1,212 matches
-
schimbă denumirea în Institutul de geriatrie, Centrul de hematologie (1952), Institutul de terapeutică (1953), devenit apoi Institutul de medicină internă „N. Gh. Lupu” ș.a. În mediul urban a fost elaborat și pus în anumită măsură în practică, conceptul de spital unificat. Acesta, ca unitate sanitară de bază trebuia să cuprindă spitalul propriu-zis cu secții de specialitate, policlinica cu servicii de specialitate, dispensarele de circumscripție urbană și dispensarele de întreprindere și uzină, constituind împreună o unitate funcțională organizatorică și administrativă, reglementată pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
traseul serviciului de asistență chirurgicală din acest spital - desigur, serviciu ce va trebui să se plieze și el pe reglementările etapei respective. Menționăm doar faptul că Spitalul va fi supus în toată această etapă viziunii organizatorice a noii concepții: spitalul unificat (unitatea organizatorică și funcțională spital - policlinică - dispensar medical), regionalizarea și ierarhizarea instituțiilor medicale în funcție de competențele determinate de nivelul dotării tehnice și calificarea personalului sanitar. În concepția cu privire la spitalul unificat chirurgia de urgență își găsea un loc bine precizat. Fiecare spital
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
supus în toată această etapă viziunii organizatorice a noii concepții: spitalul unificat (unitatea organizatorică și funcțională spital - policlinică - dispensar medical), regionalizarea și ierarhizarea instituțiilor medicale în funcție de competențele determinate de nivelul dotării tehnice și calificarea personalului sanitar. În concepția cu privire la spitalul unificat chirurgia de urgență își găsea un loc bine precizat. Fiecare spital trebuia să asigure în cadrul secției de chirurgie asistența cazurilor urgente din teritoriul arondat spitalului respectiv. De altfel, Legea nr. 3 din 1978 privind asigurarea sănătății populației, precizează, la modul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și că, pentru rezolvarea acestor cazuri asistența medicală de urgență se acordă în trei etape succesive. Organizarea, îndrumarea și controlul asistenței medicale de urgență sunt asigurate de direcțiile sanitare județene și a Municipiului București. În instrucțiuni se subliniază că spitalele unificate răspund de asistența medicală a populației din teritoriul arondat, inclusiv de transportul bolnavilor și accidentaților de la locul îmbolnăvirii sau accidentului la spital, directorii spitalelor unificate, ajutați de șefii de secții și de medicii șefi ai policlinicilor, organizează, coordonează și controlează
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
asigurate de direcțiile sanitare județene și a Municipiului București. În instrucțiuni se subliniază că spitalele unificate răspund de asistența medicală a populației din teritoriul arondat, inclusiv de transportul bolnavilor și accidentaților de la locul îmbolnăvirii sau accidentului la spital, directorii spitalelor unificate, ajutați de șefii de secții și de medicii șefi ai policlinicilor, organizează, coordonează și controlează desfășurarea asistenței medico-chirurgicale de urgentă ce se acordă pe teritoriul arondat. Spitalul unificat județean asigură îndrumarea tehnică a asistenței medicale de urgență din cadrul județului respectiv
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
bolnavilor și accidentaților de la locul îmbolnăvirii sau accidentului la spital, directorii spitalelor unificate, ajutați de șefii de secții și de medicii șefi ai policlinicilor, organizează, coordonează și controlează desfășurarea asistenței medico-chirurgicale de urgentă ce se acordă pe teritoriul arondat. Spitalul unificat județean asigură îndrumarea tehnică a asistenței medicale de urgență din cadrul județului respectiv, inclusiv stația de salvare județeană. În afara sarcinilor stabilite pentru spitalele unificate, spitalul unificat județean acordă și asistența specializată pentru cazurile din teritoriul județean când posibilitățile de rezolvare ale
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
policlinicilor, organizează, coordonează și controlează desfășurarea asistenței medico-chirurgicale de urgentă ce se acordă pe teritoriul arondat. Spitalul unificat județean asigură îndrumarea tehnică a asistenței medicale de urgență din cadrul județului respectiv, inclusiv stația de salvare județeană. În afara sarcinilor stabilite pentru spitalele unificate, spitalul unificat județean acordă și asistența specializată pentru cazurile din teritoriul județean când posibilitățile de rezolvare ale celorlalte unități erau depășite. Capitolul II al Instrucțiunilor este consacrat organizării și funcționării serviciilor de asistență de urgență: modul de acordare a primului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
coordonează și controlează desfășurarea asistenței medico-chirurgicale de urgentă ce se acordă pe teritoriul arondat. Spitalul unificat județean asigură îndrumarea tehnică a asistenței medicale de urgență din cadrul județului respectiv, inclusiv stația de salvare județeană. În afara sarcinilor stabilite pentru spitalele unificate, spitalul unificat județean acordă și asistența specializată pentru cazurile din teritoriul județean când posibilitățile de rezolvare ale celorlalte unități erau depășite. Capitolul II al Instrucțiunilor este consacrat organizării și funcționării serviciilor de asistență de urgență: modul de acordare a primului ajutor, transportul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spital trebuia să asigure în cadrul secției de chirurgie asistența cazurilor urgente din teritoriul arondat spitalului respectiv. În această situație se punea întrebarea dacă mai erau necesare spitalele de urgență și dacă da, cum ar fi trebuit organizate acestea în raport cu spitalul unificat. Răspunsul era categoric: sunt necesare și trebuie să existe în marile centre urbane. Precizarea era făcută încă din anul 1955 de prof. dr. I. Țurai în primul volum al „Tratatului de Chirurgie” în capitolul „Sarcinile Secției de Chirurgie în spitalul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Răspunsul era categoric: sunt necesare și trebuie să existe în marile centre urbane. Precizarea era făcută încă din anul 1955 de prof. dr. I. Țurai în primul volum al „Tratatului de Chirurgie” în capitolul „Sarcinile Secției de Chirurgie în spitalul unificat de adulți”. Funcția acestor spitale de urgență era una deosebită în sensul că prin experiența lor mult mai mare, printr-o dotare mai bună, prin calificarea personalului medical de care dispun, devin centre de înaltă competență, de referință, de excelență
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
universitare existente atunci. Abordarea chirurgiei de urgență este realizată în noi ipostaze. Este vorba, mai ales, de organizarea activității, locul și rolul în fiecare secție chirurgicală de spital a urgenței chirurgicale. Se reorganizau spitalele. A apărut forma nouă a Spitalului unificat. Tratatul trebuia să se ocupe pe larg de cum trebuie organizată această activitate a chirurgiei de urgență și o face din plin. Tratatul coordonat de N. Hortolomei și I. Țurai se epuizează rapid. Revine noii generații redactarea următorului. El va apărea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
s-au angajat într-un proces activ de cimentare a statului prin continuarea pedagogiei naționale. Școala a fost investită politic cu funcția de creuzet al identității unitare românești. Topind particularitățile culturale și tradițiile educaționale regionale, instalarea unui sistem de învățământ unificat va deveni locus-ul în care se va desăvârși unitatea totală a neamului românesc. "Revoluția națională română", ipostaziată politic în Marea Unire din 1918, a fost continuată pe planul cultural prin campaniile statale de reformare a învățământului public. Drept consecință a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva nobililor maghiari. Revoluția populară a lui Horea avea și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final urmărit de țăranii români "nu a fost restaurarea vechii ordini, ci crearea uneia noi în cadrul unei singure țări unificată etnic" (Verdery, 1991, p. 227, subl. n.). Mai mult, sub fertilizarea ideatică a protocronismului, revoluția lui Horea constituia uvertura epocii moderne în Europa, anticipând cu cinci ani Revoluția franceză din 1789, care este astfel retrogradată la statutul de replică întârziată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stărilor mentale pe care le numim bucurie (și a variantelor ei) "se află hărți (neuronale n.n. G.A.) având o anumită configurație, ceva de genul unei partituri compuse în cheia plăcerii" (p. 132)71. Când suntem bucuroși, ne simțim integrați, unificați. "Este o comuniune a tuturor părților corpului, brațele se deschid pentru a-l primi pe celălalt sau lumea întreagă". Bucuria înseamnă totodată "comuniunea cu anturajul, cu universul" (Filliozat, 2006b, p. 25). Ea este emoția (fundamentală) care "însoțește reușita și dragostea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
permite însă o restitutio ad integram deplină. Caracteristica fundamentală a acestei psihoze este o disociere a funcțiilor psihice, precum și impresia că personalitatea bolnavului își pierde unitatea sa, iar întregul complex psihic nu se mai combină într-un conglomerat omogen și unificat totodată, care caracterizează persoana umană. Disocierea intrapsihică și starea de discordanță exterioară a bolnavului în raport cu lumea, sunt caracteristici specifice psihozei schizofrenice; fapt care a făcut pe unii autori să o compare, simbolic, cu „o orchestră fără dirijor”. În ceea ce privește manifestările psihopatologice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descriere care se exclud reciproc", dar care sunt "în mod egal necesare". Al doilea aspect al definiției ia în calcul exhaustivitatea: juxtapunerea celor două serii de descriere constituie o descriere exhaustivă. Al treilea aspect se referă la imposibilitatea unei reprezentări unificate. Exhaustiv nu însemnă imagine unică: fizica nu poate construi o reprezentare unificată a luminii (există, pe de o parte, imaginea luminii ca fenomen corpuscular, și, de cealaltă parte, imaginea luminii ca fenomen ondulatoriu). "Complementaritatea" reprezintă, pentru Bohr, o idee care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Al doilea aspect al definiției ia în calcul exhaustivitatea: juxtapunerea celor două serii de descriere constituie o descriere exhaustivă. Al treilea aspect se referă la imposibilitatea unei reprezentări unificate. Exhaustiv nu însemnă imagine unică: fizica nu poate construi o reprezentare unificată a luminii (există, pe de o parte, imaginea luminii ca fenomen corpuscular, și, de cealaltă parte, imaginea luminii ca fenomen ondulatoriu). "Complementaritatea" reprezintă, pentru Bohr, o idee care se aplică tuturor științelor (biologia comportă o viziune mecanicistă și una finalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
complementară" în sensul în care ea postulează că: M1 și M2 sunt două descrieri ale lumii care se exclud reciproc dar sunt în mod egal necesare; juxtapunerea descrierilor M1 și M2 constituie o descriere exhaustivă a lumii; nu există descriere unificată a lumii (nu putem realiza o sinteză M1-M2). Precizăm că prin "descriere" noi înțelegem "construcție". Această viziune se întîlnește în mare măsură cu unele dintre tezele deja prezentate: pentru Heidegger, oamenii urmează două moduri de a fi în lume, al
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
conflictele de interese dintre principalele puteri vor ieși la lumină. Statele de rangul doi vor fi încurajate să se implice în strategii de balansare, având ca principală țintă America. Neorealiștii au identificat în mod explicit Germania sau un stat european unificat, Japonia și China drept candidate la statutul de mare putere. Aceste țări dețineau capacitățile pentru a contesta dominația americană, iar, pentru neorealiști, a neglija influența mai mare garantată de acest fapt ar marca o anomalie structurală. SUA ar avea motivații
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece, America urmărește o strategie de implicare și integrare, și nu de confruntare, cu scopul de a descuraja Rusia și China de la a-i contesta hegemonia. Chiar și extinderea NATO poate fi privită ca o cale de controlare a Germaniei unificate, fiind însoțită și de o diversitate de eforturi pentru a o face acceptabilă din punct de vedere politic pentru Rusia. În cele din urmă, SUA au adoptat și o preferință față de multilateralism, întrucât acesta le permite mai mult spațiu pentru
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și instituționale sunt utile pentru structurarea cercetării, pentru că prezența lor permite fiecăreia dintre teoriile testate să facă predicții distincte. Modelul neorealist prevede o tendință universală către un sistem internațional multipolar, conflictual, caracterizat de balansarea marilor puteri. În mod specific, Germania unificată, Japonia și China au fost identificate de neorealiști drept "puteri în afirmare" în cadrul structurii emergente a politicii internaționale. Aceste state se află la extremele schimbării din sistem și, prin urmare, vor constitui teste cruciale pentru evaluările neorealiste. Modelul instituționalist este
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de balansare va însemna că o etapă a unipolarității dominate de SUA se va transforma într-o ordine multipolară mai complexă, predispusă la conflicte între marile puteri și chiar la război. Probabil că state de rangul doi importante, precum Germania unificată, Japonia și China vor urmări să recreeze echilibrul balanței de putere prin instituirea unui control asupra puterii SUA (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1993; Mearsheimer, 2001). Instituționaliștii afirmă, ca reacție, că prezența unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Dintr-o perspectivă instituționalistă, angajamentul Germaniei față de instituțiile de securitate europene reflectă beneficiile funcționale ale acestora. Evoluția atitudinilor Germaniei față de recursul la forță în afara zonei NATO poate fi interpretată și ca o reflectare a predicțiilor instituționaliste. Maull afirmă că Germania unificată va rămâne o "putere civilă", manifestând un angajament puternic față de multilateralism și "concentrarea de mijloace non-militare, în primul rând economice, pentru asigurarea obiectivelor naționale" (Maull, 1991, p. 92). Analiza lui Maull este compatibilă cu predicția instituționalismului potrivit căreia cadrele multilaterale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anticipă că statele care adoptă preferințe ce reflectă o orientare de securitate competitivă sau o tendință economică mercantilistă vor cunoaște presiuni în sensul internalizării unei identități liberale. Vom evalua această predicție la finalul secțiunii care abordează opțiunile strategice ale Germaniei unificate. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că se poate considera că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a Germaniei în perioada după Războiul Rece este mai autonom decât au anticipat neorealismul și instituționalismul. Aspecte importante ale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trebuie să se schimbe. Așadar, în ansamblu, primul deceniu al perioadei post-Război Rece a dus la modificări importante ale împărțirii responsabilităților între cadre multilaterale importante în aria securității, atât în cazul Germaniei, cât și în cel al SUA. Și Germania unificată a ajuns să joace un rol mai activ în dezvoltarea integrării europene decât în timpul Războiului Rece. Aceasta a fost o consecință a costurilor unificării germane și a constrângerilor impuse asupra contribuțiilor financiare germane la UE, prin lărgirea și adâncirea integrării
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]