1,703 matches
-
munci pe moșia nobililor a capului familiei, a soției și copiilor trecuți de 18 ani, aplicarea de pedepse barbare pentru delicte minore, interdicția de a se apropia mai mult de o bătaie de pușcă de satele și ,orașele săsești și ungurești, interdicția de a purta arme, de a purta cămăși și pălării mai scumpe de un florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii unguri au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noile condiții, secuii, strâmtorați în drepturile lor de către principii din familia Bathory, își îndreaptă atenția spre domnii din Țările Române, spre Mihai Viteazul, așa cum făcuseră și pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ei, secuii, știu foarte bine ce înseamnă „pasatul unguresc” cu care s-au fript de atâtea ori și, cu toate acestea, acum, pentru un cazan cu gulaș, paprikat din belșug, își zic unguri. Să nu ne mirăm. Și țiganii de la noi și-au luat numele stăpânilor și-i cheamă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
meu, își alinta soția cu numele de „Arpad”. Ce să mai spunem despre ceea ce istoria înregistrează sub numele de ceangăi? Că aceștia, în marea lor majoritate, sunt români secuizați și catolicizați, iar astăzi sunt revendicați ca unguri de o propagandă ungurească fără teamă și fără rușine. Cine nu crede, să citească „Originea ceangăilor din Moldova” de Dumitru Mărtinuș, ieșit din rândurile celor numiți impropriu ceangăi. Se invocă sărăcia din secuime? Se vrea pădurea, pământurile și steagul? Le au pe toate! Pădurile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu toată Transilvania hașurată, aluzie străvezie că nu-i vorba doar de autonomia „Harcovului” din pântecele României, nici de nord-vestul Ardealului, dat de Hitler și Musollini Ungariei hortiste, nu, e vorba de toată Transilvania, idee care bântuie fantasmele de mărire ungurești. Ca la un semn, independența kosovarilor, sprijiniți de S.U.A. și de U.E., deși Uniunea n-ar avea nici un drept să se amestece, Serbia și Kosovo nefiind în zisa alianță, a trezit visuri de Ungarie Mare le secui, udemeriști și la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
primit ungurii și în alte situații? Acum se vede cât de greu cântărește nerecunoașterea de către România a independenței Kosovo! Trebuia recunoscută, într-un fel sau altul, contribuția postdecembristă a lui Vadim Tudor la demascarea planurilor diabolice ale naționalismului și șovinismului unguresc. Apelipsiții, bâțâitorii din coadă, făcătorii de plecăciuni, poftitorii de funcții și demnități nemeritate pot spune ce spun de obicei : că sunt deasupra mizeriilor politice, care le provoacă repulsie și greață. Iată că mutarea lui Boc spre stânga naționalistă, dacă a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un rol hotărâtor. Nu am nimic împotrivă ca ungurii să-și serbeze ziua națională de 15 martie, dar de ce s-o serbeze în Ardealul românesc? Repet pentru cei care cred că intrarea în U.E. a dus la dispariția visului milenar unguresc ă Ungaria Mare a sfântului rege Ștefan. Ungurii din Ungaria și secuio-maghiarii din Ardeal serbează uciderea a 40.000 de români în timpul revoluției și își permit să facă din fiecare ucigaș de români și din fiecare instigator la ură și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ungaria și secuio-maghiarii din Ardeal serbează uciderea a 40.000 de români în timpul revoluției și își permit să facă din fiecare ucigaș de români și din fiecare instigator la ură și crimă împotriva românilor (poetul Petöfi) un erou. Avocații gulașului unguresc nu și-au pus o întrebare simplă: Dacă unguri sunt și în alte părți, cum se face că numai aici, în Ardealul românesc, vin oficialii unguri să-și aniverseze Ungaria milenară? Sunt mulți unguri în SUA, unii ajunși în Congres
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trebuie și, mai ales, când nu trebuie? Acel 1940 este atât de aproape de cei de astăzi, care zic că trecutul să rămână trecut, încât e suficient să ieși pe stradă și să-i vezi pe cei care au suportat prigoana ungurească. Treptat, treptat, se duc în mormânt cu suferințele lor, cu imaginea bandelor de asasini rămase nepedepsite. Așa s-a dus un profesor din Câmpulung al cărui tată, învățător în Ardealul cedat fără luptă, a fost pus să tragă la plug
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în Vama, alungat când avea 23 de ani, împreună cu alți 200 de români, din Bicazul Ardealului, de către bandele de unguri care l-au omorât pe primarul român în fața primăriei. Am o mărturie scrisă de la el, despre ce a însemnat stăpânirea ungurească asupra românilor din Ardealul cedat. Mai trăiește în Vama doamna Cozmațchi, care avea 16 ani când ungurii au ocupat Ardealul de nord-vest. Își amintește de suferințele îndurate de românii rămași sub stăpânirea ungurească. Chiar ați uitat toți ce-au făcut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de la el, despre ce a însemnat stăpânirea ungurească asupra românilor din Ardealul cedat. Mai trăiește în Vama doamna Cozmațchi, care avea 16 ani când ungurii au ocupat Ardealul de nord-vest. Își amintește de suferințele îndurate de românii rămași sub stăpânirea ungurească. Chiar ați uitat toți ce-au făcut secuio-maghiarii în martie 1990? L-ați uitat pe Cofariu, bătut bestial de unguri? Culmea mistificării. Ca să apară ca victime ale românilor șovini, au avut grijă să umple ecranele apusene cu un Cofariu ungur
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
secuiască, numită Ținutul secuiesc, deoarece ei, secuii, au fost la remorca ungurilor și nu pot face altceva decât ceea ce fac fostele slugi: își însușesc limba, elemente de cultură, credințe religioase, istoria, tradițiile, obiceiurile etc. de la foștii stăpâni. Din viața psihică ungurească, secuii și-au însușit într-un grad înalt iredentismul, revizionismul, naționalismul, antiromânismul, xenofobia, dar cel mai mult și mai mult suferă din cauza stăpânirii românești care-i reprimă în drepturile pe care oricare minoritate le are. Dacă vom pune pe două
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ai României. Cazul lui Cofaru este o fărâmă din ce pot face ungurii. Vedeți că acum vi se flutură pe sub nas starea de sărăcie și înapoiere din secuime ca fiind „produse” exclusive a guvernării românești. Altă minciună sfruntată, altă mistificare ungurească! Ardealul Românesc a fost stăpânit de unguri 900 (nouă sute!) de ani, iar secuii erau între „națiunile privilegiate”, cu drepturi „regaliene”, erau nobili și exploatau sălbatic pe români care, până la urmă , au fost secuizați. Dacă zona este săracă (nu-i singura
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
autonomie teritorială, care proclamă sus și tare că ținutul secuiesc nu-i România. La 15 martie a.c. s-a mai pus o mină la temelia României. Este dureros să constați că numai Noua Dreaptă românească a vrut să contracareze tăvălugul unguresc rostogolit peste Ardeal. Oricum, Noua Dreaptă, dacă se revendică de unde bănuim, a făcut un salt în materie de apărare națională, fiindcă cei vechi au cedat lamentabil în 1940, n-au folosit pentru apărarea integrității Țării, pistoalele primite de la patronii germani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
neapărat antiromânești, dar, evident, incomode României, adoptate de Ungaria și Rusia. Se va spune că aceste țări urmăresc realizarea intereselor proprii și, până la un punct, afirmația își găsește justificare, dar când îți cauți interesele în „Bazinul Carpatic”, sintagmă scumpă revizionismului unguresc, vezi că denumirea acoperă geografic Ungaria Mare, atât de mare încât ungurii rămân minoritari în teritoriul cu pricina. Că avem, cu îngăduința organelor noastre de siguranță națională, o gardă maghiară care-și zornăie pintenii în Ardeal și un Lásló Tökés
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
anticipate, alții vor fugi în străinătate, ca să-și numere banii puși prin bănci străine, numai Boc, săracul mititel, va lua drumul Clujului, va nimeri la Alma mater Napocenssis, dar va constata, cu surprindere, că dreptul constituțional se predă în limba ungurească și, dezamăgit, se va duce la Răchițele ca să de cu coasa și să se antreneze în sala de sport sătească de 750.000 euro. De o bună bucată de vreme, se vorbește de criza morală, de asanarea morală și mi-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
început să curgă: drepturile omului ă emigrația evreilor și germanilor, problema maghiară (placa veche, interbelică a ungurilor de toate gradele, desnaționalizarea, lipsa drepturilor), programul de sistematizare din care s-a făcut „Ceușescu demolează satele” ă Se dădeau exemple de sate ungurești demolate prin interviuri mixate în studiourile de la Europa Liberă (știe Emil Hurezeanu despre buldozerele care dărâmau casele bieților țărani maghiari). Să se mai rețină că n-a fost diabolizat doar Ceaușescu și familia sa, nu, „patrioții” fugari au diabolizat România
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de gradul II, acompaniați de ungurii de gradul I, o campanie făcută de istorici, politologi, sociologi etc., ne complacem în a avea în presă câteva atitudini critice, stinse după apariția altor evenimente, considerate de actualitate. Pastorul Tökés, agent al spionajului unguresc, numai pe naivi îi mai poate minți cu rolul lui în manifestațiile de la Timișoara, motiv pentru care e ținut pe palme, când ar trebui luat la palme. Acest popă fudul are mare noroc că s-a născut târziu, într-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și îmbrobodite de cinismul și aroganța secuio-maghiarilor. Dacă președintele nostru acceptă să participe la o manifestare secuiomaghiară, alături de o oficialitate venită din Ungaria și de Laszlo Tökés, care din motive tactice și-a atenuat virulența discursului, între steaguri și simboluri ungurești, fără să fie arborat măcar formal steagul României, ce ar putea face cei din subordinea președintelui? Domnule președinte Băsescu, trebuie să refuzați participarea la o reuniune în care, prin absența steagului românesc, se manifesta fățiș pentru autonomie și independență, invocându
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu prestanță, intelectuali și oameni de cultură. Un istoric patriot ar fi putut ține o cuvântare înălțătoare, ar fi arătat că pericolul înfruntat de români în timpul revoluției din 1848-1849 n-a dispărut, ne pândește în fiecare moment și arsenalul propagandistic unguresc din Transilvania, Ungaria și din întreaga lume, dublat de unități militare și paramilitare, nu poate fi contracarat cu Roberte și mititei. Politicienii noștri n-au fost prezenți deoarece la Țebea era o afacere de suflet, nu o afacere din care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bună tradiție secuio-maghiară, de subminare a unității naționale, vrea să vadă înscris negru pe alb, în lege, dreptul ca istoria și geografia să fie predate în limba maghiară, după manuale din Ungaria, așa după cum de fapt se predă în școlile ungurești plătite de statul român. Să mai adăugăm că, în legea lui Funeriu, limba română este tratată ca limbă străină, în școlile din Harmucov, că minorității secuio-maghiare i s-au făcut și alte hatâruri, fără ca cei cu puterea să-și dea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Harmucov, că minorității secuio-maghiare i s-au făcut și alte hatâruri, fără ca cei cu puterea să-și dea seama că s-au transformat în agenți ai subminării unității și suveranității statului român. Dacă s-ar cunoaște realitatea din învățământul unguresc de la noi, unde se învață istoria Ungariei Mari, poate că s-ar fi putut forma o comisie de istorici și politicieni, români și maghiari, care, fără să abdice de la predarea istoriei și geografiei în limba română, ar fi propus , prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a încercat bararea drumului spre UE și spre NATO. Se poate spune că situația din Transnistria, amenințările cu federalizarea Republicii Moldova sunt și ca urmare a aderării României la structurile euroatlantice. Presiunea Rusiei a fost însoțită permanent de revizionismul și iredentismul unguresc și secuiesc, ceea ce explică, până la un punct, de ce România nu a făcut mai mult pentru românii din Basarabia, semănând iritare, confuzie și neîncredere între românii moldoveni. Numai comparând rezultatele obținute de cvadriga politicii de dincolo de Prut la cele trei scrutine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu un zâmbet zeflemitor: "Mulțumesc, frumoaso! Gagicul tău o să ți-i dea înapoi însutiți." El nu aude ce spune mica nerușinată, sau se face că nu aude. Ia de braț berețica albastră ca să iasă din îmbulzeală. O voce cu accent unguresc răsună în spatele lor: "Ei, Bejan, ai găsit culoarea potrivită a beretei?" Istvan trece pe lângă ei fără să se oprească, dând din mână în semn de salut, și se depărtează mișcându-și iute fesele bombate. Își înghite înjurăturile care-i năvălesc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Crăciunelu de Sus). Mama poetului era nepoata preotului Ion Bratu, la care trăsese adolescentul Eminescu în periplul său ardelean. Ambii părinți aveau unele înzestrări literare, mama semnând chiar versuri în revista „Familia”. G. urmează școala primară la Rășinari și liceul unguresc la Sibiu (1890-1899), ultima clasă făcând-o la liceul românesc din Brașov, unde a fost nevoit să se mute din cauza unui conflict pe care îl avusese cu profesorul de istorie. După ce-și trece, în 1900, examenul de bacalaureat, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
primăvara anului 1919, I.Brăteanu, șeful guvernului, încredințeaza misiunea mareșalului Prezan să remedieze greșelile diplomației europene și să stabilească hotarele țării acolo unde erau de drept să fie. Astfel că, în aprilie 1919, organizează operațiunea de la Zalău, unde aruncă rezistența ungurească peste Tisa și stabilește hotarul țării cu de la sine putere pe râul Tisa. Mareșalul Prezan a fost pivotul de bază al țării în clipele cele mai grele ale neamului nostru. Autorul consemnează în aceste rânduri și unele clipe foarte triste
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]