4,931 matches
-
în lucrare sunt părți mai puțin reliefate sau lipsesc multe aspecte care in de viața satului și a instituțiilor locale, vina ne aparține numai în parte. Am insistat la unii oameni care dețineau date ce lipseau din arhive, până aproape de umilință, dar fără rezultat; cu siguranță, au făcut-o dintr-o intenție de a valorifica ei-înșiși acele date. Să le urăm succes în scrierea propriilor monografii și nu ne îndoim că vor fi contribuții valoroase la cunoașterea istoriei satului și comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țară cu o economie predominant agricolă nu se putea asigura hrana zilnică pentru cel care lucra direct pe ogoare. În această situație au fost și familii din comuna Filipeni, fiind relatate de cei care, depunând mărturie scrisă, au suportat toate umilințele, lipsurile, foamea, nedreptatea, lipsa celor mai elementare drepturi, într-un cuvânt exploatarea nemiloasă, care făcea din omul considerat liber, un rob. Intervenția statului pentru reglementarea raporturilor dintre țărani și proprietari, concretizată în legi numite „Legea învoielilor agricole” lăsa pe țăran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deloc, era greu de suportat. Școala condusă de învățătorul Gh. Cârlănescu a mersă înainte, fără local, fără mobilier, mai mult neîncălzită, fără cărți și material didactic, după cum se arată într-un procesverbal din 10 iunie 1879. După îndelungi stăruințe și umilințe, Consiliul Permanent al Primăriei își dă acordul pentru construcția unui local de școală, în timpul primarului Artenie Drăgan. Acesta, împreună cu preotul Chirilă, insistă pe lâng Gh. Sterian ca acesta să dea materialul lemnos. Sterian acceptă și se implică în construcția școlii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nicio măsură de îndreptat lucrurile. Auzim foarte desă remarca unor semeni de-ai noștri că dacă Ceaușescu dădea de mâncare și acum era la conducere. Așa cum am mai spus, lumea uită repede suferințele îndurate: frigul, foamea, lipsurile de tot felul, umilințele , cozile interminabile la benzină (cota de 20 litri lunar!), la lapte, la carne. Lumea a uitat că nu avea niciun drept la opinie, că era suspectată, urmărită, spionată, terorizată, că era o masă de manevră, pusă să bată din palme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de adepți în Imperiul Roman prin forța unică a filosofiei sale. în acel moment, el ar fi putut provoca un regres al Ordinii economice, al idealului de libertate și al individualismului în profitul fraternității, al egalității, al non-violenței, cumpătării și umilinței; numai că nu se va întâmpla așa ceva. O lecție pentru viitor: o doctrină religioasă, oricât de influentă ar fi, nu reușește să încetinească mersul înainte al ideii de libertate individuală. De fapt, până astăzi, nici o forță - nici religioasă, nici laică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
interzicerea absolută a intrărilor și ieșirilor din oraș, procedându-se simultan la ridicarea măsurilor restrictive, deși mult mai puțin riguroase, încă în vigoare în restul țării, cu scopul ca diferența de tratament, fiind ostentativă, să facă mai apăsătoare și explicită umilința cu care se pedepsea capitala. Ceea ce vrem să le spunem, declară ministrul apărării, doar doar vor pricepe o dată pentru totdeauna, este că nu sunt demni de încredere și trebuie tratați ca atare. Ministrului de interne, forțat să mascheze sub orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ținut în secret și din a cărui analiză ar putea, eventual, să iasă o explicație pentru atacul nemilos căruia sistemul politic în vigoare i-a fost țintă în ultimul timp, această nouă orbire albă, îmi permit să reproduc aici, cu umilință, propriile cuvinte ale excelenței voastre, atinge în plin inima fundamentelor democrației așa cum niciodată vreun sistem totalitar n-a reușit s-o facă înainte. Bineînțeles, domnule președinte al republicii, că sunt la dispoziția excelenței voastre sau a entității care va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cerceteze dacă femeia care se afla în fața lui, așezată lângă soțul ei, liniștită ca și cum, pentru că nu datora nimic, nu avea de ce să teamă, în afară de faptul că era o asasină, făcea parte și din manevra diabolică ce menținea în stare de umilință statul de drept, pe care l-a făcut să-și plece capul și să îngenuncheze. Nu se știe cine a fost cel care, în departamentul oficial al cifrării, a hotărât să-i acorde comisarului grotescul nume conspirativ de papagal-de-mare, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care alcătuiesc o ființă omenească. Acum văd bine că meschinăria și grandoarea, răutatea și caritatea, ura și dragostea își pot găsi locul una lângă cealaltă în aceeași inimă omenească. Mă întrebam dacă aș putea spune ceva care să mai ușureze umilința amarnică ce o chinuia acum pe dna Strickland. M-am gândit să încerc: — Știi, nu sunt atât de sigur că soțul dumitale e întru totul responsabil pentru faptele sale. Am impresia că nu e el însuși. Mie mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
destinată să fie citită în familii onorabile mi-am zis că - în dauna adevărului - ar fi mai bine să pun în gura lui expresii potrivite ambientului domestic. Acum chestia e că Bill Ghioagă nu era el omul care să suporte umilințe de la un matroz de rând, acolo. Puterea lui depindea în mare măsură de prestigiul pe care-l avea, și mai întâi unul, apoi un altul dintre marinarii care stăteau în casa lui le-au spus că Bill a jurat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
noului Dom ce se clădea În spate la Santa Reparata. Acolo se clădesc catedrale imense, cu vârfuri Înalte și cu bolți ascuțite și nemăsurate. Parcă ar vrea să-l ia pe Dumnezeu cu asalt, În loc să Îl cheme printre noi cu umilință, ca În bisericile noastre. La această ultimă observație, Dante avu o tresărire. - De urcat până la Dumnezeu... Da, aici e problema... - Ce vrei să spui? - Tripla Împărăție a morților, În beznă și În lumină. Am planificat deja În minte primele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
invitație la ea, și eu - ce dobitoc!, ochiul minții mele cuprinde numai mărul rotund și bronzat, ieșind din plapuma veche, mi se umple gura de mirosul lui, m-a învins femeia aia și simt întâmplarea ca pe un eșec, prin umilința aceea m-am jurat să nu mai trec niciodată în viață. Și nici n-am mai lăsat să se întâmple așa ceva. Acasă, am stat cu capul în jos toată seara... Am tot făcut în toamnă, la repezeală, zidul gâldăului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și îi va spune să se ridice. El nu se va ridica. Ea îl va ruga să se ridice totuși. El va plânge și va cerși salvare. Și ea îi va spune: Cu ajutorul Maicii Tereza și al credinței și al umilinței, vom face tot ce se poate! Așa își închipuise Contesa. Pentru asta era pregătită. Și acum... acum voia doar să doarmă, să plângă și să uite. - Voiam să vă ajut... Să vă salvez... Să scot la lumină omul sensibil care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu relaxare, jocul lor era, din acest punct de vedere, încântător, iar întâlnirea mea cu ei a fost una de care îmi amintesc cu mare plăcere și foarte utilă dacă stau să mă gândesc la câte lucruri am învățat despre umilință, despre dusul tăvii cu profesionalism, despre vise frânte, despre acceptarea cu seninătate a condiției, lipsa de invidie profesională, curajul de a te bucura de succesul altuia care izbutea să iasă în lume, să spargă carapacea anonimatului. Povestește Bobiță Mușatescu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
un pic, de formă. Aici ai whisky, servește‑te până mă‑ntorc. Rainer trage violent de puloverul lui ieftin și lăbărțat în timp ce Sophie îi scapă a nu știu câta oară. Deja devine plictisitor. Bietul lui creier își abate gândurile spre umilințe mai vechi și mai noi. Sunt zone în spiritul lui schilodit, unde filmul se rupe mereu. Nimic frumos, numai lucruri urâte. Ies la iveală excursii de duminică împreună cu mama, tramvaie în care miroase a șosete umede și în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
este, În momentele În care și-ar depăși ultima rămășiță de rușine. Cu siguranță că era un paradox. Își dorea ca acel bărbat, față de care se putea simți umilită În modul cel mai absolut, să o facă să simtă o umilință și mai mare. Cu alte cuvinte, Își dorea să se poată accepta pe sine În acea stare de maximă umilință, tocmai pentru că el era cel care i-o provoca. — Oare până când avea să continue acea tensiune? Oare Noriko ne va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ca acel bărbat, față de care se putea simți umilită În modul cel mai absolut, să o facă să simtă o umilință și mai mare. Cu alte cuvinte, Își dorea să se poată accepta pe sine În acea stare de maximă umilință, tocmai pentru că el era cel care i-o provoca. — Oare până când avea să continue acea tensiune? Oare Noriko ne va putea fi de ajutor? Oare ce putere aveau tehnicile sadice pe care le exersaserăm până acum, drogurile, șampania, camerele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de masochist se treziseră În mine, am Început să Înțeleg cât de ușoară era viața de sclav. Supunerea mea nu putea fi, la urma urmei, decât rezultatul propriei mele voințe, căci nu oricine Își anulează personalitatea poate simți ce Înseamnă umilința. Așa cum eram, cu sticla de Heineken În mână, am fost cuprins din nou de acea suferință care devenise deja parte din mine. Nu-mi păsa ce-ar putea crede despre mine, tot ce simțeam era impulsul incontrolabil de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
când În când femeia ridica câte-o șuviță de păr care cădea pe fruntea bărbatului care stătea cu capul plecat. Câteodată Îi mângâia buzele cu o mână ridată. Bărbatul nu-și ridica ochii din pământ. Părea că rezistă cu stoinicie umilinței. Din când În când un surâs vag flutura pe fața acestei femei care avea probabil de două ori vârsta Însoțitorului ei. Priveam scena cu interes, așteptându-mă ca bărbatul să se ridice enervat În orice moment. Cu toate că afară Încă strălucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
atingându-mi ușor pielea. Aveam impresia că semiluna albă formată la marginea dintre unghii și piele respira adânc umflându-se, ca mai apoi să dispară Într-o clipă. Până și cutele de pe degete păreau să se opună oricărei forme de umilință și, În același timp, păreau copleșite de rușine. Privind Încontinuu degetele lui Reiko, am ajuns să nu-mi mai dau seama dacă erau albe sau nu, dacă făceau parte dintr-un trup sau nu. Cuvântul deget plutea undeva În spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Philodemos politicului i-ar fi bucurat pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te în această activitate, îți pierzi sufletul, liniștea, seninătatea. Invidia plebei, discreditarea politicienilor în ochii cetățenilor, situațiile riscante când te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodemos mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște magi, iar victimele lor - decât boii căsăpiți în măcelării... Bilanțul nu-i strălucit, nu prea e îmbucurător... Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
critice, ținând mai mult de spiritul de finețe decât de cel de geometrie. La pasivul direcției puriste mai sus pomenite înscriem o anumită sărăcie a conținutului temelor. Tribuna, 17 mai 1958 FORMAȚIA MATEMATICĂ În ceea ce mă privește resimt ca o umilință neștiința mea de elinește, neputința în care mă găsesc de a proba, ca pe un ban de argint, sunetul ce emit în original imnurile către Demetera, tragediile lui Eschil, versurile lui Teocrit. Ceva mai mult, sunt gata s-o recunosc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de argint, sunetul ce emit în original imnurile către Demetera, tragediile lui Eschil, versurile lui Teocrit. Ceva mai mult, sunt gata s-o recunosc public, cu o singură condiție. Umaniștii clasici să declare și ei imediat, că resimt ca o umilință egală și vinovată, necunoașterea Elementelor lui Euclid, Stoicelor lui Appollonius din Perga, Colecțiilor matematice ale lui Pappus. Dar umaniștii clasici nu vor să știe de așa ceva. Totuși gândirea se exprimă nu numai mitic, în fabulă, dar și direct, în teoreme
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unde se întâmpla să ajungă, spre bucuria asistenței care, lume rafinată, vedea în el un baladist de cea mai pură stirpe, eventual în tradiția goliarzilor, poeți medievali, rătăcitori, care scriau în latină. Pâcă era mereu în căutare de mărunțiș, fără umilință ipocrită. Un confrate îmi povestea că, prin anii '70, la casieria Uniunii Scriitorilor, care era într-un palat de pe Șoseaua Kiseleff, apărea ca din senin Pâcă. Saluta respectuos, își plimba în tăcere privirea, nu dădea semne de precipitare. Trecea pe la
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
eu sunt mai slab, to poate ești mai tare; eu nu-nțeleg, tu poate înțelegi. ‘n a tale lacrimi plange-a mea ființă, deși doar eu îmi înțeleg durerea; lacrimi de groază, lacrimi de credină, planse-n mândrie, planse-n umilință, poate amare..., poate dulci că mierea. Sclipim că aștrii în senine seri, lucind sau adumbriți, pieriți sau vii; cântam și astăzi, cum cântam și ieri - acum statornici, mâine efemeri - a Cerului slăvite armonii. TO THE DEVIL It is almost midday
POEME BILINGVE (5) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364393_a_365722]