296666]
-
avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor referitoare la produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă (de la 1 ianuarie 2004 la 31 decembrie 2004). 1.4.1. Eșantionarea producătorilor-exportatori (11) După examinarea informațiilor transmise de producătorii-exportatori ruși și ucraineni și dat fiind faptul că în Rusia și Ucraina majoritatea societăților aparțin unor grupuri mari de producători, s-a decis că pentru aceste cele două țări nu este necesară eșantionarea. 1.4.2. Eșantionarea producătorilor și importatorilor comunitari (12) În ceea ce privește
32006R0954-ro () [Corola-website/Law/295337_a_296666]
-
diferențele constatate în raport cu prețurile practicate în România și cu prețurile medii practicate în Comunitate, concluziile menționate anterior au fost confirmate. (122) A fost urmată aceeași abordare în ceea ce privește prețurile gazului. O comparație a prețurilor a arătat că prețul gazului facturat exportatorilor ucraineni de către furnizorii deținuți de stat și/sau reglementați de stat este de aproximativ jumătate din prețul practicat în România și sensibil inferior prețurilor medii facturate în Comunitate pentru gazul livrat aceleiași categorii generale de clienți. (123) Pe parcursul perioadei de anchetă
32006R0954-ro () [Corola-website/Law/295337_a_296666]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighetu Marmației se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,07%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,73%), ucraineni (1,99%) și romi (1,3%). Pentru 8,65% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,49%), dar există și minorități de romano-catolici (10,99%), greco-catolici (5,23%), reformați (3
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
9,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului din 1930 orașul avea 27.270 de locuitori, dintre care 10.526 (38,6%) evrei, 9.658 (35,4%) români, 5.424 (19,9%) maghiari, 1.221 (4,5%) ucraineni ș.a. Sub aspect confesional majoritatea locuitorilor erau mozaici (38,9%), cu minorități de greco-catolici (38%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a. Principalele ramuri industriale au la bază producția de mobilă și confecții. De asemenea, există multe
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
populația municipiului Lugoj se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformați (3,03%), baptiști (2,5
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. La recensământul din 2002 Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populația este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori. Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în nume colectiv, 1634 societăți
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Între 26 și 31 august 1944 au lupte in jurul orașului împotriva trupelor germane din sudul României care se regrupau spre Banat. La 5 septembrie 1944, trupele de avangardă ale Armatei a 6-a sovietice de blindate ale Frontului 2 Ucrainean comandate de Mareșalul Tolbuhin, ajung lângă Severin. La 6 septembrie Turnu-Severin este ocupat. Artileria germană din Cladova (oraș vecin din Iugoslavia) bombardează intens Severinul și zona severineană. La 30 septembrie 1944, dirijându-se împotriva retragerii trupelor germane ale grupului de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
intens Severinul și zona severineană. La 30 septembrie 1944, dirijându-se împotriva retragerii trupelor germane ale grupului de Armate E din Grecia, conduse de Generalul Baron von Weichs și Generalul Alexander Löhr, Armatele 57 și 46 sovietice ale Frontului 2 ucrainean (Tolbuhin) forțează Dunărea la Schela Cladovei, în amonte de Turnu-Severin, înaintând spre Belgrad și, respectiv, Sofia. În 1945 este înființat Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român din (Drobeta) Turnu-Severin (până în 1989). La fel și Asociația Tineretului Progresist din România (filiala
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește aici o fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului. După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele „Bori” (întâlnit și sub forma de "Boureni"). Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Bori se ridica la 267 locuitori. Toți locuitorii erau germani (100,0%). Din punct de vedere confesional, toți locuitorii erau
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
răzleață, mediul semiacvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
a dus la o suveranitate duală, Imperiul Austriac și Regatul Ungariei, ambele conduse de Franz Joseph I. Teritoriul austro-ungar al acestui divers imperiu cuprindea multe zone locuite de popoare slave, între care cehi, croați, polonezi, ruteni, sârbi, slovaci, sloveni și ucraineni, precum și teritorii locuite de italieni și români. Ca urmare, Austro-Ungaria a devenit din ce în ce mai dificil de guvernat într-o vreme marcată de apariția mișcărilor naționaliste, care au dus la folosirea unei poliții secrete cu organisme complexe. Guvernul Austriei a încercat pe cât
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Cisleithania după "Ausgleichul" austro-ungar din 1867, întrucât țara era pe atunci un stat multinațional și multiconfesional, în afara romano-catolicilor germani, sloveni, croați, cehi, slovaci și polonezi trăind pe acolo și alte grupuri, cum ar fi creștini ortodocși greci, sârbi, români, ruși, ucraineni și bulgari (Austria s-a învecinat timp de multe secole cu Imperiul Otoman), calvini, luterani protestanți și evrei. În 1912, după anexarea Bosniei și Herțegovinei în 1908, Islamul a fost recunoscut oficial ca religie în Austria. Austria a rămas însă
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Sălbăgelu Nou și Tincova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,18%). Principalele minorități sunt cele de ucraineni (12,26%), romi (3,64%) și maghiari (2,02%). Pentru 3,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,61%), dar există și minorități de penticostali (14,41%), baptiști (1
Comuna Sacu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301094_a_302423]
-
Zorile (1924: "Zoltanfalva") este un sat în comuna Copăcele din județul Caraș-Severin, Banat, România. Satul este printre cele mai tinere așezări din Banat. A fost înființat la începutul secolului al XX-lea de ucraineni aduși la muncă în pădurile din zonă. Prima atestare documentară a satului datează din 1910, însă primele locuințe care au format vatra satului au fost ridicate între 1907-1910. Ucrainenii erau originari din nordul Maramureșului istoric, din zona Carpaților păduroși. Ei
Zorile, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301102_a_302431]
-
Banat. A fost înființat la începutul secolului al XX-lea de ucraineni aduși la muncă în pădurile din zonă. Prima atestare documentară a satului datează din 1910, însă primele locuințe care au format vatra satului au fost ridicate între 1907-1910. Ucrainenii erau originari din nordul Maramureșului istoric, din zona Carpaților păduroși. Ei s-au stabilit, pentru a munci, în Banat și au înființat câteva sate, printre care și Zorile. Printre cei care au înființat satul s-au numărat: Ternauciuc Ion, Lepei
Zorile, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301102_a_302431]
-
Havrelo (primul primar), Valadiurdi Vasile etc. Satul a fost construit de-a lungul unui pârâu, fără să fie sistematizat. Deja în 1910-1911, la numai câțiva ani de la construirea primelor case, Zorile avea în jur de 150 de gospodării, toate de ucraineni, astfel că procesul de închegare a localității era terminat. Primul nume sub care a fost înregistrată localitatea de către autoritățile maghiare a fost Zoltanfalva (în traducere „satul lui Zoltan”). La început a fost arondat comunei Zgribești (azi în județul Timiș). După
Zorile, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301102_a_302431]
-
11 consilieri, împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bethausen se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,97%). Principalele minorități sunt cele de ucraineni (4,84%) și maghiari (1,24%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,02%), dar există și minorități de penticostali (13,48%), romano-catolici (2,49%) și adventiști
Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670]
-
de români. Populația actuală este majoritar de origine etnică ucraineană, provenind din Maramureș. Aceștia au început să se așeze în Dragomirești începând cu anii 1964 - 1966. În anul anul 1969, din totalul de 511 locuitori, 107 erau români si 407 ucraineni. În prezent, majoritatea covârșitoare a populației este de origine etnică ucraineană. Din totalul de 391 de locuitori, circa 385 de locuitori sunt ucrainei și 6 sunt români. Aici există o biserică ortodoxă din lemn construită în 1754 ce poartă hramul
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
linia Caransebeș - Lugoj - Timișoara. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gavojdia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,15%). Principalele minorități sunt cele de ucraineni (8,08%) și romi (1,02%). Pentru 3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,94%), cu o minoritate de penticostali (4,28%). Pentru 3,03% din populație, nu este
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
2011, populația comunei Peciu Nou se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,84%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (13,53%), maghiari (2,03%) și ucraineni (1,14%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,4%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,8%), penticostali (5,36%), romano-catolici (2,71%) și greco-catolici
Comuna Peciu Nou, Timiș () [Corola-website/Science/301387_a_302716]