2,062 matches
-
oferită direct de educatorii elevilor în activitatea curentă. Curriculum de suport, care desemnează materialele curriculare adiționale, precum culegeri de texte și de exerciții, timpul alocat experienței de învățare de către cadrele didactice, cursuri de perfecționare și de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea software instrucțional. Curriculum testat este experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de examinare și alte instrumente de apreciere a progresului școlar. Curriculum învățat semnifică ceea ce elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul "memorie colectivă" încă nu era disponibil în vocabularul vremii), alături de voința de a trăi împreună
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit se va împlini în dacismul care va irumpe în cultura română prin lucrările lui Nicolae Densusianu. Primul pas în această direcție a fost făcut chiar în interiorul paradigmei latiniste, prin valorizarea bravurii militare a dacilor, și în special prin admirarea spiritului de neatârnare manifestat de către aceștia pe întreaga durată a ființării lor istorice. Odată cu mutarea accentului de pe principiul descendenței romane pe autohtonismul teritorial (i.e., pământul dacic), caracteristicile vechilor locuitori devin din ce în ce mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că sărăcia favorizează o valorizare retrospectivă a comunismului este reliefată puternic de faptul că doar în rândul respondenților care și-au calificat propria situație economică drept "săracă" avem o opțiune majoritară pentru perioada comunistă (54.4 la sută dintre cei care și-au declarat condiția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părinți evaluează pozitiv perioada actuală reproduc atitudinile favorabile față de perioada contemporană în raport cu trecutul comunist. În schimb, gradul de transmitere a atitudinilor pozitive față de comunism de la părinți la copii este mai mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar se poate observa și în cazul în care examinăm relația corespondenței atitudinilor dintre cele atribuite profesorilor și cele deținute de către elev. Există o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea atitudinilor copiilor decât instituția modernă a școlii: influența exercitată de părinți este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii atitudinilor pozitive față de ordinea actuală, cât și a atitudinilor de valorizare a perioadei comuniste. Spre deosebire de școală, familia, ca instituție socială primordială, nu derulează programe educaționale special dezvoltate pentru a transmite informații factuale despre trecut, pentru a instila valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale subiectului cunoscător putând deveni, totuși, obiect al interpretării, inclusiv ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În condițiile în care o atare valorizare subiectivă este penetrată de sistemul de credințe împărtășite în plan social, fiind urmată de adoptarea anumitor tipare atitudinale și comportamentale și de participarea integrativă la anumite practici sociale, individul contribuie, ca membru al comunității, la instituirea socialului. Rezultă, de aici
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
poate fi gândită decât ca o asociere Între materie și spirit. Sub acest aspect pare evident faptul că a eticheta opera și viziunea paulesciană fără a-i pătrunde Înțelesul este un gest hazardat și contraproductiv. Iată de ce s-a impus valorizarea gândirii filosofice paulesciene prin aprofundarea modului său de abordare În cartea mai sus pomenită, pentru că, printre altele, pare a fi singura cale către instituirea moralității În viața individuală și socială a omului, În sfârșit la pacificarea omenirii la care visa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unei deficiențe există o tendință compensatorie din partea organismului, care Încearcă să diminueze impactul acesteia, indiferent dacă este vorba de sfera locomotorie, senzorială și chiar neuropsihică. Or acest efort compensator din partea organismului poate fi augmentat până la recuperare prin stimularea, dezvoltarea și valorizarea creativității. Este domeniul În care autoarea Cleopatra Răvaru În cartea sa „Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități” apărută de curând (2013) la editura PIM, Iași, reușește să demonstreze cu asupra de măsură valoarea pedagogică a creativității În recuperarea acestor copii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în școală, formalizată, este localizată în cadranul 3. În cadranul 2 avem educația recurentă, vocațională, educația care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai puțin formalizate(cadranele 1 și 4), considerându-se că, de fapt, cea mai mare parte a învățăriiserealizează în acest fel. Există însă printre teoreticieni preocuparea că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legate de profesie (majoritatea participării este datorată dinamicii rapide și uneori dramatice din lumea profesiilor - de exemplu, închiderea minelor -, ce reclamă învățare pentru dobândirea de noi competențe) și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională, folosirea tehnologiilor de difuzare facilă a cursurilor, cadre didactice bine calificate etc.; - al acreditării: sisteme transparente și ușor transferabile de acreditare a calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai formării profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute și finanțate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre formularea unor observații și concluzii. Obiectivele strategice formulate de Comisia Europeană și care trebuie realizate până în 2010, princadrul legislativ creat în România, au premisele asigurate pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
arii (strategii de reducere a stresului la locul de muncă, creșterea calității vieții muncii etc.), dar și de valorificare a oportunităților strategice, prin care să se acorde o importanță mai mare programelor de inducție (primirea nou-veniților), formării managerilor, promovării și valorizării muncii în echipă ș.a. (Newstrom și Lilyquist, 1990). Interviul deieșire ar putea conține întrebări de genul: „În funcție de experiența dumneavoastră, ce credeți că i-ar trebui acestei organizații pentru a fi una de succes?”, „Ce anume ați îmbunătăți la locul de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sarcinilor de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în școală, formalizată, este localizată în cadranul 3. În cadranul 2 avem educația recurentă, vocațională, educația care duce la calificări certificate formal ale adulților. În ultimii ani, se pune un accent mai mare și din punct de vedere politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai puțin formalizate(cadranele 1 și 4), considerându-se că, de fapt, cea mai mare parte a învățăriiserealizează în acest fel. Există însă printre teoreticieni preocuparea că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legate de profesie (majoritatea participării este datorată dinamicii rapide și uneori dramatice din lumea profesiilor - de exemplu, închiderea minelor -, ce reclamă învățare pentru dobândirea de noi competențe) și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională, folosirea tehnologiilor de difuzare facilă a cursurilor, cadre didactice bine calificate etc.; - al acreditării: sisteme transparente și ușor transferabile de acreditare a calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai formării profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute și finanțate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre formularea unor observații și concluzii. Obiectivele strategice formulate de Comisia Europeană și care trebuie realizate până în 2010, princadrul legislativ creat în România, au premisele asigurate pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
arii (strategii de reducere a stresului la locul de muncă, creșterea calității vieții muncii etc.), dar și de valorificare a oportunităților strategice, prin care să se acorde o importanță mai mare programelor de inducție (primirea nou-veniților), formării managerilor, promovării și valorizării muncii în echipă ș.a. (Newstrom și Lilyquist, 1990). Interviul deieșire ar putea conține întrebări de genul: „În funcție de experiența dumneavoastră, ce credeți că i-ar trebui acestei organizații pentru a fi una de succes?”, „Ce anume ați îmbunătăți la locul de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sarcinilor de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluarea instituției de învățământ; evaluarea programelor școlare; evaluarea resurselor umane implicate în procesul de învățământ (elevi, profesori) etc. De altfel, nu doar sistemul de învățământ vehiculează noțiunea de evaluare. Toate întreprinderile umane presupun intervenția estimării și evaluării, ca acte de valorizare. Însăși necesitatea unor clasificări și ierarhizări, care apare la un moment dat, este în strânsă legătură cu valorizarea. Orice om își duce existența sub semnul măsurării și al permanentei comparații cu alții, dar și cu sine. Cum este firesc, practica
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
De altfel, nu doar sistemul de învățământ vehiculează noțiunea de evaluare. Toate întreprinderile umane presupun intervenția estimării și evaluării, ca acte de valorizare. Însăși necesitatea unor clasificări și ierarhizări, care apare la un moment dat, este în strânsă legătură cu valorizarea. Orice om își duce existența sub semnul măsurării și al permanentei comparații cu alții, dar și cu sine. Cum este firesc, practica educațională presupune numeroase prilejuri de convertire a acestor nevoi funciare, desfășurând și punând în aplicare, în mod explicit
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]