2,049 matches
-
aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la gazetă? Nu invidiez carul lui Cresus; renumele meu, prin faptul că nu valorează nimic, scapă limbii lui Zoilus; cât privește firimitura mea de pâine, niciodată, niciodată nici măcar umbra celei mai ușoare sarcini... Ah! Vă urmez! Unde îmi era capul? Sunteți, dumneavoastră de asemenea, inventatorul unei reorganizări sociale, sistemul F. Doriți ca societatea dumneavoastră
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
intrarea unui lucru util? Iată-vă în miezul chestiunii. Este oare adevărat că moneda este principiul care face să se producă toate obiectele al căror schimb îl facilitează? Ne putem pune de acord că o monedă de cinci franci nu valorează decât cinci franci; dar suntem împinși să credem că această valoare are un caracter particular; că ea nu se distruge la fel ca altele, că nu se distruge decât pe termen lung; că ea se reînnoiește, ca să zic așa, la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această valoare are un caracter particular; că ea nu se distruge la fel ca altele, că nu se distruge decât pe termen lung; că ea se reînnoiește, ca să zic așa, la fiecare transmitere; și, în definitiv, că această monedă a valorat de atâtea ori cinci franci câte tranzacții a realizat; ca ea însăși valorează cât toate lucrurile contra cărora a fost succesiv schimbată; și credem acest lucru deoarece se presupune că, fără această monedă, aceste lucruri nu ar fi fost produse
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca altele, că nu se distruge decât pe termen lung; că ea se reînnoiește, ca să zic așa, la fiecare transmitere; și, în definitiv, că această monedă a valorat de atâtea ori cinci franci câte tranzacții a realizat; ca ea însăși valorează cât toate lucrurile contra cărora a fost succesiv schimbată; și credem acest lucru deoarece se presupune că, fără această monedă, aceste lucruri nu ar fi fost produse. Se spune: fără această monedă, cizmarul ar fi vândut o pereche de pantofi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
merge până la a contesta faptul că moneda este măsura valorilor. Ba, în mod cert, voi merge până în acest punct căci tocmai aici rezidă iluzia. A devenit uzual să se raporteze valoarea tuturor lucrurilor la valoarea numerarului. Se zice: acest lucru valorează 5, 10, 20 franci, cum se zice: acest lucru cântărește 5, 10, 20 de grame, acest lucru măsoară 5,10, 20 de metri, acest pământ conține 5, 10, 20 de arii etc., și de aici se trage concluzia că moneda
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a stofei, a muncii, și din aceleași cauze, căci ea are aceeași sursă și se supune acelorași legi. Aurul ne este pus la dispoziție absolut la fel ca fierul, prin munca minerilor, prin progresele capitaliștilor, prin concursul marinarilor și negustorilor. Valorează mai mult sau mai puțin după cum costă mai mult sau mai puțin să fie produs, este mai mult sau mai puțin pe piață, este mai mult sau mai puțin căutat; într-un cuvânt, se supune, în ceea ce privește fluctuațiile sale, destinului tuturor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
valoarea numerarului variază, limbajul atribuie această variație celorlalte produse contra cărora se schimbă. Astfel, presupun că toate circumstanțele privind aurul rămân aceleași și că recolta de grâu este distrusă. Grâul se va scumpi; se va spune: hectolitrul de grâu care valora 20 de franci valorează acum 30, și este corect, căci valoarea grâului este cea care a variat și în acest punct limbajul este de acord cu faptele. Dar să facem presupunerea inversă: să presupunem că toate circumstanțele care privesc grâul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atribuie această variație celorlalte produse contra cărora se schimbă. Astfel, presupun că toate circumstanțele privind aurul rămân aceleași și că recolta de grâu este distrusă. Grâul se va scumpi; se va spune: hectolitrul de grâu care valora 20 de franci valorează acum 30, și este corect, căci valoarea grâului este cea care a variat și în acest punct limbajul este de acord cu faptele. Dar să facem presupunerea inversă: să presupunem că toate circumstanțele care privesc grâul rămân aceleași și că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
grâul rămân aceleași și că jumătate din tot aurul care există în lume ar dispărea de pe fața pământului; de data aceasta, valoarea aurului va fi cea care va crește. Se pare că ar trebui să se spună: acest napoleon care valora 20 de franci, acum valorează 40. Or, știți cum se exprimă de obicei lumea? Ca și cum ar fi fost celălalt termen al comparației care a scăzut și se zice: grâul care valora 20 de franci, nu mai valorează decât 10. Lucrurile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
jumătate din tot aurul care există în lume ar dispărea de pe fața pământului; de data aceasta, valoarea aurului va fi cea care va crește. Se pare că ar trebui să se spună: acest napoleon care valora 20 de franci, acum valorează 40. Or, știți cum se exprimă de obicei lumea? Ca și cum ar fi fost celălalt termen al comparației care a scăzut și se zice: grâul care valora 20 de franci, nu mai valorează decât 10. Lucrurile sunt perfect aceleași, în ceea ce privește rezultatul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că ar trebui să se spună: acest napoleon care valora 20 de franci, acum valorează 40. Or, știți cum se exprimă de obicei lumea? Ca și cum ar fi fost celălalt termen al comparației care a scăzut și se zice: grâul care valora 20 de franci, nu mai valorează decât 10. Lucrurile sunt perfect aceleași, în ceea ce privește rezultatul. Fără îndoială; dar închipuiți-vă toate perturbările, toate distorsiunile care trebuie să se producă în schimburi, când valoarea intermediarului variază, fără a fi avertizați de o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest napoleon care valora 20 de franci, acum valorează 40. Or, știți cum se exprimă de obicei lumea? Ca și cum ar fi fost celălalt termen al comparației care a scăzut și se zice: grâul care valora 20 de franci, nu mai valorează decât 10. Lucrurile sunt perfect aceleași, în ceea ce privește rezultatul. Fără îndoială; dar închipuiți-vă toate perturbările, toate distorsiunile care trebuie să se producă în schimburi, când valoarea intermediarului variază, fără a fi avertizați de o schimbare de denominațiune. Se emit monezi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decât ochiului investigator al spiritului. Fără să pretind a face aici demonstrația, să îmi fie permis să îi indic baza. Două produse, A și B, au în Franța o valoare normală de 50 și 40. Să admitem că A nu valorează în Belgia decât 40. Acestea fiind date, dacă Franța este supusă regimului restrictiv, ea se va bucura de A și B deturnând din ansamblul eforturilor sale o cantitate egală cu 90, căci ea va fi forțată să producă A în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legal. Piețele pot redistribui bogăția, chiar și atunci când titlurile de proprietate rămân în aceleași mâini. De fiecare dată când valoarea unui activ (asupra căruia deținătorul are un titlu de proprietate) se schimbă, bogăția deținătorului activului se schimbă. Un activ care valora 600 de euro ieri ar putea valora astăzi doar 400 de euro. Asta înseamnă o redistribuire de 200 de euro a bogăției prin intermediul pieței, deși nu a existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atunci când titlurile de proprietate rămân în aceleași mâini. De fiecare dată când valoarea unui activ (asupra căruia deținătorul are un titlu de proprietate) se schimbă, bogăția deținătorului activului se schimbă. Un activ care valora 600 de euro ieri ar putea valora astăzi doar 400 de euro. Asta înseamnă o redistribuire de 200 de euro a bogăției prin intermediul pieței, deși nu a existat nicio redistribuire a proprietății. Ca urmare, piețele redistribuie în mod obișnuit bogăția și în cursul acestui proces oferă deținătorilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca "nevoie" tind să fie cam neclare, la fel ca "abilitate", dorința de a plăti pentru un lucru este mult mai ușor de măsurat. Când oamenii licitează cu propriii bani pentru bunuri și servicii, ei ne spun cât de mult valorează acele bunuri și servicii prin comparație cu alte bunuri și servicii. Hrana, cu siguranță o nevoie mai de bază decât educația sau sănătatea, este furnizată destul de eficient prin intermediul piețelor. De fapt, în acele țări în care proprietatea privată a fost
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
servi activității. Acțiunea, activitatea, munca sunt necesare echilibrului moral și fizic al omului. Sunt înseși condițiile vieții sale. Sunt, de asemenea, condițiile de existență ale societăților umane. Natura a voit ca ele să fie pentru toți o necesitate materială. Munca valorează cât rugăciunea, este adevărata rugăciune, adevărata providență umană; nu avem speranțe decât în noi înșine. Munca este legea existenței noastre, principiul viu care face să progreseze indivizii și națiunile. Fără muncă nu se poate realiza nimic. Tot ce este mare
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["STAGNAȚIUNEA MIȘCĂRILOR... "] Stagnațiunea, mișcărilor pe care-o anunțasem în n-rul trecut a fost reală în partea turcilor, aparentă din partea sârbilor. Acești din urmă, convinși că lupta cu mulțimea și apărarea unor puncte a căror importanță nu valorează sacrificiile de vieți a unei asemenea apărări, au părăsit fără zgomot pozițiile lor atât la Kniazevaț cât și la Zaițar. Astfel un corp de observație turcesc trimis la Grlian au ajuns fără supărare la Zaițar, unde a băgat de samă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor hotarele cele vechi, hotare care inițial se păstrau și se apărau prin jurământ sau, cum consemnează unele acte, cu gura, până la apariția mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate a timpurilor moderne, când „cuvântul dat” valorează uneori prea puțin. Dar cine erau răzeșii de moșia Umbrăreștii numiți mai sus și aflați de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la vest de pârâul Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o monedă, după care urmează ritualul cu tonomatul, de data asta Fotzi e nemulțumită și vrea s-o apuce pe Cârciumăreasă de șorțul unde a băgat bancnota) CÂRCIUMAREASA: Doar nu ți-o fi trecut prin căpățâna ta că gaura ta valorează o mie. Asta e numai din cauza mea și a vinului meu spumos. HASI: Ce fel de oameni sunt ăștia care unui animal ca Fotzi îi pun în mână o asemenea sumă de bani? Oare oamenii ăștia nu au ei înlăuntrul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e un loc mai bun, și Însuși-Omul, care poate să placă persoana, rămâne mereu acasă și înapoi. Va fi întotdeauna un ținut pe care il simți mai aproape decât poate un om plăcut să placă alt om. Nici un om nu valorează pentru alt om cât un om. Și toate persoanele pleacă și dispar. În cel mai rău caz rămâne aici unui om un alt om... când toate lucrurile strâmbe put, îi intră în casă unui un om întreg, așa cum se spune
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
primul rînd pentru a concretiza inefabilul înțelegerii reciproce... Zhou a înțeles că dacă SUA și China pot articula analize paralele ale situației mondiale, de aici vor decurge automat acțiuni compatibile; în timp ce, dacă nu vor reuși acest lucru, asigurările verbale nu valorează mare lucru." (Kissinger 1979: 746; 1982: 52) Ca să cîștige timp pentru astfel de discuții (și să obțină presiunea optimă), el s-a folosit de o îmbinare de amenințări militare și stimulente economice. Ca avertisment militar, deschiderea spre China era o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
deținută de țările capitaliste cele mai puternice, iar partea de jos de cele mai mici și mai sărace" (Lall 1975: 803, 808; pentru o abordare similară, vezi Cohen 1973). Numai că a înlocui dependența cu dominanța sau cu puterea nu valorează prea mult într-o explicație, dacă nu se precizează conținutul conceptului ca atare. Astfel, întrebarea care se degajă din această critică este dacă înțelegerea puterii poate fi separată de mecanismul sistemului economic internațional. Cercetătorii dependenței au dat un răspuns negativ
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai înțelept, mai slobod de griji, de necazuri și de dorul celor care nu mai sunt. Fie-mi îngăduită și o convingere formată de-a lungul vieții, care poate fi luată și drept sfat: o faptă bună în folosul mulțimii valorează cel puțin cât o participare la slujbă sau mai mult chiar, în timp ce o participare la slujbă, dar însoțită de fapte care dăunează semenilor noștri moral sau material, n-are absolut nicio valoare. Toți locuitorii comunei Oncești sunt de religie ortodoxă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a prins de veste că Hitler pregătește războiul. Nu se întreabă oare admiratorii geniului lui Hi tler: cum a putut el învinge opoziția în țara lui și cu ce bani a putut să se înarmeze? Oare cu marca ridicolă care valora a bilioana parte dintr‐ o centimă de aur? Banda neagră a paraziților din întreaga lume a vrut războiul și i‐a pregătit pe Hitler și poporul său brutal și îndobitocit. Hitler n‐a fost decât un „Chargé ffaires” sau mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]