1,126 matches
-
leziunilor oculare, hepatice, a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții, dar și în secarea bălților și eradicarea focarelor de infecții, a țânțarilor. Acest popor curios prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința lui, s-a dovedit foarte sensibil
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hidrominerale din stațiuni termale și fizioterapia ajunsă științifică, modernă, începând cu fiziologul și antropologul francez William Frederich Edwards (1977 - 1842), promotor al modernizării fizioterapiei (1824). Astăzi aceste domenii medicale au devenit discipline medicale, nemaifiind tratate drept capitole ale medicinei generale. Urbanizarea, industrializarea, dezechilibrul ecologic, drogurile, alcoolismul, criza educației, nesiguranța locului de muncă, complicarea sferei relațiilor, incertitudinea viitorului, pun la încercare liniștea oamenilor, supuși la diverse stressuri. Chimia mărește gama tranchilizantelor introduse în farmacii din 1952, dar empiric, precum opiaceele, folosite de când
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În societatea românească în epoca modernă există dezbateri în ceea ce privește calea dezvoltării și modernizării: A. D. Xenopol este adept al modelului occidental bazat pe industrializare și urbanizare. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Grecia 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Din punctul de vedere al conservatorismului politic progresul reprezintă: a) un process infinit, continuu b) un proces gradual și atent contextualizat c) schimbarea bruscă și necontrolată a instituțiilor d) urbanizare 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Revoluția industrial a apărut în Anglia în secolul: a) XIX b) XVIII c) XVII d) XVI 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: După primul război mondial
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
public ne vorbește: a) Jean Carpentier b) Victor Hugo c) Rene Remond d) George Stephenson 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Termen folosit de cronicari în legătură cu întemeierea Ț. Românești și Moldovei: a) colonizare b) descălecat c) urbanizare d) creștinare 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit Constituției din 1923 pentru a candida la Senat vârsta minimă era de: a) 30 ani b) 40 ani c) 23 ani d) 25 ani 7) Marcați litera
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
crescută, scăderea mortalității ca urmare a creșterii producției agro-alimentare, a ameliorării condițiilor de viață și a îmbunătățirii asistenței medicale. Crește populația pe întreg globul. Cu începere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o consecință a industrializării, urbanizării, creșterii nivelului de trai și apoi a altor succese pe tărâmul ocrotirii sănătății, mortalitatea a început să coboare în țările considerate astăzi dezvoltate. Abia după un oarecare interval a fost antrenată și natalitatea într-o tendință descendentă. Între cele două
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vicorum) se schimbau În fiecare an, În total existau mii de funcționari consacrați cultului Împăratului. Noua epocă devine totuși vizibilă și În infrastructura sacrală, și În topografia capitalei, iar cultul Împăratului devine un fenomen de masă. Prin intermediul războaielor și al urbanizării se schimbă și structurile tribale ale popoarelor supuse În provinciile apusene ale Imperiului, cele latine. Romanizarea lor semnifică o inserare În provincii, districte și teritorii, pe care abilitatea administrativă romană a creat-o treptat. Și aceste noi realități administrative capătă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și activ În noua realitate a Indiei contemporane, fiind favorizați de educația cu precădere occidentală pe care elita lor o dobândise În ultimul secol și jumătate (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 374; cf. Menant, 1898, p. 292 sqq.) Un fenomen analog de urbanizare caracterizează acum comunitățile zoroastriene din trei țări asiatice În care sunt prezenți Într-un număr nu foarte consistent (În proporții variate, iar fenomenul are loc din cauze diferite): În India, Pakistan (unde comunitatea locală provine, din punct de vedere istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În comentariul recent al lui Dastur Firoze M. Kotwal (Kotwal și Boyd, 1982). Acesta este În continuare respectat de păturile joase sub aspect social și economic, aflate mai ales În mediu rural (Hinnells, 1981, pp. 65 sqq.), Însă fenomenul dezvoltării urbanizării are efecte negative asupra indivizilor fără cultură și pregătire, astfel Încât crește lipsa cunoașterii tradițiilor și scade numărul vocațiilor. La aceasta se adaugă și faptul că parsii se confruntă de ceva timp cu fenomenul secularizării, mai ales În cazul elitei evoluate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai iritată de neajunsurile vremii. Un simptom pregnant al acestui paradox poate fi văzut - destul de concret - Într-un domeniu În care statul progresist din Est și din Vest era neobișnuit de activ: planificarea și lucrările publice. Împreună, creșterea demografică și urbanizarea rapidă care au urmat celui de-al doilea război mondial ridicau probleme fără precedent pentru planificatorii urbani. În Europa de Est, unde multe centre urbane fuseseră distruse sau pe jumătate părăsite În timpul războiului, douăzeci de milioane de oameni au migrat În mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au reprezentat decenii cu adevărat teribile. Răul făcut În acei ani cadrului material al vieții urbane este reversul sumbru, Încă nerecunoscut, al celor „treizeci de ani glorioși” de dezvoltare economică - analog Într-un fel prețului plătit În secolul precedent pentru urbanizarea industrială. Deși În deceniile următoare s-au Încercat unele ameliorări - mai ales În Franța, unde sistematizarea și investițiile masive În drumuri și rețele de transport au Îmbunătățit palpabil calitatea vieții În cele mai sumbre periferii -, pagubele nu au putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
slovaci care au supraviețuit sufereau alături de omologii lor din Cehia. Dar „naționaliștii burghezi”, comuniștii, evreii și intelectualii erau mai puțin numeroși În Slovacia și mult mai izolați de restul societății. Majoritatea slovacilor erau săraci și lucrau la țară. Pentru ei, urbanizarea rapidă și industrializarea din primul deceniu postbelic au adus avantaje reale. Spre deosebire de cehi, ei nu erau deloc nemulțumiți de soarta lor. Atmosfera din regiunea slovacă s-a schimbat subit după 1960. Noua Constituție „socialistă” făcea și mai puține concesii inițiativei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bărbați și femei deopotrivă, și-au transpus mai bine sentimentele În politica electorală. La un anumit nivel, ecologismul (neologismul datează din anii ’30) era Într-adevăr o noutate: expresia colectivă a temerilor clasei mijlocii În fața poluării, autostrăzilor, centralelor nucleare și urbanizării galopante. Dar mișcarea ecologistă nu ar fi avut atât de mult succes În Europa dacă ar fi fost o simplă notă de subsol la șaizecism: hedoniști prosperi de week-end Îmbrăcați doar În fibre naturale prelucrate manual, oscilând Între instincte și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și Pfalz, pentru Heimat; visul naționalist francez de armonie rurală dintr-o France profonde, nepătată de urbanizare și cosmopolitism; reveria engleză a unei armonii trecute și viitoare, Ierusalimul pierdut al lui Blake: toate acestea aveau mai multe În comun decât erau dispuși să admită adepții lor. Iar dacă stânga contempla admirativ de zeci de ani „producția” comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Orașele mici și mari, conservate mult timp Într-un tern aspect urban de declin și investiții aproape inexistente, erau acum animate și neîncăpătoare. Viteza schimbării nu era Întotdeauna pe placul francezilor. Au apărut mișcări politice de protest Împotriva accelerării și urbanizării vieții sociale, expansiunii urbane și depopulării satelor. O moștenire a anilor ’60 - interesul redescoperit pentru cultura și dialectele regionale și locale - părea să amenințe Însăși unitatea și integritatea teritorială a Franței. Contemporanii mai fricoși credeau că țara se destramă pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
locuitori cuprins între 50 000 și 100 000 în 1851, 16 în 1876, 24 în 1911, 9 orașe cu mai mult de 100 000 de locuitori în 1851 și 15 în 1911. Parisul prezenta o imagine hipertrofiată a fenomenului de urbanizare: 75 000 de locuitori în 1292, mai mult de 650 000 în 1770 (fiind al doilea oraș din Occident după Londra) și de 875 000 de locuitori la sfârșitul primului sfert al secolului al XIXlea. Tot în același secol, transferul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
astăzi pot fi foarte sugestive criteriile și metodologia care au stat la baza organizării acestor dezbateri publice: identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești după 1918 (dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, juridică și culturală ale provinciilor noului stat național) și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării - tematica dezbaterilor este edificatoare: noua constituție a României (din 1923) și noile constituții europene, doctrinele partidelor politice, politica externă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a încheiat prin două mari războaie: naval și al textilelor. Cât privește perioada 1600-1750, ea este dominată de imperiul maritim olandez, când Amsterdamul a devenit „centrul financiar mondial”. Olanda a fost atunci un „centru” în toate sensurile (nivel de urbanizare, știință, artă, filosofie). Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socialismul, ca mod de organizare a vieții economice și sociale, asigura o creștere semnificativă a nivelului de trai al populației. Acest ritm a fost ridicat în primele decenii de după al doilea război mondial, mai ales ca urmare a industrializării și urbanizării extensive a societăților mai înapoiate din Est (URSS, România, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia) și a recuperării pierderilor provocate de război în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria. În momentele de criză declanșate în această perioadă sistemul politic a fost capabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a perioadei interbelice, când activitatea industrială a fost concentrată într-un număr mic de zone dependente de accesul la resurse minerale și energetice. Sistemul centralizat comunist a încercat realizarea unei dezvoltări echilibrate în teritoriu, dar prin procesul de industrializare și urbanizare forțată. După 1990 s-a dovedit însă că această dezvoltare artificială a dus la o creștere a disparităților economice și sociale regionale. Instrumentele de solidaritate la nivel regional funcționează conform cu sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calificare a forței de muncă și rata de ocupare - sugerează și factorii stimulativi cărora ar trebui să li se acorde o importanță deosebită în dezvoltarea regională. Pe de altă parte, se observă că factorii respectivi corelează și cu gradul de urbanizare (PND 2004-2006), un județ sau o regiune este cu atât mai sărac(ă) cu cât proporția populației care trăiește în mediul rural e mai mare. De aceea, pentru dezvoltarea regională a României devine de o importanță deosebită relația dintre zonele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea celor care întâlnesc săptămânal prieteni este de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele care privesc dezvoltarea ca o evoluție liniară) sau explică valorile altor variabile selectate ca indicatori de dezvoltare, cum ar fi indicatorii de acces la infrastructură, densitatea populației etc. Atât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
planurile cincinale care nu țineau cont de posibilitățile reale ale țării. Industrializarea era motivată de comuniști prin: depășirea stării de înapoiere economică; creșterea numărului de muncitori; Pe termen scurt, industrializarea a avut urmări pozitive: crearea unor noi locuri de muncă; urbanizarea localităților; creșterea relativă a nivelului de trai; Pe termen lung, industrializarea a avut urmări negative: o specializarea industrială a unor zone întregi; o poluarea; o depopularea satelor; Între anii 1949-1962 s-a desfășurat procesul de colectivizare prin care au trecut
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]