2,479 matches
-
el nu a izbutit nici de partea cealaltă, a omului devenit creștin. Acesta sfârșește prin a ajunge "soldat al credinței" nu numai pentru ca să se apere și să salveze viața, ci deopotrivă ca să impună, să cucerească, să pedepsească. Cel mai pur umanism al lumii termină prin a recurge la crimă pentru a sluji un ideal din care crima era exclusă. Noi știm astăzi că această invenție a culturii europene care a făcut din conceptul de om un operator universal a fost contrazisă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai cu seamă de cele creștine ale Europei), de distrugerea civilizației incașe de către spanioli și portughezi, de comerțul cu sclavi în secolele 18 și 19, de comunism și nazism în secolul 20, de fundamentalismul islamic al zilelor noastre. Pe scurt, umanismul ca "religie" modernă și ca doctrină este contrazis de toată istoria omenirii. El este infirmat prin însuși faptul că nu se poate aplica omenirii în întregul ei. Și de vreme ce doctrina despre umanitatea generală a omului nu poate fi transformată în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
istoria omenirii. El este infirmat prin însuși faptul că nu se poate aplica omenirii în întregul ei. Și de vreme ce doctrina despre umanitatea generală a omului nu poate fi transformată în regulă de conviețuire la scară planetară, înseamnă ― în chiar termenii umanismului adecvați la realitate ― că specia umană ori este scindată și contradictorie (ascunzînd sub aceeași mască "omul" și "anti-omul"), ori că ea este in-humană în esența ei. Ceea ce înseamnă că oamenii nu pot ajunge (prin chiar natura lor josnică și pătimașă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care poate integra crima în modul ei de a fi, în vreme ce acest lucru nu este imaginabil pentru specia de oameni care descinde din Abel. (Pentru că Abel, ucis, continuă să existe ca om și să aibă urmași. Cel puțin deocamdată.) Problema umanismului este: cum poate Abel supraviețui în condițiile în care Cain este etern activ? Cu alte cuvinte: cum poate Abel să se apere? Aceasta este "încurcătura" din care umanismul nu poate ieși: el trebuie să se apere așa zicând "cu arma
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să existe ca om și să aibă urmași. Cel puțin deocamdată.) Problema umanismului este: cum poate Abel supraviețui în condițiile în care Cain este etern activ? Cu alte cuvinte: cum poate Abel să se apere? Aceasta este "încurcătura" din care umanismul nu poate ieși: el trebuie să se apere așa zicând "cu arma în mînă" de agresiunea permanentă a antiumanismului și astfel, la limită, el trebuie să recurgă ― în această apărare ― la lucrul care îi repugnă cel mai tare: crima. El
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se apere așa zicând "cu arma în mînă" de agresiunea permanentă a antiumanismului și astfel, la limită, el trebuie să recurgă ― în această apărare ― la lucrul care îi repugnă cel mai tare: crima. El trebuie să accepte că din recuzita umanismului face parte uciderea bestiei, a balaurului, pe scurt, a întruchipării Răului. Toți eroii eponimi de la Teseu și Heracles la Făt-Frumos și Sfântul Gheorghe sânt ucigători ai Răului și, tocmai de aceea, garanți ai perpetuării vieții și apărători ai libertății. Pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
categorie majoră a limbii și gândirii, "vârsta rațiunii", care decide asupra unei împărțiri radicale ce constă în "separarea completă a copilăriei, considerată pre-rațională, de restul umanității omului" (Joly, 1982). Definind omul ca "animal rațional", filosofia occidentală determină ruptura inaugurală a umanismului între rațiune și partea cealaltă, o nebunie nativă care bestializează copilul și care încă nu este rațiune. Filosofia greacă nu era întotdeauna blândă cu copiii. Precum în acest pasaj din Platon (Legile, 808d), pe care nu ezit să-l socot
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fixat cu entuziastă convingere, cu toate că la o primă vedere pare ușor reperabil și relativ prolix. Partea consistentă a analizei comparatiste a scriitorilor Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer și a operelor lor relevă afinități și asemănări, uneori cu adevărat frapante, privind umanismul profund, viziunea asupra lumii, a vieții sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
diegetice. Lucrarea de față a fost structurată în cinci capitole, de fiecare dată încercând să stabilească asemănările, ce s-au dovedit uneori frapante în operele celor doi scriitori, între modalitatea de surprindere a personajului feminin, viziunea asupra lumii, tonul general, umanismul profund, ideile inovatoare. Am apelat, ca metodă, la numeroase trimiteri referitoare la istoria mentalităților, la unele abordări feministe sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în perimetrul literaturii universale este unul inestimabil. Au meritul de a fi adus creațiile literare culte ale Evului Mediu la o maximă înflorire. Originalitatea limbii și a stilului în care scriu sunt indiscutabile. Impresionează la amândoi umorul viu, profunzimea cunoștințelor, umanismul declarat. Operele lor atrag, după secole de la scrierea lor, nu doar interesul, ci și laudele, atât ale cititorilor, cât și ale criticilor literari. Fiecare a reprezentat, în spațiul geografic în care s-a desfășurat artistic, un întemeietor, un inovator. Narațiuni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă este una care stă sub semnul omenescului și că valorile acceptate sunt, de asemenea, cele umane.”115 Se subliniază astfel umanismul, dar și indulgența autorului față de complexitatea ființei umane. El aduce un elogiu prietenilor ce i-au fost aproape în momentele grele, iar cartea se dorește a fi un sprijin și un antidot pentru cei care iubesc, dar în același timp
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
I, edited by J. E. Spingarn, Oxford at the Clarendon Press, 1908, pp. 134 140. 30. Duby, Georges, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 31. DumitrescuBușulenga, Zoe, Renașterea. Umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975. 32. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 33. Dyer, Christopher, Everyday Life in Medieval England
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fixat cu entuziastă convingere, cu toate că la o primă vedere pare ușor reperabil și relativ prolix. Partea consistentă a analizei comparatiste a scriitorilor Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer și a operelor lor relevă afinități și asemănări, uneori cu adevărat frapante, privind umanismul profund, viziunea asupra lumii, a vieții sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
diegetice. Lucrarea de față a fost structurată în cinci capitole, de fiecare dată încercând să stabilească asemănările, ce s-au dovedit uneori frapante în operele celor doi scriitori, între modalitatea de surprindere a personajului feminin, viziunea asupra lumii, tonul general, umanismul profund, ideile inovatoare. Am apelat, ca metodă, la numeroase trimiteri referitoare la istoria mentalităților, la unele abordări feministe sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor doi autori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în perimetrul literaturii universale este unul inestimabil. Au meritul de a fi adus creațiile literare culte ale Evului Mediu la o maximă înflorire. Originalitatea limbii și a stilului în care scriu sunt indiscutabile. Impresionează la amândoi umorul viu, profunzimea cunoștințelor, umanismul declarat. Operele lor atrag, după secole de la scrierea lor, nu doar interesul, ci și laudele, atât ale cititorilor, cât și ale criticilor literari. Fiecare a reprezentat, în spațiul geografic în care s-a desfășurat artistic, un întemeietor, un inovator. Narațiuni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă este una care stă sub semnul omenescului și că valorile acceptate sunt, de asemenea, cele umane.”115 Se subliniază astfel umanismul, dar și indulgența autorului față de complexitatea ființei umane. El aduce un elogiu prietenilor ce i-au fost aproape în momentele grele, iar cartea se dorește a fi un sprijin și un antidot pentru cei care iubesc, dar în același timp
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
I, edited by J. E. Spingarn, Oxford at the Clarendon Press, 1908, pp. 134 140. 30. Duby, Georges, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 31. DumitrescuBușulenga, Zoe, Renașterea. Umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975. 32. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 33. Dyer, Christopher, Everyday Life in Medieval England
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și la vedere (n. 1954, Puiești) e un sufletist de excepție; Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea) e un adevărat model de patriotism local recunoscut pentru valoarea sa în mediile academice străine; Titus Raveica (n. 1935, Scheia), fost președinte CNA întruchipează "Umanismul Renașterii" (2001) și ne rămâne, ca și ceilalți, prieten de suflet. L-aș detașa puțin pe Ioan N. Oprea (n. 1932) care scrie cărți despre Vaslui și e un împătimit de cultura județului. Ar mai fi întrebări de tipul: cei
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
valoric și de autoreglaj al personalității care se exprimă printr-un ansamblu de atitudini-valori. În structura caracterului se disting trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine Însuși: modestie, orgoliu, demnitate, sentiment de inferioritate, culpabilitate, atitudinea față de ceilalți, față de societate: umanism, patriotism, atitudini politice, atitudinea față de muncă. Atitudinea exprimă o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității și implică reacții afective, cognitive și comportamentale. Conchidem că termenii problemei, individualizați, se definesc: temperamentul alcătuiește substratul biologic, ereditar și genotipic, variabil În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
n-a spus nimic. După aia, ne-a luat tălpile la control până l-a găsit pe ăla și l-a bătut în fața clasei" (O.P.N.). Corecția fizică era, de altfel, un fenomen tacit acceptat în școală, în ciuda mult clamatului umanism comunist sau chiar a prevederilor legale. Părinții considerau normal ca elevii să fie bătuți de învățătoare 156: "sigur, sigur, cum să nu. [Spuneau că] știe ea de ce [îi bate], lasă așa. Și [învățătoarea] stabilise un fel de spaimă între noi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală a rămas aceeași: trebuia să i se provoce individului o comoție salutară și omul să devină neliniștit pentru a putea fi mai bine umanizat" (Alain Finkielkraut, 1996
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privind una spre cealaltă și al căror dialog constituie modernitatea: raționalizarea și subiectivitatea" (Alain Touraine, 1994: 125). 1.2. Rolul structurilor de limbaj Marcă fundamentală a ființei umane, "casă a ființei" în strălucita formulă a lui Heidegger din "Scrisoarea despre umanism", limba naturală reprezintă o condiție sine qua non a oricărei relații cu sinele, cu semenii, cu lumea. Discursivizarea rezultatelor observării lumii fenomenale, schimbul de idei, aspectul contractual-polemic al textelor sînt dimensiuni semiotico-filosofice care marchează indelebil profilul și progresul științei actuale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eseul în două părți egale: o evaluare generală enumerând motivele pentru care Mann devenise, chiar înainte de moarte, un scriitor clasic; a doua parte oferind o analiză a magiei și ocultismului lui. Cea de-a doua parte din această anatomie a umanismului filosofic al lui Mann a fost principalul obiectiv al lui Yourcenar. Ocultul îl atrăsese pe biograficul Hadrian, absorbise fiecare aspect al vieții lui Zenon, iar Yourcenar l-a văzut de asemena infiltrându-se în opera lui Mann. Astfel, și-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Manns Tagebűcher: 1953-1955 (Frankfurt, 1995), p. 537. 70. Corespondența se află în Colecția Harvard; vezi Sarde, Michel, et al., Marguerite Yourcenar: Lettres à ses amis et à quelques autres (Paris: 1995), pp. 143-144. 71. Heilbut, Thomas Mann, p. 467. 72. Umanism și ocultism la Thomas Mann, trad. Grace Frick, în The Dark of Piranesi and Other Essays, (New York, 1984), p. 217. 73. Jens, Thomas Mann Tagebűcher: 1953-1955, (Frankfurt, 1995), p. 313. 74. Yourcenar, The Abbys, trad. Grace Frick, (New York, 1976), p.
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a neglija tehnica scrisului, caracterizată, de cele mai multe ori succint, ca dominant tradițională. Sensibilitatea critică a vibrat așadar mai cu seamă la documentarea excepțională și la dezbaterea morală propusă de scriitoare, mai precis la acțiunea sa de repunere în valoare a umanismului clasic. Cum era de așteptat, referințele cele mai vizibile au fost, în acest sens, Memoriile lui Hadrian și Piatra filozofală. În primul roman, M. Gramatopol nota reperele stoice ale concepțiilor despre formarea individualității, despre libertate și despre practicile religioase, în timp ce
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]