2,982 matches
-
comun de pe stradă, doar că nu e formulată în aceleași cuvinte. Și printre toate aceste fraze care rezonează acut în auzul, destul de precar al celor care refuză să audă, un buchețel înmiresmat de cuvinte, aninate de inelul miresei cu un „vârtej de fum” - fac ca speranța să reînvie, să se rotească peste creștete și să se fixeze - aură pe pe frunți părăsite de patimi. Măiestria cu care autorul știe să zidească, pe o temelie solidă, edificiul său de cuvinte - este mai
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
țeasta lui Yoric / să nu ne doară / din orbitele negre / din lacrimile lui / să dau contur / rotundului tăcerii din jur“(Armistițiu). Doar poetul, cu ochiul său special, poate vedea tăcerea : « de la o vreme / văd în jurul meu tăcerea / îmi dă roată / vârtej mângâietor / tăcerea mă cuprinde deodată / și-mi amintesc / sunt muritor. / tăcerea neștiută / tăcerea nevăzută / speriată-n pustie / de netrebnica mea vorbărie / cetate iluzorie / cărămizi din cuvinte » (Tăcerea). Tăcerea este pentru poet, « mierea întunericului ». Nu e de mirare, pentru că este : « singura
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
ale lor, cald fiind se duseseră să se scalde în Dunăre, pe care o știau de mici. Cum apa este cea mai înșelătoare cale, la un moment dat fetele au început să strige ajutor către tatăl lor, prinse într-un vîrtej puternic și trase în afund. Disperarea omului nu mai cunoștea margini. Neputincios în a-și salva copiii, agitându-se în toate părțile, chemând la rândul lui ajutoare. Totul a fost zadarnic. Copilele au fost găsite abia după trei zile, undeva
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
momentul de față, dacă avem în vedere că trăim într-o lume sfâșiată de două tendințe opuse și antagonice ori antinomice. Pe de o parte există tendința și tentația omului de a se închide în chip lăunitric și interior, în vârtejul violenței și al agresivității mereu și permanent sporite ori înmulțite sau în procesul degradării și deteriorăroo ori degenerării massive și substanțiale ori consistente a mediului natural, cu urmări și consecințe împrevizibile pentru viitorul plenetei noastre; pe de altă parte avem
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
atunci dintr-odată: - Ține copilul în brațe și trece-l dincolo de balcon. Îl ții în brațe și atât! Trece-l! Trece-l! Trece-l! Am căutat o oglindă și m-am privit. - Ce vrei să faci? Aveam privirea tulbure, doar vârtejuri care se învârteau fără încetare. Privire de om nebun, ce mai. Am zis că voi fi în stare să trec cu bine proba la care eram din nou împins fără voia mea, că altminteri nu mai era chip să scap
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
ești vioară, Iubirea-n tine cântă! SEARĂ DE MIRACOL Spre brad, doar prietenia ne cheamă în păduri Semnându-ne trecerea sub generoșii aștri puri Întunecimea se topește sub albul nostru gând Se mistuie ca seva spre înfloriri curgând Simțirea în vârtejuri, ori în taifun dezlănțuit Ne năvălește rodind a neuitare și alint In seara asta de miracol cu stelele-n robire Pentru întâia oară tu m-ai supus, Iubire! De sus, din zeiescul lor scaun, zeii privesc La jocul nostru nevinovat
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
stih evadat (nărăvaș!) pe orizontală. Talent fulgurant și Furtună de Vise. Realism și Crivat Reactiv, față de o lume excesiv de proteica și împotriva tendințelor acestei lumi de a se „varsă‖ plămada alchimica (precum un Ucenic Vrăjitor, răpit și sortit pierzaniei, de vârtejul propriilor pătimi - depășit uluitor fiind de Stihii Malefice!), pește marginile trasate de divinitate - spre jalnică și prepuielnica autosuprimare... O literatura valaha care, dacă va fi cunoscută (și Duhul limbii germane-surori ne poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
pe viitor. Ele se constituie într-un semnal de alarmă pentru a educa și preveni întâmplări simulare. Demersul lui este aidoma al lui Julius Fucik: „Oameni, eu v-am iubit, vegheați!” Multe din personaje sunt nevinovate. Ele sunt prinse în vârtejul halucinant al unui sistem juridic imperfect, cum este cazul lui Gabriel ( Amurgul surâsului) sau intră într-o conjunctură ilegală, cultivată și proliferată în exces de sistemul social existent, cum se întâmplă, din păcate, cu Puiu Apostolescu (La răscruce). Societatea se
CONSIDERAŢII CRITICE – ION CATRINA, DE LA ROMANUL FLUVIU LA NUVELĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/345458_a_346787]
-
și erotice îmbinate cu nostalgia abolirii timpului prin cuvânt se așează sub zodia relativului: „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des./ Eu stăteam la marginea orei,/ tu-la cealaltă/ ca două toarte de amforă./ numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi./ Vârtejul lor putea fi aproape zărit, și, deodată,/ îmi lăsam un genunchi,/ iar cotul mi-l înfigeam în pământ,/ numai ca să privesc iarba-nclinată,/ de căderea vreunui cuvânt, / ca sub laba unui leu alergând...” Iubirea lui oscilează între bucuria pură și
MEDALION LIRIC- NICHITA STĂNESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345475_a_346804]
-
ochii la spate și mustață pe gât! Ha, ha, ha! - Lasă-l, dragă, și pleacă în treburile tale! - Rămâi cu bine, frumosule! Te-aș săruta, dar te las fără buze și fără dantură! Ha, ha, ha! - și dispăru ca un vârtej de foc printre arbori. - Pătrule, mă grăbesc că am și alte îndatoriri de rezolvat. - Mă lași singur în plină noapte, în mijlocul pădurii? - se înspăimântă voinicul. - Dar ești la tine acasă! Pădurea, cetatea și castelul îți aparțin! Doar n-ai vrea
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
crizanteme Nemurire să ne fie, Când Raiul în mine, geme... Să uit c-am făcut vreun pact, Tot ce am promis vreodată... De n-auzi Blues-ul, îmi retract Dragostea imaculată! Dar de-l auzi, vino în zbor, Cu-n vârtej de frunze moarte Mi-e Brumă sufletul, de Dor, Să-ntomnez cu tine-n Noapte! Și-atunci când ochii ni-i sorbim Ce dacă-i Cerul tău, ursuz? Atâta timp cât ne iubim Te cânt, Noiembrie, ca Blues... An Prema Aanandha 9 Noiembrie 2016
NOIEMBRIE BLUES de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376919_a_378248]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > EXERCIȚII DE MEDITAȚIE (1) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului - Dragostea curată se naște din rugăciune. - Noi ne aflăm în mijlocul unui univers, un vârtej în continuă mișcare și care interacționează în virtutea unor legi și principii insuficient cunoscute. În spatele lor stă însă Dumnezeu. - Sfinții Părinți ne învață că atunci când încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim. - Împăcat cu mine, împăcat cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376986_a_378315]
-
de te-afunzi”. (Frumoasa durere) Sufletul curat al poetei îi întreține speranța și visul de a mai crede în minuni. „Minuni mai sunt în această lume, trebuie doar să ne deschidem sufletul să le aspirăm”. „Sunt minuni în clipe-bucurii, În vârtejul lumii obosite, În îmbrățișări de mici copii Și-n a Vietii-Dar, îngăduite”. (Mai sunt minuni) Un dor aprins o stăpânește pe poetă, dorul de senin și vesnicie. „Pentru mine seninul e o punte către veșnicie, iar de senin mereu îmi
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
sufletul meu ca un fulger, aprinzând flăcări nebănuite... duminică, 25 ianuarie 2015 jocul memoriei jocul memoriei- un descântec împotriva iubirii, un Babel de limbi confuz și plin de umbre și de lumini, așa cum în ochii tăi de cicoare se rostogolesc vârtejuri azurii de apă; îmbrăcată în mătase de indii, Rafael îți pictează chipul în pupilele mele avide; arta de a fi prezent printre catifelele moi ale dragostei, învățată de la Ovidiu, de la acel poet năucit, exilat la Tomis, cu schimbări de decor
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
minunate poieni, unde valuri uriașe de culori dansau într-un ritm ciudat. De-acolo, de sus, nu deslușiră formele acestor jocuri de culori. Ce putea să fie? Revărsare de flori și fluturi în cascade de nuanțe? Pomi înfloriți într-un vârtej dansant? Sau un joc miraculos de raze?... Și, din acest ocean de culori, răsări un palat sclipitor de aur și argint cu scări de jad verzui și gălbui, coloane de smaralde și safire, iar trandafiri în mii de nuanțe se
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
din iad! Flacăra falusului aducea bucuria din întunericul pământului arzător și o dăruia cerului blând și luminos. Da, da!..Asta făcea mutul! Logodea pământul cu cerul și din unirea aceasta izvorau șuvoaiele de bucurie care îl făceau să plutească în vârtejul dansului. Doamnee, participam la nunta cerului cu pământul!.. Iar mutul? Era purtătorul harului misterios al călușarilor. Invitați de mut, călușarii s-au lansat din nou într-un serial de salturi acrobatice, amețitoare, care i-au epuizat total, făcându-i să
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Nae Ionescu te certa, te înșfăca, te cucerea, îți punea cultura la îndemână ca pe o prăjitură minunată, ca pe un venin, ca pe un filtru al lui Merlin vrăjitorul, ca pe o spadă cu două tăișuri, ca pe un vârtej. Un lucru este sigur și de aceea a fost Nae Ionescu un profesor-unicat: nu te lăsa apatic și indiferent"(24). În același mod acționează scrierile și expresia autorului unui volum precum Între viață și cărți, volum care are ca posibil
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
dincolo de pragul acesta invadat de lumină și de timp măsurat... aș spune: ”trage!” și lasă-mă să plec... Dar el e aici, în preajma marilor trăiri și aventuri ce nu contenesc să ademenească, să tulbure mintea. Mereu în tumult, în acest vârtej amăgitor, clătinându-se ca o frunză - când vântul se plictisește și începe un joc provocator. L-am întâlnit într-o zi, plecam undeva..., o zi care nu anunța nimic spectaculos. Mâna unui destin ne-a adus în aceeași lumină, ne-
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
poruncesc ca în fiecare noapte să-i bântuiți casa, să vă arătați pe întuneric la ferestre, să-i înspăimântați până înnebunesc. Pociți-i! Schilodiți-i! Diavolul se ridică alene de pe scăunel, lungindu-se până în tavan, apoi se răsuci ca un vârtej și dispăru prin acoperiș în timp ce scăunelul de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină. - Ptiu, drace, că mare pagubă îmi făcuși! - exclamă înciudată baba. Prinse din instinct căldarea ce o avea lângă vatră și aruncă apa
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
S-a spălat și ea adunându-și greu ultimele puteri, gânditoare și plină de grijă față de vânătăile ce le descoperise și pe trupul său. Nu avea răni, însă acum simțea dureri peste tot și capul parcă-i intrase într-un vârtej tulburător de amețitor. A băut ceaiul fierbinte, a luat două aspirine și s-a întins cu grijă lângă Eugen, acoperindu-l atent și protejându-l apoi cu trupul ei ce tremura ușor de sperietura trasă și de emoțiile ce o
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
fiorurile crepusculare, uneori inflamabile. Forța sentimentelor e supusă unor neîntrerupte amenințări, care parcă vor să spulbere ideaticele nemărginiri. Sunt invocate și energiile divine, în virtutea unei considerabile dorințe de ascensiune spirituală: "Doamne, alungă chinul uitării,/ așa cum vrei, așa cum știi.../ și lasă vârtejul iubirii să aspire/ și gândul înnorat, și visele pustii.// Stigmatul morții să fie-năbușit,/ dezamăgirile să fie rătăcite-n copleșiri,/ apoi să mă păstrezi, Doamne, purifică-mă/ în focul aprins al ultimei iubiri!" Într-o analiză a versurilor Cristianei Maria Purdescu
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
cu tandrețe, Arpegiul lăuntric, simțindu-l atât de intens, Încât sufletul, mi-a fremătat, de-atâta iubire, Ca un preludiu, cântat în cvartet, Tocmai în largul mării, creând panică Și speriind pescărușii, de printre catarge, Iar pe străzi, formându-se vârtejuri, De la furtunile de nisip, aduse parcă, De sufletul meu, cel rătăcit și reântors, Din ceruri diafane și fantomatice, Găsindu-mă nostalgic, doar singur acum, Fără gânduri triste...neputându-mi stăpâni, Slăbiciunea din fața iubirii, devenind conștient, Deodată, că-s la juma
PRELUDIU de COSTI POP în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376424_a_377753]
-
mai ajutaseră, iar sângele îi zvâcnea cumplit în tâmple, trimițându-i săgeți dureroase în ochi. Își pierduse pălăria și-acum se ținea de gât cu amândouă mâinile, parcă luptând să nu-l sufoce tirania dușmanului apărat de torțe și furci. Vârtejul din capul lui nu-i lăsă decât o singură întrebare vie: ce-avuseseră cu copăcelul?! Nici o clipă nu-l tulburase neliniștea plecării spre casă, înfruntarea hoardei dezlănțuite... nu, pe el îl măcina soarta copăcelului. Când își mai potoli suflarea, ridică
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
femei, vin dar cred că trebuie să-i luăm și pe copii cu noi, că n-au cu cine rămâne. Sper să țină și timpul cu noi. Peste noapte s-a lăsat ger și vântul a început să sufle în vârtejuri spulberând zăpada și troienind-o. În dimineața următoare, cu greu Gheorghe a răzbit afară pe ușă, căci zăpada adusă de vânt blocase intrarea și gerul înghețase totul. Odată ieșit a trebuit să înceapă ași croi pârtie printre troiene ca să poată
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]