45,023 matches
-
îndurat. Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și pentru toate astea încă ... Citește mai mult PRIMARULEp. 1La început a fost o vale plăsmuita cu durere fizică constructivă, din dragoste universală, că tot frumosul aflat în patrimoniul naturii, si pentru că a fost opera unei forțe din Univers nu avea un nume. Era doar...o vale. Cel ce a creat natură nu a dat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
mai mult PRIMARULEp. 1La început a fost o vale plăsmuita cu durere fizică constructivă, din dragoste universală, că tot frumosul aflat în patrimoniul naturii, si pentru că a fost opera unei forțe din Univers nu avea un nume. Era doar...o vale. Cel ce a creat natură nu a dat nume pentru că a creat ca să dăruiască și să primească dragoste necondiționată. Ar trebui ca omul să continue această construcție măreață și tot ce face să dăruiască pentru a primi dragoste necondiționată. Omul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
a rupt acest lanț al evoluției pentru că a așezat înainte de toate interesul său. Un interes care devorează războaie, molime și tot felul de dureri care distrug și sunt greu de îndurat.Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și pentru toate astea încă ... XII. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.13, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
ei, nu o să-i mai lase Și ăștia vor veni la noi cu tot ce au pe lângă ei, Iar noi trebuie să-i adoptăm fie vrei, fie nu vrei. Auzi mă Bogățane, că o să împarți pășunea-n două, Cea spre Valea Gobli, o dai la oile lui Păvăloi Și asta spre Valea Vințului, o împarți acum cu noi. Bă nu mai cobiți, că vă dau vreo două bâte, De vă duceți cu voi departe dorurile multe. Chemați mă pe Ene, să
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]
-
noi cu tot ce au pe lângă ei, Iar noi trebuie să-i adoptăm fie vrei, fie nu vrei. Auzi mă Bogățane, că o să împarți pășunea-n două, Cea spre Valea Gobli, o dai la oile lui Păvăloi Și asta spre Valea Vințului, o împarți acum cu noi. Bă nu mai cobiți, că vă dau vreo două bâte, De vă duceți cu voi departe dorurile multe. Chemați mă pe Ene, să ne facă o cântare, Să ne bucurăm de această faină sărbătoare
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]
-
Cu angrosistul Deleș intru iară într-o poveste fantastică. Armeanul locuia într-un pitoresc castel așezat pe o vale numită Valea Amintirilor, un fel de luncă peste care curgea un firav izvor; într-o parte a acestui pârâiaș se întindea o pădure în scări până în vârful unui deal; în cealaltă parte, după luncă, începea satul la marginea căruia Deleș
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Cu angrosistul Deleș intru iară într-o poveste fantastică. Armeanul locuia într-un pitoresc castel așezat pe o vale numită Valea Amintirilor, un fel de luncă peste care curgea un firav izvor; într-o parte a acestui pârâiaș se întindea o pădure în scări până în vârful unui deal; în cealaltă parte, după luncă, începea satul la marginea căruia Deleș avea depozitele
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
la cai să pască, de-atâta singurătate caii nu se depărtau deloc de noi, pășteau prin preajmă, adulmecând mirosuri de fiare sălbatice. “ Dă-mi mâna, Mihaly!”,mi-a cerut ea mâna pentru a se sprijini de mine în timp ce coboram o vale domoală; femeia a alunecat și s-a rezemat cu amândouă mâinile de mine, luîndu-mă aproape în brațe. Nu știam ce să mai fac, eram pus într-o situație umilitoare. De plăcut îmi plăcea, dar avansurile ei mi se păreau deplasate
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
este bine, căci gardurile între două neamuri, pe care le-a făcut istoria, au început, încet-încet să dispară. Gardurile de genul asta nu prea dispar nici după două sute de ani. De pildă, masacrele generalului Jozef Bem în revoluția 1848, în valea Gurghiului, sunt încă vii. Un profesor de la facultatea de sociologie a Universității Babes-Bólyai, Magyari Nándor László, secui din Ciuc, spunea ca replică la declarațiilor lui Tőkés (că Trianon și cele întâmplate după, este o durere pentru neamul ungurilor) că ungurii
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua de 9 aprilie, în valea voievozilor de sub Munții Piatra Craiului, Doamna Leni Pințea-Homeag a găsit forța destinică de a-și ciopli - cu frenezie brâncușiană și cu siguranță cuantică, cvasi-demiurgică efigia de VULTUR UNIC, zvâcnit în tăriile cerului, de unde, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, a cucerit aplauzele frenetice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
limbă. De unde a pornit înclinația? Am călătorit mult în România și am început să învăț limba în regim autodidact; scriam deja poeziile și le traduceam în limba franceză; când la București m-am întâlnit din întâmplare cu dl. Ion Iancu Vale, directorul fondator al revistei Climate Literare. Am început să-i trimit niște versuri de-ale mele și să traduc toate poeziile în limba română. Așa am căutat pe net adresele de e-mail din alte reviste cărora le-am expediat texte
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
Dar mai presus de orice, întâlnim câțiva români de suflet, veniți parcă să reprezinte aici întreaga hartă a țării. Preot Dr. Dumitru Ichim (Dărmănești, Comănești, jud. Bacău), unul dintre cei mai mari poeți contemporani nord-americani, Dl ing. Dumitru Răchitan (Gura Văii, Oltenia), Președintele Asociației Culturale Române, cel care gândește, organizează și dirijează toate activitățile Câmpului Românesc de la Hamilton, Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin), Dna tehnologist Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfățat cu bucate alese și gustoase ,,ca la mama acasă
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
ea”. Vasile Papuc a lucrat la construcția căii ferate Uhta-Vorkuta. Noaptea, în lagăr mureau mulți deținuți de muncă silnică și de foame. Dimineața, venea un om cu căruța și îi scotea din barăci, îi încărca și-i ducea într-o vale, pe lângă care curgea un râuleț, care iarna îngheța. Primăvara, gheața și zăpada se topea, ducând trupurile în râul Peciora. Dacă mureau în timpul muncii, îi îngropau sub traversele căii ferate. Așa că sub fiecare traversă a rămas îngropat câte un deținut politic
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
pe care ea dorește să le împărtășească semenilor. Expediții - Performanțe - Distincții 1990 - Străbate Chină de la est la vest, ajungând până în Tibet, avida de cunoaștere a culturii și istoriei zonei: Peking, Xian, Chengdu și Lhasa. (Expediție solitara). 1994 - Expediție în Rusia, văile Caucaziene; ascensiune pe vârful Europei, Elbrus (Grup de alpiniști români și grupul de tineri „Temerarii”). 1996 - Organizează Raliul internațional de schi România-Salvamont, în Italia și România 1993-1996 - Călătorește în India, Nepal și Sikkim, descoperă profunzimea filosofiei și istoriei acestui spațiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
performanțe. Urca și pe cele mai înalte vârfuri ale continentului: - Mont Wilhelm, 4509 metri din Papua Nouă Guinee; - Kosciusko, 2234 metri din Australia; - Mont Ossa, 1600 metri (stâncă - escalada); - Mont Cook, 3714 metri, tabăra de bază și ghețarul Tasman. În văile din Papua Nouă Guinee ia contact cu triburile de papuași, în deșertul australian cu populația aborigena, iar în Noua Zeelandă învăța despre tradiția maorilor. Tasmania i se dezvăluie cu minunată și uimitoarea floră și fauna, cu particularitățile geografice ale vechiului continent
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
asupra ghețarilor de pe Mont Blanc, la Chamonix , Courmayor și St Gervaise. „U.E. vers une ere ecologique”. 2008 - Chemarea Șamanilor spre zone încărcate cu energie și vechea populație altaiana o conduce pe Uca Marinescu prin Altaiul siberian spre muntele Belucha și Valea Yarlu cu sanctuarul legendarului Nicolas Roerich. Acolo, fiind eclipsă totală de soare, vârful și-a păstrat lumină. După muzeele din Novosimbirsk, pleacă în Kamceatka, zona vulcanilor veșnici și numeroși, urcă pe Goreli și Metlakovschi și cunoaște locuitorii din extremitatea nord-estică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
din țările respective și este greu de exprimat în cuvinte bucuria viselor ei, devenite realitate. Expediții Uca Marinescu 4, art-emis1990 - Traversează Chină de la est la vest până în Tibet, pentru cunoașterea culturii și istoriei zonei - (Expediție solitara). 1994 - Expediție în Rusia, văile caucaziene. (Ascensiune Elbrus). 1996 - Traversează Canada de la est la vest până în Yukon și așezările eschimoșilor din zona arctică. (Expediție solitara). 1996 - Cercetează India, Nepal și Sikkim - aspecte culturale, istorice și ecologice. - Străbate țări ale Europei, stagii de educație ecologică. - Pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să te prinzi în horă cu norii care te însoțesc, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă. Când simți și trăiești magia zborului, nici o glorie a pământului, nici cel mai bun prieten, nici cea mai mare iubire, nimic din toate aceste lucruri nu mai prezintă
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
pază E orbită de o rază..., Ceasul zilei numărat, Nu e om fără păcat! Dar cu flacăra credinței Primim crucea biruinței, Prin izvoarele de lacrimi Ne spălam mereu de patimi. Drumu-i greu și noduros, Dar e cerul luminos, Când treci valea cea de plângeri Îți cresc aripi ca de îngeri... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Aripi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile
ARIPI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377166_a_378495]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SUFLETUL DIN PIETRE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Golul dintre punctele de respir dispare printr-o linie care le unește. Fruntea săpată de văi, greierii neobosiți din urechi ne sporesc nesiguranța. În aer vântul furtunii strivește sunete bolnave și naște cântecul, la răspântii de drumuri palmele bântuite de linii își citesc destinul. Ochii se înduioșază de lacrima de sare pe obraz, sufletul cald din
SUFLETUL DIN PIETRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377187_a_378516]
-
cu inimi pline, Cu imnuri de slavă și vers de baladă. Întâlnești oriunde, peste tot, pe stradă Fețe luminoase și priviri senine, Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine. Să pornim cu iarna prin văi, pe coline, Să lăsăm zăpada peste noi să cadă Și nu zice nimeni că facem paradă Când ieșim în drumul iernii care vine: Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă. PICIOR PESTE PICIOR Pe scaune înalte, picior peste picior, În atmosfera densă
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ridic tipsii de verbe în pumnii strânși nu știu cum am ajuns să le gust acidul cum mai sunt acum după ce timpul li s-a scurs au rămas aceleași sânziene cu parfumul subtil perceput când pe văile de munte le amușinam înnebunită prezența sau au devenit șerpi cu capetele mereu mușcate într-un ciclu firesc al cunoașterii necunoașterii unde să caut unde să aflu ce cum și mai ales când se produce transcenderea lor în cenușa imperiului
LA ADĂPOSTUL NAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377191_a_378520]
-
a Rugat : "DOAMNE IISUSE CHRISTOASE ce pentru noi ai Pătimit Pe Montanus și Maxima ce Te-au Propovăduit, Primește-i în Împărăția, Ierusalimului Ceresc Și crește DOAMNE Turma Ta și pe cei ce-o Păstoresc ! Credința la Singidunum și-n văi la Danubius Crește-o cu noul popor, daco-roman, al lui IISUS ! Și pe-astă latină brazdă, de pe planeta Pământ În limba nouă românească, să cheme Numele Tău Sfânt !" Sub schingiuiri îngrozitoare în Sava fost-au înnecați Dar creștini evlavioși, i-
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând singur într-o poiană cu flori sălbatice la marginea unei gârle...stau pe un mal de flori și mă uit în zare
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
străvechi în vorbe bine-ascunzi Să furi din inimi stropul de iubire. * Cum încolțește iarbă peste plai Și te îmbată magnolia cu parfum Îți scoți din tolbă-al vorbelor alai Și te așezi la margine de drum. * Când trec fecioare-n vale la izvor Le farmeci cu un vers și o privire Tu visătorul cu ochii plini de dor Le vinzi promisiuni dulci de iubire! Iar seara când se-ascunde Luna-n nor Cearceafuri se aud gemând de ... fericire! * de Gabriela Mimi
VISĂTORUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377208_a_378537]