5,635 matches
-
mare decât dosul. Nici Ronsard , nici Chenier nu foloseau aceste cuvinte, POATE DACĂ AR FI APUCAT REVOLUȚIILE DIN FOSTELE ȚĂRI SOCIALISTE. La noi are loc o fuckizare a limbii. Ce spun nepoții lui Avram Iancu și ai lui Abraham Lincoln, vărul său? Pe când ardea, Giordano Bruno a șoptit fuck. Voia să spună fax, dar uitase cuvântul. Viitorul omenirii depinde de fuck, dar știe Mesia, zis și Lache Luck, acest cuvânt? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Confluențe Literare / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
Ion. Vecinii bunicului, cei care lucraseră ziua cu sârg la îndepărtarea zăpezii, se înțeleseseră să-și serbeze onomastica la el; casa era mare, loc avea destul. Vorba aceea: „Oamenii buni încap oriunde împreună”. Cu atât mai mult, cu cât erau verii și nepoții lui(toți din neamul lui Ene), harnici și iubitori de viață, cărora le plăcea să petreacă laolaltă și să-și spună poveștile sau să le asculte pe ale bunicului. Unul dintre nepoți, chiar cel sărbătorit, încălzit de ***zaibărul
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
de ce insistați atât? a întrebat el. Ioane, ai fost de față, ce să-ți mai spun? - Da, te-am însoțit la vânătoare, dar nici până azi, nu știu cum am scăpat cu viață, când, de frică, am căzut în mijlocul lupilor. Tatăl sărbătoritului, vărul bunicului, l-a rugat și el: - Hai, vere, spune, ce s-a întâmplat atunci? După vânătoare, Ion a venit acasă tremurând, nu de frig, ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
fost de față, ce să-ți mai spun? - Da, te-am însoțit la vânătoare, dar nici până azi, nu știu cum am scăpat cu viață, când, de frică, am căzut în mijlocul lupilor. Tatăl sărbătoritului, vărul bunicului, l-a rugat și el: - Hai, vere, spune, ce s-a întâmplat atunci? După vânătoare, Ion a venit acasă tremurând, nu de frig, ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din lupul vânat de tine. Ba, l-a mai
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
în ele. - A, da! Lumea vorbea că știi limba fiarelor. E adevărat? - Da, o știu, dar nu cum credeți voi...Așa cum o știu eu, oricine o poate învăța, dacă își dă silința. - Nici chiar oricine...interveni și nea Grigore, alt văr. - Grigore, oricine are răbdare, spirit de observație și bunăvoință. Ani de zile mi-au trebuit ca să deprind toate astea. Tata nu era îngăduitor cu mine și nu accepta să greșesc. Mereu îmi repeta: „orice greșeală în interpretarea semnelor, te va
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
cu dezamăgire în glas. Bunicul continuă: - Pe zăpadă, sălbăticiunile își înscriu umblările, și din urme le poți citi și intențiile avute în acele momente. Așa ne citesc și ele pe noi... - Mi se pare mie sau ocolești întrebarea? întrebă alt văr, nea Oprea, puțin iritat. - Unchiule, cunoști graiul lupilor? Da, l-am deprins de mic, v-am mai spus. - În noaptea cu pricina, ce le-ai făcut? I-ai vrăjit? Am fost împreună, dar n-am priceput nimic. - N-ai vrut
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
se putu abține), era mahmur și fără autocontrol, după care o scoase ușurel pe Adeluța, o simplă damă de companie de lux cum aflase el între timp (cunoștea și puțină psihologie), afară din cameră și își sună prin telefonul hotelului vărul, vicele cenaclului, pentru a-i da vestea cea proastă. - Salut Gigi ! - Salut ! - N-a mers. Cică suntem cosmopoliți, spioni capitaliști..., ce dracu’ să-ți mai spun ! - Ai băut ! Data viitoare vin și eu cu tine ! - În puii mei, te-am
A FI COMUNIST E LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375882_a_377211]
-
ce au venit la înmormântare de la Șimleul Silvaniei, de la Satu Mare, din Bobota, din Oradea, din Zalău, din Cehal, din sat și din alte părți și-au luat un bun rămas de la Alesuțan Vasile, cel ce a fost tată, socru, unchi, văr, vecin și consătean. După înmormântare, cu mulțumirea datoriei împlinite, m-am îndreptat pe ulițele satului, să văd casele rămase și pe cei ce supraviețuiesc acolo. Am început plimbarea de la pădurea satului, cum i se spunea oarecând. Prima casă, lîngă pădure
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
fără a se amesteca) apele călduță ale subantarcticului. Suprafața continentului Antarctica este de 11.900.000 km2 și grosimea medie a ghețurilor sale este de 2.300 m, iar grosimea maximă de 4.776 m. Parțial, gheața se topește în timpul verii australe, rămânând pe o suprafață de 4.000.000 km2, iar în timpul iernii australe, ajungând la 19.000.000 km2. Muntele antarctic cel mai înalt, de 4.897m, este Masivul Vinson. * În anul 2014 existau 81 de stațiuni de cercetare
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
scriitori români, pasionați de astfel de subiecte. Dragu era cel care venise cu ideea formării unui club al amatorilor de fenomene paranormale și science fiction. Propunerea lui a avut succes și după lungi dezbateri între prieteni, sugestionați și de un vărul său Falco, pasionat și el de science fiction și foarte bine informat care îi cucerise pe toți din grup cu poveștile sale și cunoștințele foarte vaste, pe această temă. Falco era fiul surorii mai mari, a faurului, Medeea. Venea rareori
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
-l hrănise Buna! Admirând șirurile de cârnați, se simți mândru de rezultatul muncii sale și mai strecură pe gât o limbă de „medicament”. Lângă umărul lui, Jean arunca plăcile de slănină bine sărate, una peste alta, într-o covată albă. Vărul Cosmin, fluiera încetișor în timp ce tăia cuburi uniforme pentru jumări: - Auzi, Micuțule, nu vii cu mine la colindat de Crăciun? - Unde? - Până-n sat, la Măriuca! De sărbători vine o verișoară de-a ei de la oraș și trebuie să stea cu ea
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
are verișoara, măi Cosmine? Jean ridicase capul amuzat. Eu n-oi fi bun pe-acolo? Micuțul acesta nu cred că știe a colinda! - Lasă, tată, că până de Crăciun îl învăț eu vreo două, acolo. Cezar râse. Simplul fapt că vărul lui se gândea la el îi făcu plăcere. Nu își făcuse planuri de Crăciun, pentru că, de obicei, fiind singur, rămânea la firmă să asigure permanența activităților informatice. Pe vremea când erau copii, el și Cosmin făcuseră bani buni din colindatul
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
pe care îl împărțeați pe când erați prunci. O pupă zgomotos pe obrazul șifonat de ani, apoi se lăsă târât de Jean și de Cosmin în odaia din față, martoră a năzbâtiilor lui din copilărie. Toate se clătinau. Ușa, masa, patul, vărul Cosmin și unchiul Jean se înclinau până la pământ. Se înclinau în fața Măriei Sale Porcul! Ridică un deget și îl împunse pe Cosmin direct în piept: - De Crăciun, o facem lată! - ... încă odată! Se întinse în așternuturile cu miros de levănțică și
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
a ține porci la vremea aceea, așa că se poate spune că familia noastră a avut... noroc. În comuna noastră mai toți vecinii țineau porci, cei săraci câte unul mai sfrijit, cei înstăriți uneori chiar doi, mai țapeni în spinare. „Băi vere Ioane”, îl tachina bunicul pe unul mai nevoiaș, „de când ne-or băgat pe toți în colectivă, s-aude și din curtea ta groau-groau prin preajma Ignatului, nu numa´ guiț ca mai antârț”. Era o trimitere subtilă la situația de după reforma agrară
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, că s-a născut la 22 mai anul 1924 în satul Săbolciu din județul Bihor. Tatăl, Gheorghe, a fost învățător și din anul 1929 și preot, iar mama, Maria- nepoată de văr Mitropolitului Vasile Mangra - a fost casnică. Inceputul școlii primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
Germană, Română și Limbi Slave din cadrul Facultății School of International Letters and Cultures. De asemenea, doamna Orlich este directoarea unui colaborativ cultural cu România și alte țări din Europa Centrală ale cărui activități includ un program de studii desfășurat în timpul verii în România (la Facultatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, și Universitatea Ovidius din Constanța) și în Ungaria, Austria și Cehia. În anul 2000, doamna Orlich a obținut recunoașterea specială ca profesorul anului centenar, iar în 2004 a fost
UN WEEKEND DE ACTIVITATI TEATRALE LA PHOENIX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372095_a_373424]
-
Germană, Română și Limbi Slave din cadrul Facultății School of International Letters and Cultures. De asemenea, doamna Orlich este directoarea unui colaborativ cultural cu România și alte țări din Europa Centrală ale cărui activități includ un program de studii desfășurat în timpul verii în România (la Facultatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, și Universitatea Ovidius din Constanța) și în Ungaria, Austria și Cehia. În anul 2000, doamna Orlich a obținut recunoașterea specială ca profesorul anului centenar, iar în 2004 a fost
UN WEEKEND DE ACTIVITATI TEATRALE LA PHOENIX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372095_a_373424]
-
în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Neprihănit îi era trupul întins pe otava de toamnă mirositoare. Umerii se-ngropau foșnitori sculptați în albul zăpezii pe care umbra nu se așeza. În flori erau închegate aromele verii privirea încărunțită ca o taină sonoră se alungea peste ape. Clipele devin diafane și se întrec să urce prin măduva timpului lumina din trup. Să înlăture durerea frustă straturi suprapuse în memorie nasc fericirea în ea. Cum se învață zborul
LUMINA DIN TRUP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376291_a_377620]
-
picături de diamante, Așterne pe covorul câmpului. A așteptat, tăcută o vară-ntreagă, Ascunsă în dantelă unui nor, Că, în sfârșit să poată să culeagă, Rodu-mbătător al viilor. Cu pletele în vânt împrăștiate, Desculța, clipocind pe stradă... Pășind în urmă verii ce-a plecat... Toamnă, a ieșit la promenada! Citește mai mult PAȘI DE TOAMNĂÎn strai de frunze ruginițe,Toamna a ieșit la promenada,Un nor și vântul o-nsoțesc la braț,Ploaia-i cântă o "torențiala" sernadă. În livadă se oprește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
picături de diamante,Așterne pe covorul câmpului.A așteptat, tăcută o vară-ntreagă,Ascunsă în dantelă unui nor,Ca, în sfârșit să poată să culeagă,Rodu-mbătător al viilor.Cu pletele în vânt împrăștiate,Desculța, clipocind pe stradă...Pășind în urmă verii ce-a plecat...Toamnă, a ieșit la promenada!... ÎI. METAMORFOZE, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015. AMPRENTA Amprenta razelor de Soare, Pe sticlă ferestrelor, E un zâmbet ce apare, În pragul diminețior. Ploaia își
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Všechno, trochu nebo nic... traducere în limba sârbă : Ana Lacanski MPOCTRE traducere în limba bulgară : Andra Costan “Zaman“ traducere în limba turcă : Hasan & Zeynep Coskun Her an kendi őnemi vardi Benim iҫin, senin iҫin, benim iҫin Her eylem őnemnli bir văr Benim iҫin, senin iҫin, benim iҫin Zaman, zaman, belirleycidir Benim hayati, senin hayati, onun hayati, her an değistirebiliriz Bugun, yarin, ő bir gun her zaman Bir kîsacik an bir kral olabilirsin Űstumde, senin űstune, onun űstune Bir kîsacik an kaybedebilirsin
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
tiștan, hinekî, yan ne tiștekî Winda bikî. traducere în letona Judīte Alpa Katram mirklim ir sava jēga un nozīme Mân, Jums, Viņam...... Katru brīdi notiek kăds nozīmīgs notikums Mân, Jums, Viņam...... Laiks - vienmēr ir noteicošais Mân, Jums, Viņam.... Ik mirkli văr mainīties Tavă dzīve, arī mâna un viņa Šodien, rīt, parīt un uz visiem laikiem. Uz kădu laiku vari kļūt noteicējs Par mani, par viņu, par viņiem....... Viena mirklī vari pazaudēt Visu vai neko. Traducere în slovenă Zvonko Mokricky Vsak trenutek
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
Për një moment të shkurtë, mund të jesh një mbret i madh, Përmbi mua, përmbi ty, përmbi të. Në një çast të vetëm, mund ț’i humbish, Të gjitha, pak, apo aspak... "ZAMAN" în limba azera Hər anın öz əhəmiyyəti văr, Mənim üçün, sənin üçün, onun üçün. Hər an əhəmiyyətli bir fəaliyyət văr, Mənim üçün, sənin üçün, onun üçün. Həmișə qərar verəndir zaman, Mənim üçün, sənin üçün, onun üçün. Hər bir an, mənim, sənin, onun həyatını dəyisdirə bilər istənilən zaman, Bu
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
Përmbi mua, përmbi ty, përmbi të. Në një çast të vetëm, mund ț’i humbish, Të gjitha, pak, apo aspak... "ZAMAN" în limba azera Hər anın öz əhəmiyyəti văr, Mənim üçün, sənin üçün, onun üçün. Hər an əhəmiyyətli bir fəaliyyət văr, Mənim üçün, sənin üçün, onun üçün. Həmișə qərar verəndir zaman, Mənim üçün, sənin üçün, onun üçün. Hər bir an, mənim, sənin, onun həyatını dəyisdirə bilər istənilən zaman, Bu gün, sabah, biri gün, əbədi. Qısa bir zaman üçün, bir böyük padșah
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
ore la ea și uite că m-a apucat noaptea acum! a ținut să precizeze doamna Moise, pe un ton ce trăda indignarea. - Tata este acasă? întrebase Ovidiu, lămurit de cum stau lucrurile cu zacusca în nocturnă. - S-a dus la văr'su Fane, nici nu am înțeles ce treabă aveau, răspunsese doamna Moise, revoltată în continuare de amânarea programului din acea zi. - Noi intrăm să ne schimbăm hainele și venim, a zis Ovidiu, trecând pragul casei. - Să mâncați ceva, uitați-vă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]