7,547 matches
-
adulți de 20-30 de ani). Lone Man oferă pipa (simbol al puterii sale) celui care va conduce ceremonia, de obicei un bărbat dintr-o familie Înstărită, care posedă suficiente rezerve de mâncare și de obiecte pentru a face darurile rituale uzuale (Okipa Maker). Acum apare o nouă mască, Întrupând un alt erou mitologic, Hoita, inițial dușman și apoi aliat al lui Lone Man. Hoita trebuie să conducă dansul ritual, dans care reproduce Dansul Animalelor - un episod mitic În care Lone Man
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
valoarea simbolică a unei acțiuni, interpretează procedurile din aeroporturi drept un ritual de trecere: Călătoria Începe prin mai multe rituri de separare: Înregistrarea bagajelor și cedarea lor (renunțarea la bunurile personale, până la sfârșitul zborului; controlul identității și renunțarea la instrumentul uzual al identității (buletin sau pașaport) În favoarea unui nou Însemn identitar - permisul de Îmbarcare; trecerea mai multor filtre de control (care confirmă noul statut) și accesul Într-o zonă unde „ceilalți” (non-călătorii) nu mai pot intra. Apoi urmează un șir lent
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lăsat-o În urmă. Ștampila de pe pașaport confirmă acest statut, deoarece călătorul este considerat „ieșit” din patrie, dar, În lipsa ștampilei de la serviciul de graniță de la sosire, el se află „Între și Între”. O expresie plăcută a acestei pierderi a identității uzuale este magazinul de produse duty-free: el arată că regulile uzuale (taxele) nu se aplică și că statutul incert oferă anumite avantaje economice. Privilegiile etapei liminale sunt continuate de serviciile oferite În avion: ghidarea de către femei frumoase, oferirea mai multor feluri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deoarece călătorul este considerat „ieșit” din patrie, dar, În lipsa ștampilei de la serviciul de graniță de la sosire, el se află „Între și Între”. O expresie plăcută a acestei pierderi a identității uzuale este magazinul de produse duty-free: el arată că regulile uzuale (taxele) nu se aplică și că statutul incert oferă anumite avantaje economice. Privilegiile etapei liminale sunt continuate de serviciile oferite În avion: ghidarea de către femei frumoase, oferirea mai multor feluri de mâncare, sfaturi și conversații amabile, diverse alte servicii. Pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funcționarea și mecanismele de semnificare specifice stării de communitas. În felul acesta, esența ritului constă În faptul că el reprezintă un construct cultural ce creează și legitimează momente de interstițiu, radical diferite de formele strict organizate și rigide ale vieții uzuale. Altfel spus, ritul (nu trebuie uitat că Turner plasa În categoria „ceremoniilor” manifestările simbolice care consacră ordinea existentă) se definește ca un prag Între ceea ce a fost și ceea ce va fi, ca un interval și o configurație de tip liminal
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M. Coman, 2003, 2005; E. Rothenbuhler, 2005; G. St. John, 2008). Riturile În mișcaretc "Riturile În mișcare" În literatura de specialitate, terminologia, definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ierarhiile sociale. Carnavalul instituie o mișcare fără o direcție sau un scop bine definite, o mișcare de luare integrală În posesie a spațiului, fie el centru sau periferie. Defilările carnavalești creează centre simbolice ad-hoc, reguli de comportament eliberate de constrângerile uzuale, eroi și modele care inversează frecvent valorile consacrate. În această mișcare, membrii unei societăți se amestecă, indistinct, Într-o estompare generală a granițelor sociale. Trebuie menționat Însă că pentru Roberto Da Matta modelul ideal al procesiunii este cel religios, iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
voioșie, bazate pe lipsa de respect față de reguli și cu numeroase forme de licențiozitate. Ambiguitatea pare a fi trăsătura esențială a sărbătorii: ea joacă Între solemnitate și derizoriu, spiritual și carnal, afirmare a normelor și contestare, acte religioase și activități uzuale (M. Bristol, 1985, pp. 26-27; F.A. Isambert, 1982, p. 157; F. Manning, 1983, p. 7; E. Turner, 1996, vol. II, p. 484). Din această perspectivă, unii cercetători au opus sărbătoarea și ritul: Riturile sunt reacții comune la acele dezechilibre provocate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale sărbătorilor (anularea obligațiilor uzuale, consumul de alimente și băuturi, dansul și râsul etc.), toate Însoțite de jocuri de Îndemânare sau noroc. Formele de manifestare specifice carnavalului modern sunt determinate de calendarul catolic: sărbătorile carnavalești pot apărea numai În intervalul dintre Crăciun și Începerea postului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
doresc (În antiteză cu graba și orientarea precisă din zilele de lucru, când fiecare urmează trasee prestabilite pentru a ajunge la timp la locul de muncă), să se oprească unde vor și să desfășoare orice activitate poftesc, indiferent de interdicțiile uzuale (pot să danseze, să se joace, să mănânce și să doarmă În mijlocul străzilor). De asemenea, clădirile sunt umanizate prin Înfrumusețarea cu cele mai diferite și extravagante podoabe. Prin toate acestea, „străzile și bulevardele sunt Îmblânzite și domesticite” (R. Da Matta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și extravagante podoabe. Prin toate acestea, „străzile și bulevardele sunt Îmblânzite și domesticite” (R. Da Matta, 1991, p. 81). În plus, acest spațiu este acum controlat de cei mulți, de cei dominați, care impun noi reguli, bazate pe transgresarea regulilor uzuale. Spre deosebire de atmosfera (și normele) din zilele de lucru (dominate de sobrietate și rigoare), starea dominantă acum este bucuria, râsul, fantezia, cântecul și jocul. Spațiul carnavalesc abrogă sistemele de priorități ale spațiului urban cotidian: aici nu mai există reguli precise privind
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Da Matta, 1991, p. 82). Temporalitatea carnavalului rupe regulile obișnuite, instituind un interval al libertății, un fel de „timp vacant” (R. Da Matta) sau de „timp În afara timpului” (A. Falassi). Spre deosebire de alte asemenea Întreruperi ceremoniale, În carnaval, suspendarea sistemului temporal uzual ocupă mai multe zile și aduce o mare varietate de manifestări. În plus, temporalitatea carnavalului inversează ritmurile obișnuite, profane sau sacre: În antiteză cu majoritatea ceremoniilor, manifestările carnavalești au loc noaptea. În ciuda caracterului ludic și a manifestărilor de contestare a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ori un elogiu echivalează perfect cu combinarea Încăierării de moarte și a actului facerii, așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului este populat de manifestări care contrazic, violent, limitele normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt mai puțin contestare, mai puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obiecte ale vieții de zi cu zi sunt recombinate și resemnificate. Cea mai elocventă analiză este cea elaborată de Roberto Da Matta (1991, pp. 49-59), care consideră că un sistem social este capabil să genereze ritualuri, adică să transforme actele uzuale În acte simbolice, semnificative În plan cultural, prin tehnici de „dislocare” a unui element din contextul său firesc și de transformare a lui În simbol. În acest scop, oamenii folosesc mecanisme de semnificare precum inversiunea, accentuarea sau neutralizarea. În consecință
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe matca rituală a oricărei sărbători, Încălcând regulile de protocol și etichetă politică și permițând manifestarea bucuriei, a comportamentelor pline de veselie și de excese și chiar a irevențiozității față de Putere. Un exemplu de sărbătoare politică organizată În afara calendarului celebratoriu uzual, care, așa cum reiese din documentele vremii, Îmbină diferite tipuri de rituri, este aceea oferită În 1579 de judele Sibiului, Albert Huet, pentru a marca victoria de la Polatsk a principelui Ștefan Báthory Împotriva armatelor rusești: Magistratul (Sfatul orașului) i-a anunțat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
limba română ar indica "în mod clar" așezarea refugiaților din Dacia aureliană în vecinătatea Dardaniei și Prevalitaniei, patria primară a albanezilor, argumentele lingvistice, consideră el, sprijină teza imigrării: "În Dacia sud-dunăreană, daco-romanii s-au așezat într-un ținut unde limba uzuală era latina, în timp ce în Moesia Inferior era greaca. Latinizarea dacilor se poate explica mai convingător dacă se consideră că viitorii români sunt urmașii refugiaților instalați la sudul Dunării, în 275, cufundat într-un mediu iliro-roman". Și el continuă: "Lingviștii au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
modul de abordare a costurilor sau o adaptare scăzută a sistemului de gestiune a costurilor la nevoile managementului. Problemele se amplifică în cazul în care costul devine un element de fundamentare a deciziilor strategice, pentru că, la momentul actual, baza teoretică uzuală și experiența oferită de practica gestiunii costurilor sunt nesatisfăcătoare. În România apar și alte tipuri de probleme care înrăutățesc perspectivele utilizării eficiente de către manageri a costului ca instrument. O poziție dominantă între acestea o deține lipsa cunoștințelor teoretice sistematice privind
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pe cel de desfacere. O rețea de desfacere mare va constitui un avantaj, inclusiv la nivelul altor categorii de costuri funcționale - spre exemplu, costuri de publicitate. Trebuie urmărite economiile de rețea. În cazul distribuției, optimizarea implică utilizarea unui program informatizat uzual. Având în vedere existența unui portofoliu de produse, dar în special a unui număr mare de facilități dispersate pe o arie geografică vastă, se poate urmări și obținerea unei economii de scop (de gamă). Ideea principală ar fi cea de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al etichetării caracteristicilor incluse. O analiză mai atentă arată că, din punctul de vedere al conținutului, asemănarea este suficient de avansată încât să facă necesară o discuție de detaliu. Pe schema „cel mai mic multiplu comun” aplicată caracteristicilor din listele uzuale, se reține lista conform căreia un obiectiv ar trebui să fie: 1. măsurabil; 2. raportat la timp; 3. specific; 4. relevant; 5. comprehensibil; 6. acceptabil; 7. tangibil/realist; 8. motivant/provocator; 9. flexibil. 1. Măsurabilitatea. O analiză sumară a manualelor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
anunță public un obiectiv de creștere de 10%, dar realizează doar 8%? Din punctul de vedere al mărimilor în care sunt exprimate obiectivele, există două categorii principale: - obiectivele exprimate sub formă procentuală, asociate unei dinamici pentru care unitatea de timp uzuală este anul; - obiectivele exprimate sub forma unor mărimi absolute, sub formă financiară sau sub altă formă. Obiectivele de natură financiară sunt folosite frecvent pentru puterea lor de sintetizare și pentru că oferă posibilitatea unor comparații semnificative în arii extinse ale activității
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
piață. Raportarea la acel moment este importantă, pentru că în acel deceniu, spre deosebire de cel actual, marketingul însemna mai mult vânzare și mai puțin publicitate. Raportat la setul de caracteristici ale unui obiectiv, apare acronimul SMART (ca sinteză a listelor cele mai uzuale) cu următoarea semnificație asociată termenilor de limbă engleză: - Specific (specific); - Measurable (măsurabil); - Achievable (tangibil); - Realistic (realist); - Time-related (raportat la timp). Atât în 1954, cât și în 1974, Drucker atrage atenția asupra faptului că sistemul de obiective trebuie să fie echilibrat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
potrivite pentru a descrie dinamica proceselor considerate de interes pentru firmă. Exprimarea obiectivelor este făcută sub formă procentuală sau absolută, în bucăți. Unitățile de măsură, ca și mărimile alese, nu creează probleme de înțelegere sau interpretare, fiind dintre cele mai uzuale ca descriptori pentru firme. Celelalte caracteristici introduc o notă de subiectivitate, fiind apreciate diferit în funcție de poziția stakeholderului care face aprecierea. Modul de formulare nu generează subiecte delicate de acceptabilitate, nici chiar la nivelul ultimului obiectiv care, principial, ar afecta interesele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
organizație poate fi divizată într-un număr de subsisteme pe baza unui criteriu oarecare, divizarea fiind posibilă concomitent atât pe „verticala”, cât și pe „orizontala” sa, după cum se poate deduce din listele anterioare. Comparațiile pot avea abordări statice - cele mai uzuale -, dar și dinamice. În cazul primei categorii, compararea implică o operație raportată la un moment dat, ceea ce oferă o imagine a poziției relative a elementului de interes față de referențialul ales. Comparația dinamică reprezintă în fapt un „benchmarking istoric” (Johnson, Scholes
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
poziției relative a elementului de interes față de referențialul ales. Comparația dinamică reprezintă în fapt un „benchmarking istoric” (Johnson, Scholes și Whittington, 2005), pentru că performanța unui moment se raportează la valorile sale anterioare, în scopul identificării caracteristicilor schimbării. Abordarea dinamică este uzuală în managementul financiar sau în cel al inovației, fără a scăpa din vedere faptul că în toate ariile funcționale ale organizației se utilizează numeroși indicatori care se raportează la timp, în special indicatori de natura „vitezei”, cum ar fi, de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
presupune apelul la instrumentele asociate teoriilor domeniului și utilizarea lor de către un sociolog sau psiholog. Această perspectivă este mai frecventă în manualele clasice, decât în cele moderne și pare a fi preferată mai mult de francezi decât de anglo-saxoni. Titulatura uzuală este de „analiză-diagnostic”, dar implicațiile la nivelul performanței ansamblului sunt explicate doar parțial din cauza segmentării inerente asociate; 2. „perspectiva integratoare” - reprezintă de fapt consecința așa-zisei abordări bazate pe resurse și constă în aprecierea impactului pe care îl au elementele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]