1,889 matches
-
moderne, dar și un management eficient al mediului înconjurător. Intreprinderile care se angajează într-o îmbunătățire continuă a mediului înconjurător industria pe baza reglementărilor de drept în vigoare sunt autorizate să atragă atenția asupra nivelului lor avansat printr-un simbol unificat la nivelul Uniunii Europene. (fig.4.) Această reglementare servește în egală măsură îmbunătățirii mediului înconjurător industrial cât și intereselor intreprinderilor. În amplasamentul unei întreprinderi trebuie să se efectueze, cel puțin o dată la trei ani, supravegheri ale efectivității și eficienței sistemului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
maxime pe restul distanței rămase (36 - 100 de m). Privind existența și dezvoltarea acestei faze de accelerare la copii, este elocvent studiul cercetătorilor D. Martin și J. Nicolaus, 1997, de la Institutului de Științe Aplicate Antrenamentului din Leipzig și Institutele Superioare Unificate din Kassel. Ei au demonstrat pe un eșantion de 2600 de copii cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, care fac parte din grupe de antrenament de bază la atletism, că, prin repetări de alergare de viteză și sărituri, se obține
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al căsătoriei, al stării de risipire sau distracție lăuntrică, el face, desigur, o foarte dificilă alegere. Dar ea urmărește să îl elibereze tocmai de pluralitate, să-l facă să devină strîns în sine și în Unitate, să atingă starea de unificat. Grecescul monakhos, ebraicul yahșd și siriacul șhșd‡y‡4, sanscritul kaivalya 5 desemnează ființa care a ales Unitatea, care tinde să asume întregul real și să îl reconducă spre Principiul său. Dacă acceptăm concluziile la care ajunge Peter Brown studiind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
rămîne un dat atît de natural, încît individul de oriunde și oricînd nu se poate împiedica să nu se comporte ca un centru : să observe și să judece realul ca și cum ar fi în centrul lui, să îl ordoneze, să îl unifice, să lucreze asupra realului ca din centrul său. Sînt uimită, de pildă, să descopăr cît de natural mi se pare ca cine știe ce preferință a mea, culturală, politică ori de comportament, să fie împărtășită de toată lumea sau măcar de o majoritate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate fi gîndită într-un model plan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
omul se află (aproape) singur față în față cu Cel singur. Nu e aceasta o situație spirituală plină de riscuri, dar și de posibilități simbolice? Căci, dintotdeauna, cel care poate face experiența absolutului este omul singur, pe cale de a se unifica, de a deveni simplu ca și polul pe care îl vizează. Cel care poate participa la divin este omul lăuntric, persoana în statura ei verticală completă. Fuga de lume, fuga în pustie, fuga de aici înseamnă, dintotdeauna, retragere din regimul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
continent. Cromwell s-a folosit de ele pentru a înăbuși orice mișcare de protest. Pentru a înfrânge opoziția el a transformat Protectoratul într-o dictatură militară puritană. Autoritatea lui a fost acceptată mai ales după cele două războaie care au unificat Marea Britanie: unul cu Irlanda pentru a restabili ordinea (protestantă) prin masacrarea catolicilor, și unul cu Scoția, pentru a pedepsi încoronarea lui Carol al II-lea ca rege al Scoției, după moartea lui Carol I. La moartea lui Cromwell, succesor a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
există graiul transilvănean, dobrogean sau basarabean, deci teoria conform căreia câte o limbă separată s-a dezvoltat pe cuprinsul celor trei provincii românești din Evul Mediu este cu desăvârșire eronată. De asemenea, specialiștii au observat că astăzi folosim limbi standard, unificate prin voința națională, însă, la nici o națiune, limba națională nu a fost moștenită în forma actuală, ci într-o multitudine de forme locale (graiuri) care au fost unificate mai apoi. Din acest punct de vedere, limba română, mai ales varianta
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
desăvârșire eronată. De asemenea, specialiștii au observat că astăzi folosim limbi standard, unificate prin voința națională, însă, la nici o națiune, limba națională nu a fost moștenită în forma actuală, ci într-o multitudine de forme locale (graiuri) care au fost unificate mai apoi. Din acest punct de vedere, limba română, mai ales varianta sa daco-română nord dunăreană, a fost pe tot parcursul Evului Mediu, pe teritoriul dintre Tisa, Dunăre și Nistru, și până astăzi surprinzător de unitară. Forma particulară pe care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu explorarea unor așa-numite documente poietice. Cum sugera și titlul, aveam de-a face cu un instantaneu critic, cu un stop cadru asupra scrierilor lui Sorescu, un demers prin care criticul voia să surprindă structura internă a elementelor ce unifică diversitatea și conferă identitate unei viziuni și unei morale. Exegeza Mihaelei Andreescu făcea în fond o tăietură critică în opera de atunci a lui Sorescu, crezînd că scoate la suprafață lumea interioară a spiritului sorescian. Calea părea adecvată și era
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de impuritățile inconștientului, și reveria/adevărul poetic, care Își are rădăcinile În alte zone psihice. “Axele poeziei și ale științei sunt de la bun Început inverse. Tot ce poate spera filosofia este ca poezia și știința să devină complementare, să le unifice ca pe două contrarii bine alcătuite.” Scriitura e concepută ca o stare de reverie asupra unei alte reverii, iar cuvintele prin care această stare de reverie este comunicată nu sunt Întotdeauna fidele lucrurilor care au declanșat-o. poetica reveriei este
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
Erlangen când avea numai 23 de ani. Această lucrare este "o prezentare semi-tehnică, pentru facultatea de filosofie din Erlanger, a ideilor despre geometrie discutate de Klein cu Lie" (Birkhoff și Bennett 1982: 150). Principala sa preocupare era oferirea unei viziuni unificate asupra geometriei 35, care era în acea perioadă împărțită în mai multe sisteme: geometria euclidiană, geometria lui Lobacevski și Bolyai, geometria carteziană, geometria proiectivă etc. Pentru a se ajunge la o astfel de unificare, trebuia să se găsească ceva care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
al patrulea criteriu, care se bazează pe responsabilitate și principii etice"288. Cu alte cuvinte, nu-i așa, președintele intenționează ca, în adresa sa, să spună adevărul, să mărească gradul de credibilitate a declarațiilor administrației în ce privește războiul din Vietnam, să unifice națiunea și să reamintească propriilor concetățeni datoriile lor în calitatea respectivă. Campbell analizează, deci, discursul lui Richard Nixon din perspectiva finalității sale în ce privește intențiile președintelui, astfel textualizate. Cu alte cuvinte, criticul este interesat dacă sau nu discursul ca atare al
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
bune intenții ale lui Nixon în privința încheierii războiului, dar efortul acestuia este prea puțin semnificativ, consideră autoarea, având în vedere cifrele la care tocmai s-a referit. Urmează evaluarea discursului din perspectiva încercării - reușite? nereușite? - a lui Nixon de a unifica națiunea. Campbell argumentează că, în ciuda "votului de încredere"302 pe care americanii l-ar fi acordat, conform statisticilor, președintelui lor, discursul a "jucat un rol important în exacerbarea conflictului"303 dintre "majoritatea tăcută" a suporterilor lui Nixon și "minoritatea gălăgioasă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
extrage, din textul adresei, fragmente care să îi susțină interpretarea, argumentând că, prin alegerile sale, Nixon "își amuțește opozanții"304, izolându-i într-o poziție extrem de nepopulară. Ce altceva ar constitui o mai bună dovadă în privința eșecului președintelui de a unifica națiunea prin mijloace discursive? Însă, în același timp, cum ar putea discursul, în genere, proceda diferit? În final, Campbell pretinde că președintele însuși sugerează, în adresa sa, un al patrulea criteriu de evaluare din perspectivă etică, pe care, ca în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
articulăm, între cele două texte, exprimă propriul nostru dezechilibru și sensul dramei pe care o trăim la această răscruce. Desigur, fiecare dintre noi, în umanitatea noastră fragilă, dorim, în aceeași manieră "autentică și admirabilă", acea "viziune despre lume" care să unifice propriile noastre dileme - atât existențiale, cât și academice - sub semnul unei "unități" pline de sens, la adăpostul căreia să găsim răspunsuri tuturor întrebărilor noastre, în același mod în care un medicament bun la toate (un panaceum) ar rezolva toate dezechilibrele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a cărui identitate n-o cunoaște decât pădurarul. În Șarpele se întâlnește desemnarea rigidă cu nume de substituție pentru numele tabuizat. Aici, motivația grafică a numelui se intersectează cu un "mitologem" românesc: șarpele-balaur. Grafemul care marchează majoritatea numelor din Șarpele unifică simbolic motivația "numelor primitive" și arbitrariul "numelor derivate". Evidența grafemului continuă și în Secretul dr. Honigberger, aventura protagonistului s-ar putea rezuma ca o trecere (Mare Trecere) de pe strada S în Shambala. Personajele feminine din viața dr. Zerlendi, preocupat de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În continuare, voi intra în detaliile acestei argumentări kantiene. Cum bine se știe, toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare. Sensibilitatea unifică și ordonează haosul senzorial, în forma percepțiilor și intuițiilor. Intelectul, prin categorii, unifică intuițiile și percepțiile în judecăți. În sfârșit, rațiunea lucrează asupra produselor intelectului, determinându-le condițiile, iar aceasta înseamnă raționament. Funcționarea rațiunii are două forme, după Immanuel Kant
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare. Sensibilitatea unifică și ordonează haosul senzorial, în forma percepțiilor și intuițiilor. Intelectul, prin categorii, unifică intuițiile și percepțiile în judecăți. În sfârșit, rațiunea lucrează asupra produselor intelectului, determinându-le condițiile, iar aceasta înseamnă raționament. Funcționarea rațiunii are două forme, după Immanuel Kant: logică și transcendentală. Descriind funcția logică a rațiunii, în diviziunea intitulată Dialectica transcendentală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este de a găsi, pentru cunoștința condiționată a intelectului, necondiționatul prin care se completează unitatea lui"262. Principiile la care ajunge rațiunea sunt concepte pe care ea le construiește prin lărgirea conceptelor pure ale intelectului (categoriilor), cu scopul de a unifica necondiționat și universal cunoștințele. Acestea sunt Ideile transcendentale. Spre deosebire de unitățile categoriilor, care sunt finite, relative, condiționate, neavând decât o aplicare în cadrul experienței, unitățile Ideilor transcendentale sunt infinite, absolute, necondiționate, fiindcă se aplică la întreaga experiență, la totalitatea cunoștințelor. Rațiunea are
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este una bazată pe dihotomii, una a contrariilor, a dualităților. Abia în momentul în care se depășește contradicția punctelor de vedere se ajunge la esențial, adică la cunoașterea adevărată. Dar, în Tao, în cunoașterea adevărată, toate sunt una, căci sunt unificate. Această cunoaștere ne apare de fapt ca o stare de non-cunoaștere. Din această perspectivă foarte înaltă sau foarte profundă, judecățile asupra obiectelor cunoașterii noastre obișnuite nu pot lua decât o formă paradoxală, antinomică. Blaga constată că nici aceste paradoxii din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un principiu. Diferența aceasta apare dintr-o înțelegere diferită a rostului facultăților de cunoaștere și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de cunoaștere și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere a universalului din mulțimea particularelor spre a putea forma conceptul. Rațiunea, spre a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care o produce intelectul prin categorie a dat sensul strict al cunoașterii. Ea (unitatea) este extinsă de rațiune, care întărește și uniformizează acțiunea intelectului într-o unitate rațională a fenomenelor. Această activitate dă sensul extins al cunoașterii, prin care se unifică segmentele cognitive ale tuturor facultăților de cunoaștere, realizând nu numai gândirea unitară a domeniului naturii cu cel al libertății, ci subliniind totodată necesitatea totalității realizabile prin gândire. Și putem spune că totalitatea pe care o solicită rațiunea are un rol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să existe prin celălalt", să împartă cu opusul său o calitate comună (adică să fie "ambiguu" sau "amfibolic") și care duce la "ruptura logicii bivalente unde A nu poate include non-A"569. Funcția principală a simbolului este de a unifica: "Un simbol revelează întotdeauna, oricare ar fi contextul, unitatea fundamentală a mai multor zone ale realului 570. El este punct de întâlnire între planuri radical diferite, între o realitate esențială și una fenomenală, între etern și schimbător. Mircea Eliade exprimă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]