7,238 matches
-
o colină, În jurul clopotniței de culoarea ocrului de la o biserică Îngustă și Întunecată - gotic de tip fortăreață, ferestruici Între creneluri, ambrazurate - ce servise drept refugiu pentru populație când debarcau renegații și pirații. Orografia aburptă a locului Îl apăra de dezvoltarea urbanistică din jur: Înghesuit Între munți, cătunul păstra limite raționale. Zona de expansiune turistică Începea la vreo doi kilometri spre sud-est, spre Capul Rău, unde hotelurile ocupau plajele, iar munții, presărați cu căscioare, erau luminați noaptea de sclipirile grupurilor de case
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de salvare, prezența sa face ca lucrările să se desfășoare Într-un ritm mai alert, este o prezență emulativă. Prăbușirea unor clădiri mari având ca rezultat numeroase victime constituie unul dintre punctele de plecare pentru o reevaluare a Întregului plan urbanistic, cu necesitatea unui studiu de fezabilitate asupra clădirilor mai vechi, pentru realizarea unui plan de reconstrucție În continuarea planului de sistematizare. Acesta fusese inițiat la 29 octombrie 1974 prin adoptarea Legii nr. 58 privind „sistematizarea teritorială urbană și rurală”3
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
bagajul fundamental al discursurilor encomiastice. III. În paginile ziarului Scânteia poate fi urmărită trecerea de la momentul inițial al salvării oamenilor la necesitatea repartizării lor În noi locuințe, la reconstrucția În zonele afectate și la dezvoltarea acesteia Într-un nou ansamblu urbanistic, care buclează prin necesitatea demolării clădirilor vechi, nesigure. Între 5 și 31 martie 1977 au loc ședințe În serie ale Comitetului Politic Executiv al CC al PCR (CPEX), unde cuvântul de ordine devine Reconstrucția. În 22 martie avem Conferința de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ceaușescu; b) distrugerii Îi corespunde reconstrucția, necesitând Însă o măsură radicală, demolarea; c) relația dintre trecut și prezent/viitor: trecutul care se asociază instabilității vechilor structuri de rezistență, vechilor construcții, care necesită demolarea; prezentul/viitorul care solicită o nouă abordare urbanistică din perspectiva gândirii socialiste, o nouă viziune. Ca Într-un diptic, se pot vedea de o parte ruinele trecutului - „memoria implacabilă a aparatului a reținut tragismul acestei imagini”45 - și prezentul - „ăiar ochii prezentului admiră două Înaripate Împliniri arhitecturale și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să se treacă la edificarea unui nou centru politic-administrativ al țării, la reconstrucția unor principale artere ale Bucureștiului, precum și la realizarea unui important număr de edificii social-culturale și monumente de artă, care să confere capitalei României socialiste calități și valori urbanistice și arhitecturale superioare. (ă) Abia pornite discuțiile despre reconstrucția Bucureștiului, și machetele noii metropole de pe Dâmbovița au Început să se ivească din schițele de pe planșetele proiectanților și arhitecților.47 9. În primul volum, cutremurul durează 45 de secunde 48; În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atribuire! Schema logică a procedurii cerere de ofertă (ANRMAP, Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol. I, 2009, p. 230). 6) Concursul de soluții reprezintă procedura prin care se achiziționează, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de un juriu, cu sau fără acordarea de premii, putându-se organiza ca: a) o procedură independentă, în care
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
asupra căreia vom reveni), a unuia dintre cărturarii reprezentativi ai vremii, Alecu Russo, definind mai curând o stare de spirit euforică specifică vârstei, va fi contabilizat, între altele, și preocupările, proiectele și înfăptuirile "hodocinene": economice, științifice, didactice, artistice, tehnice sau urbanistice. Toate aveau să fie supuse cu timpul inevitabilelor aprecieri sau examene critice, îndeobște segmentare, din pricina marii diversități a temelor, domeniilor și spațiilor de exprimare, îndeajuns de greu de cuprins în formule sintetizatoare. De altfel, epoca în care a trăit și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărți ilustrate"27. Această mentalitate este foarte semnificativă, reflectând marile transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane o nouă categorie, dacă nu și clasă, socială. Observații de aceeași factură, extinse de la planul urbanistic la cel comportamental, cu sporul de imagini și nuanțe creionate prin mijloace specifice arsenalului poetic, datorăm unui alt strălucit congener, Vasile Alecsandri, cel care a lăsat posterității, poate, cea mai sugestivă frescă a Iașilor din perioada "regulamentară", atunci când orașul înfățișa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să primească o formă străină și potrivită cu natura ideilor de astăzi"28. Referindu-se apoi la aspectul urbanistic al orașului, la începutul "europenizării" sale, reflectat în preocupările de înfrumusețare a străzilor și construcțiilor (ridicate după "planuri elegante și plăcute ochilor"), aprecia totuși că "nu este oraș în lume alcătuit din mai multe contrasturi: Iașii este un teatru curios
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vitezei neamendată de polițiști. Așa crește sfidarea codurilor și numărul victimelor. Pe de altă parte, tot mai multe căi ferate și cabluri sunt devalizate. Transporturile maritime și fluviale proprii se restrâng. Cu atâta haos, țara se adâncește în subdezvoltare. Peisaje urbanistice cu linii arhitecturale stridente, servicii îndoielnice și gunoaie nu atrag turiștii. Ne întâmpină imobiliare supradimensionate, amplasate neinspirat de nababi supraponderali, care își cheltuiesc în neștire avuturi estimate eronat. Patimile sporesc mult peste câștiguri. Hoții și criminalii sunt eliberați pentru a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ani (1832-1854), după cum demonstrează autorul, populația evreiască a Bacăului a crescut procentual cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, așezarea ar fi funcționat în parametri urbanistici rezonabili. Scurta noastră introducere are menirea de a contura o anumită „atmosferă” de la care pornesc toate studiile privind istoria citadină locală și de a aduce în prim plan o nou) viziune, eretică, poate, prin „nealiniere”, dar dezinhibată prin inițierea unui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai elementele fundamentale care au stat la baza fenomenului urbanistic european - comunitatea orășenească autonomă și relația acesteia cu factorul de putere politică. În istoriografia românească discuțiile pe această temă „nu s-au remarcat printr-o nuanțare corespunzătoare a evoluției acestei relații și nici prin stabilirea cu deplină claritate a unor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașele medievale din arcul extracarpatic nu semănau cu cele occidentale au fost date de existența „condițiilor vitrege” și a „cadrului propriu” de dezvoltare a feudalismului. Suntem total de acord cu această teză. Cu o singură precizare, în plus: studiul fenomenului urbanistic trebuie privit dintr-o perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri de la bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar „orașul venețienilor”, ci este „orașul creat de venețieni”, după cum și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de sighișoreni”. Iată de ce, în opinia noastră, la baza fenomenului urbanistic medieval trebuie să așezăm comunitatea orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din secolul trecut, de P. P. Panaitescu: „comunitatea orășenească este o comunitate autonomă, privilegiată și închisă, având nu numai drepturile de azi ale municipalităților, ci și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în jurul orașelor moldovenești gravitează o serie de sate și comune, ce închid spațiul citadin într-un cerc aproape perfect. Se profilează, de la bun început, o primă concluzie în legătură cu factorii ce au dus, în perioada medievală, la apariția nucleelor cu potențial urbanistic din Moldova: funcția economică - comercială și meșteșugărească -, secondată de cea politică, s-au aflat la baza acestui proces. Ne înscriem, astfel, în linia teoretică - nu și cronologică - trasată de C. C. Giurescu încă din anul 1967: „Între factorul politic și cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău - 1607). Totuși, în pofida existenței acestor parametri - identificabili și în cazul altor așezări, precum Iași, Piatra Neamț ș.a. -, Bacăul secolelor XV-XVI nu are încă profilul unui oraș în adevăratul sens al cuvântului, fiind văduvit de unul dintre cei mai importanți indicatori urbanistici ai Evului Mediu: o reală autonomie. După cum este cunoscut, în Occident organele de guvernare orășenești le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1886, atunci când au fost demarate lucrările privind ridicarea Palatului Administrativ. Cât despre analiza făcută din perspectiva unor parametri precum arhitectura laică, proiectele de sistematizare și salubrizare, delimitarea spațiului public de cel privat, aceasta nu conferă Bacăului nici măcar umbra vreunui reper urbanistic, ci, mai curând, indicii asupra existenței unei localități rurale ceva mai răsărite. De altfel, informațiile documentare (secolele XV XVI) și datele rezultate în urma amplelor cercetări arheologice efectuate în a doua jumătate a secolului al XX-lea au conturat un profil
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuitori. Iată de ce, având în vedere perspectiva de ansamblu a dezbaterii de până acum, în opinia noastră, marea majoritate a așezărilor moldovenești cu funcție administrativă au fost până în pragul Epocii Moderne simple târguri - aceasta reprezentând o primă fază în dezvoltarea urbanistică a localităților din Moldova (secolele XIV/XV-XVIIi). Peste acest nivel, în continuarea unor elemente de modernitate prefigurate încă din a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, factorul politic intern va așterne în intervalul 1800-1864 o serie de „privilegii” (spre exemplu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
familii de boieri) cât și de creșterea comunității evreiești pe cale imigraționistă au asigurat un consistent spor al demografiei locale: 1803 - 4.505 locuitori, 1820 - aproximativ 7.000 locuitori, 1845 - 28.290 locuitori. Un exemplu spectaculos, prin manifestarea unei anumite precocități urbanistice, este oferit de orașul Târgu Ocna. În cazul acestei localități, evoluția aproape insesizabilă din perioada secolelor XVI-XVII contrastează flagrant cu dezvoltarea accelerată din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului următor. Fundamentul acestui proces
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate limitele în foarte scurt timp. De-a lungul secolului al XIX-lea, atractivitatea scăzută a economiei locale, profilul slab al sectorului industrial și, în special, concurența acerbă de pe piața europeană a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ritm lent de creștere teritorială - doar 31,6% față de perioada anterioară - și chiar o pantă descendentă a evoluției demografice: 1859 - 8.295 locuitori, 1899 - 8.028 locuitori, 1912 - 7.989 locuitori. Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se plăteau taxele legale”. Din loc în loc, pentru separarea exactă a terenului urban de moșiile limitrofe, erau amplasate, de către inginerii autorizați de stat, pietrele hotarnice. Au urmat apoi, începând cu deceniile 8-9 ale secolului al XIXlea, ample lucrări de modernizare urbanistică și edilitară, coordonate prin intermediul Serviciilor Tehnice din cadrul fiecărei primării. Vom încerca, pe baza unei cuprinderi cvasigenerale, o amănunțită trecere în revistă a acestora: lucrări de aliniere stradală și de bazaltare a trotuarelor (ce vor continua și în perioada 1918-1938); lucrări
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ ale Moldovei (1899; în ordinea descrescătoare a procentelor știutorilor de carte): Pentru a identifica locul ocupat de orașul Bacău pe harta urbanistică moldovenească de la sfârșitul perioadei moderne, vom analiza datele oferite de următoarele izvoare statistice: „Dicționarul statistic al României” (1914, vol. I-II), „Rezultatele definitive ale Recensământului general al populației României din 19 decembrie 1912”, precum și „Statistica știutorilor de carte din România
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]