24,868 matches
-
generalilor Chițac și Stănculescu sau aceea din procesul Otopeni, capătă aproape automat un loc în pagina întâi a ziarelor, ca și sondajele de opinie. Aceste sondaje sunt și povestite, dar și reprezentate grafic. Foarte adesea însă ele sunt interpretate după ureche. La fel cum tot după ureche, ca să nu spunem că în traduceri aproximative sunt reproduse afirmațiile referitoare la România ale unor personalități politice internaționale. *Cum în această perioadă nu s-au produs mari greve, ci mai ales mitinguri de protest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
din procesul Otopeni, capătă aproape automat un loc în pagina întâi a ziarelor, ca și sondajele de opinie. Aceste sondaje sunt și povestite, dar și reprezentate grafic. Foarte adesea însă ele sunt interpretate după ureche. La fel cum tot după ureche, ca să nu spunem că în traduceri aproximative sunt reproduse afirmațiile referitoare la România ale unor personalități politice internaționale. *Cum în această perioadă nu s-au produs mari greve, ci mai ales mitinguri de protest, acestea au fost punctate în anumite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
Mircea Mihăieș Nici prezența, cu creionul după ureche și socotitoarea în mână, a marelui jongleur finanțist Mugur Isărescu, nici cutele tot mai adânci dintre sprâncenele d-lui Decebal etc. Remeș n-au grăbit finalizarea bugetului pe 2000. Ca o fatalitate, el ajunge sub privirile iscusiților parlamentari tot la
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
apare compus din părți "lipite", cu un accent grosolan al "lipiturii": Din două părți bine lipite pare să fie trupul său,/ Pe toate rotunjimile se simte locul de lipit,/ Pe însuși ochiul cu care se uită la noi,/ Pe însăși urechea cu care ne-a auzit. (...) Din două părți pare să fie trupul său,/ Bine lipite, cît să poată fi date de-a dura,/ M-am aplecat asupra ei cu frică/ Și mă uit cum îi este lipită gura" (Din două
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
decât dacă spui lucrurilor pe nume, strigătul fiicei lui Agamemnon are aceeași neștirbită acuitate. Și nu este oare acesta rolul teatrului? Să acuze. Să denunțe. Să provoace. Să deranjeze. Desigur, nu mondializarea atât de la modă, cu care ne sunt bombardate urechile fără încetare, nu universalitatea cu orice preț sau globalizarea care amenință să reducă lumea noastră la dimensiunea unui sat în care totul e asemănător, nu acestea vor întări rolul teatrului în societatea noastră din ce în ce mai aseptizată și aservită față de doi sau
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
ființei mele/ ca untdelemnul unduit-ai Rimaya:/ știi Nirvana cărnii mele/ vasul cel ales lumina/ orgoliul umilinței: yoghin fericit:/ mai rezistă un perete subțire/ pieliță feciorelnică amară ca migdala/ virginitatea singurătății nubilă/ îți strînge degetele pe ochi/ risipindu-ți în urechi/ un pumn de melci: ghici cine-i?/ Maria dar Maria din Magdala/ mult îți va ierta căci mult o ai iubit - /greu atîrnă gurii tale/ Timpul - lacătul impudic/ roșie gura ta îndură centura/ castității" (Agamemnon șRimayaț). Nu mai puțin compozit
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
chiar iresponsabile. Numai că aceeași presă i-a atras de suficiente ori atenția asupra unor cazuri de corupție, de incompetență și de abuzuri cât se poate de reale. Rezultatul? O și mai ermetică închidere a tuturor căilor de acces spre urechea prezidențială! Personaj mediocru, dl. Constantinescu a ratat, după cum bine spune, pentru mulți ani de aici înainte, șansa de a face din România o țară a curățeniei și a cinstei. Dosarele marilor criminali și ale marilor corupți existau, pregătite după toate
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
repetate ritual, cam la interval de cîteva minute: (1) Minerii îi tăbăcesc pe intelectuali, cu pumnii și picioarele - nu chiar de tot, fiindcă mai este nevoie de ei în spectacol. (2) Ion Iliescu le mulțumește jovial, cu gura pînă la urechi, frecîndu-și mîinile de satisfacție. (3) Pe un fundal sonor cu huiduieli și vociferări stridente, gospodina îl pocnește cu sacoșa în cap pe intelectual, după care îl sărută inflamată pe Ion Iliescu. Punct și de la capăt... Lăsînd gluma (cît se poate
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
e nevoie de specificarea unor valori, căci acestea se subînțeleg în decurgerea naturală, demnă a trăirii, care, străină de "nepăsarea" maladivă, ca și de literatura la modă, ține a se respecta pe sine: Cine mai crede în versurile plăsmuite la urechile fandosite/ ale garderobelor zgomotoase? Poate cei ce știu că, ușoare fiind,/ pot duce pînă la capăt nepăsarea, boală ce nu se cere vindecată/ decît astfel, dacă s-ar putea scrie cu sîngele acesteia,/ ochii, citind, s-ar otrăvi, orbi ar
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Și astăzi, încă, orișice s-ar întîmpla în SUA, democrația reală de acolo precum și calitatea omenească a majorității cetățenilor - în care un rol de seamă îl joacă religia - cele trăite în spațiul nord-atlantic, văzute cu ochii mei și auzite cu urechile mele, îmi sunt martori cu neputință de contrazis. De rugat, de obicei nu mă rog... Dar, în momentele grele prin care omenirea a trecut de atunci, m-am pomenit murmurînd, în clipele mondiale de restriște: Dumnezeu să apere America! Și
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
azi, când gazeta e condusă de un editorialist și scriitor, Cornel Nistorescu, infinit superior d-lui Cristoiu ca talent și capacitate de analiză a evenimentelor "la zi". Aș fi uitat, poate, toate acestea dacă nu mi-ar fi venit în urechi zvonul că dl. Ion Cristoiu a intentat un proces lui H.-R. Patapievici, solicitându-i cinci sute de milioane de lei "daune morale" pentru unele expresii "jignitoare și apte să-mi prejudicieze demnitatea, onoarea și reputația" (după cum susține reclamantul), din
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
la români, șueta, cafeaua, berica, țigara... I.P.:Fără îndoială era un mediu specific, colorat, dar eu eram o Doamnă... Nu-mi permiteam... cunoșteam însă indirect toate cancanurile... cine... ce, cum cu cine și cînd... așa, în treacăt, îmi ajungeau la ureche... Dintre cei ce-l frecventau pe Lovinescu mulți... sau doar cîțiva... erau și clienții cafenelelor literare... O.G.: Cenaclul era un filtru... I.P.:Exact! Îmi proteja statutul social. Lovinescu nu aprecia viața de cafenea... îl preocupa altceva, pentru el literatura
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
și ihtiozaurii Chinei și șarpele cu pene Quetzalcoatl/ au cedat în sfîrșit piculinei și cornului/ abia a mai rămas din uvertură/ zvîrlită ca trompeta în zăpadă (zăpada abundentă din "Vara indiană")/ într-o firidă algonkiană a craniului/ scăpînd ca prin urechile acului/ fragila trompă a lui Eustache/ dar cum cînta micuța dansatoare indiană/ cu trupul său strălucitor încolăcit de trompa elefantului solzoasă/ împodobită cu siderolite/ în nesfîrșitele ropote de aplauze ale circului/ înălțată pînă la trapezul acustic sub cupola galactică/ și
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
iurtele polineziene de papură sub porțile de stejar de pe Mara/ printre coloane corinthice/ căzînd în canalele cohleare, în Panama și în de Suez lîngă piramida lui Corti/ sau către Stonehenge/ și din nou poticnindu-se și încă o dată/ ciulindu-și urechile ca iepurii la cea mai mică boare fonetică/ în lunga poveste a muzicii printre striații și lame spirale/ din care abia se mai văd Machu Pichu și Mohenjo Daro/ prin vegetația luxuriantă a sîngelui/ cu marile broderii de piatră/ ale
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
boare fonetică/ în lunga poveste a muzicii printre striații și lame spirale/ din care abia se mai văd Machu Pichu și Mohenjo Daro/ prin vegetația luxuriantă a sîngelui/ cu marile broderii de piatră/ ale sacrelor imne solare?" (Lumea-ntr-o ureche). Boala, mesager al morții, nu mai e compatibilă cu etalarea podoabelor, cu superfetația metaforică. Ea se acordă cu, am zice, un baroc sapiențial, cu un montaj paremiologic și alegoric al descompunerii, al pieirii, care nu mai pot fi tratate decît
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
românesc. Deodată, e o invazie de directori mari, de regizori mari, de personalități intangibile, oamenii momentului care nu au îndoieli și, mai grav, operă, dar epatează prin tupeu și agresivitate. Oamenii de valoare sînt puși în discuție, contestați, trași de urechi. În loc să devină lideri de opinii, se retrag în umbră bulversați de agresiunea mediocrității și îi lasă astfel locul gol. Locul nu se umple cu o creație ce va rămîne în istoria teatrului, ci cu sfori și influențe periculoase. Toate astea
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
în care au stat precum cloștile sterpe pe un cuibar fără ouă, nu mai poate fi împiedicată de nici una din "măsurile urgente" promise de Opriș, Diaconescu, Galbeni și alți vizionari de aceeași teapă. Dezertările de până acum sunt floare la ureche pentru ce va urma cu ocazia alegerii președintelui. Să ne imaginăm, o clipă, cum se vor desfășura lucrurile. Ne vom afla, probabil, după niște alegeri în care actuala coaliție va fi taxată zdravăn pentru catastrofa în care a menținut țara
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
unei fete care rămâne însărcinată și este deposedată de copil printr-o intervenție chirurgicală: "Proasto, credeai că pântecul tău va crește încet, ca o/ pâine rotundă de aur/ și-i vei auzi inima mică bătând/ și veți plânge amândoi cu urechea lipită de burta ta?/ Ți-ai desfăcut picioarele, proasto, și ai crezut/ că acolo, înăuntru, îi va fi cald și bine/ și ai simțit două inimi în trupul tău/ le-au smuls doctorii în halate albe, verzi, albastre/ parcă era
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
a globalismului, este chiar mediul înconjurător, rama tabloului - atît de diverse - în care viețuim. "Ștergerea datoriilor" e ABC-ul noului alfabet pe care-l deprindem treptat și, pare-se, cu recunoștința de rigoare. Un bătrîn mi-a șoptit cîndva la ureche: - Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri! Același "om de bancă" ne atrage atenția că e de datoria noastră "să implementăm acorduri internaționale asupra modificărilor de climă și a diversității biologice". Democrația culturii, a buneistări, a sănătății, a
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
duce la Hogwarts, școala de scamatorii, în loc să ajungi la Manchester. Fantasticul, o spune Rowling, pe-nțelesul tuturor, dar mai întîi de toate pe cel al copiilor, e pretutindeni. Ajunge să mijești ochii, să tragi aer în piept, să-ți astupi urechile și-ai intrat în lumea lui Harry Potter. Teoria lui Todorov, a cărămizii din zid, nu mai e valabilă. Mai curînd, zidul e același, depinde cum și cine îl privește. Citeam într-un interviu cum și-a început scriitoarea seria
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
literaturii) și o serie de clișee, locuri comune, poncife, de genul prea des pomenitei remarci a lui Vasile Alecsandri - "Românul s-a născut poet" - care nu știm cum li se pare cititorilor străini, dar indiscutabil, nu sună prea bine în urechile celor care au întâlnit-o ani de-a rândul în manualele de literatură română. Ca să nu mai spunem că, la un moment dat apare o eroare de tipar, desigur, de un comic absurd: "This is certainly the case of Ștefan
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
după caz: bufnita și cîrtita. Ele polarizează, de altfel, întreaga încărcătură afectiva a poeziei. Interesantă, în cazul primului simbol, e construcția lui printr-un amestec de decupaje descriptive, adevărate planșe de morfologie a obiectului și a mediului sau ("Bufnita avea urechi ascuțite și ochi roșii și pleoape/și vise roșii./ Dacă stătea așa, împietrita, răspîndea în jurul ei/ o noapte de aluat moale și lipicios/ și clăbuci de lumină./ Dacă zbura,/ nu atingea aerul și nu rumega razele roșii de luna" - Colina
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
duc. sală e arhiplina de umbre. pe scena/ dau cu ochii de mine însumi. (mă preveniseră îngerii că mă/ voi întîlni cu mine însumi dar nu-i crezusem). sînt răstignit/ pe o cruce bătută în cuiie. ochii mei sînt scoși. urechile mele/ sînt tăiate. limba mea este smulsa. umbrele mă privesc/ zîmbind. unele mă cheamă. altele vor să-mi ia locul"(ibidem). Că o probă a incongruentei ființei cu sine, ni se înfățișează, în limbaj suprarealist, o demontare a corpului în
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Călinescu. După toate aparențele, sorocul va veni și va trece, aproape nebăgat în seamă. O foaie în calendar, ca toate celelalte. Nici un freamăt pregătitor nu pare să conecteze coloanele presei. Editurile, cu scuză sărăciei endemice, au cam băgat capul între urechi, n-aud, nu văd. Și cît ar mai fi de lucru din partea tuturor! Practic, nu există ediția etalon, de încredere sub raportul acurateții, al exactității. Pe ce baze să se efectueze exegezele de dorit, cînd destule texte mai zac risipite
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
în Edițiunea școlară a Autorilor Români. Iată cuprinsul: Alexandri Vas(ile), Alexandrescu Gr., Bălcescu, Biblia din 1688, Bolintineanu, Cantemir, Coresi, Costin Miron, Donici și alții, Dosoftei, Ivireanul Antim, Kogălniceanu Enaki, Milescu Spătaru, Neculcea Ioan, Negruzzi Const., Odobescu Alex, Poesii poporale, Ureche, Varlaam. * Tot Coresi Ion, "originar din insula Hio", a mai imprimat, tot la Brașov, - unde nu știu dacă are un bust că al lui Honterus de lîngă Biserică Neagră, - Omiliarul, tot în 1577, ca și Tetravanghelul în 1560-'61. Ca să
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]