1,369 matches
-
și, ceea ce e mai interesant în această întâmplare: cu inima unui prieten... Spre sfârșitul vieții, Grigore luase obiceiul de a face cure de nămol la Tekirghiol. Odată, așteptând în gara din Constanța poșta pentru mica localitate balneară, îl întâlnise pe vameș. Foarte în vârstă, dar ținându-se bine, veșnic posomorâtul Farcaș viețuia, așa cum îl anunțase pe Constantin, în scrisoarea lui funestă, pe țărmul Mării Negre. Singur, dar înconjurat de un mic cerc de tineri cărora le servea drept călăuză în viață. Ura
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și ale generației cărora le aparține. Acesta este motivul pentru care mulți germani vor crede că se recunosc în el. Hitler s-a născut în 1889 în Austria, într-un mic oraș situat aproape de frontiera bavareză, unde tatăl său era vameș. La Viena, unde se duce la 16 ani și unde încearcă de două ori să intre la Academia de Pictură, apoi la München unde ajunge în 1912 el duce o viață grea, își face o cultură de autodidact și se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atunci să fugă, să părăsească definitiv țara. Fără a-și lua nimic din casă pentru a nu fi bănuit, s-a refugiat la Constanța, din nou un port în viața lui, pentru a-și organiza fuga. Acolo, datorită unor colegi, vameși ca și el, care încă nu fuseseră concediați, a reușit să se strecoare pe o mică ambarcațiune cu cherestea. Era un vas mic, murdar și dărăpănat, pe care nimeni nu-l credea în stare să ajungă pînă la Istanbul. Era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În Narita eram așteptați de Shinya și Cristina. La vamă am urmat protocolul obișnuit. În plus, am fost fotografiați și ni s-a amprentat indexul. Acestor operațiuni au fost supuși toți cei care au trecut prin vamă, indiferent de naționalitate. Vameșii s-au comportat politicos. Deși erau mulți călători, totul a decurs repede, fiind puse la dispoziție mai multe ghișee vamale. Un angajat al aeroportului dirija călătorii spre ghișee, precum un agent de circulație într-o mare intersecție, evitând aglomerația. Privesc
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
scurt. Apoi apăru din nou În ușă și Începu să privească mulțimea cu aceeași ex presie nepăsătoare. și părintele Bernhard Își reluă locul În spatele estradei, după ce Înclină ușor capul spre tânărul duce. Nimeni nu observase nimic. Secretarul continua să citească: — Vameșul va ține În bună stare toate podurile orașului; neguțătorii de pretutindeni vor avea liberă și sigură trecere. Măsurile pentru vin, fructe și cele pentru argint și aur să fie sub supravegherea celor douăzeci și patru de con silieri ai orașului. Oricine este
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și poporului de rând mai multe libertăți. Vocea lui se Înăspri și ochii albaștri fulgerară: — Va trebui să vă obișnuiți cu gândul că și ei sunt oa meni. Suntem creștini, și Biserica ne Învață că Iisus a venit și pentru vameși, și pentru farisei. și Încă ceva: nu uitați că aceste mâini aspre și negre, pe care le disprețuiți, lucrează ogoarele și culeg de pe câmp grâul din care se face pâinea noastră cea de toate zilele, din care ne hrănim toți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cumpărături din piață, la orele 9 ne putem vedea. Zis și făcut, la ora stabilită eram la podul de peste Moldova. Pentru a evita, (fiind cu două biciclete), drumurile aglomerate, am hotărât s-o luăm spre Ion Creangă. Prin Cotu Vameș am ajuns la podul de peste Siret, remarcând oamenii mereu fără noroc pierzători de timp în van - cum îi consider eu pe pescari, savurând priveliștea limpede spre munții de departe. Prin Ion Creangă, la intersecția cu drumul spre Icușești, ne-am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mă tentau: castelul lui Cuza pe care-l văzusem când eram elev, și biserica (monumentală) catolică din Șcheia. Timpul disponibil m-a obligat să-mi caut alt traseu. Spre Bălușești (vreo 40 de kilometri dus - întors), am trecut prin Cotu Vameș, localitate în care s-a născut Otilia Cazimir; firesc, școala de acolo poartă, ca o recunoaștere destul de târzie a valorii fiicei satului, numele poetei. De fapt, se numea Alexandra Gavrilescu, și era fata popii. Ea însăși recunoștea că pseudonimul Otilia
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
se mute în case identice, după inundațiile din vară. Din Ion Creangă se zăreau, peste Siret, clădirile Romanului. Mă încadram bine în timp, ajungeam acasă înainte de orele 13.00. Peste Moldova, pe puntea care face legătura între oraș și Cotu Vameș, scândurile rare, uneori rupte, ca și îngustimea ei, obligau la mersul pe lângă bicicletă. Intrând în oraș, m-au năpădit amintiri din copilărie (pe bună dreptate) la vederea multor rulote, așezate în cerc, printre care roiau oameni. Cortul mare înlătura orice
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Ion Ionescu de la Brad, trimis la studii de Mihai Vodă Sturza, la renumita fermă de aici a lui Mathieu de Dambalse. Prin Elveția. La Uniunea Plugarilor elvețieni Trecem apoi prin Belfort și În scurt timp suntem la Basel, În Elveția. Vameșul elvețian constată Însă că am ieșit din Franța fără viza tripticului. Trebuie să ne Întoarcem În Franța declară vameșul. Cum să mă Întorc acum! Îi spun eu. Nu vă temeți, Îmi spune el. Uitați-vă, acolo În colțul acela al
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de Dambalse. Prin Elveția. La Uniunea Plugarilor elvețieni Trecem apoi prin Belfort și În scurt timp suntem la Basel, În Elveția. Vameșul elvețian constată Însă că am ieșit din Franța fără viza tripticului. Trebuie să ne Întoarcem În Franța declară vameșul. Cum să mă Întorc acum! Îi spun eu. Nu vă temeți, Îmi spune el. Uitați-vă, acolo În colțul acela al străzii se face viza, și pentru a nu mai Întoarce mașina, am făcut porțiunea pe jos, am intrat În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu superbi cai Nonius, le deteriorează. Alt cerc al lui Thunen. În apropiere de frontieră, cei 3-4 km Îi parcurg greu din cauza noroiului. La vama româneasca. Încurcături cu mașina Am pus piciorul pe pământ românesc În seara de 8 Octombrie. Vameșul ne primește cu binețe, dar la urmă colac peste pupăză, ne cere să plătim vama mașinii, 60.000 lei. Îi perorez că am triptic cu care am călătorit prin atâtea țări. Nu pot merge acum prin țara mea? Un străin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
triptic cu care am călătorit prin atâtea țări. Nu pot merge acum prin țara mea? Un străin desigur că poate. Nu se poate. Vama e riguroasă. Mașina rămâne aici, mergeți cu trenul la București și veniți cu banii. Dar cum vameșul crede că sunt doldora de dolari se arată mai binevoitor. Îmi va face o favoare. Mă conduce la Oradea, Îmi va Închide mașina În garaj, vom veni a doua zi din nou la frontieră, de unde vom telefona la Ministerul de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În campaniile monografice cu prof. D. Gusti. Dar Mircea rămâne de neînduplecat ca și Mircea cel Bătrân, În fața lui Baiazid. Îmi face Însă o favoare. Redactează un referat, Îl voi prezenta ministrului, și după două ore ajungem la un compromis: vameșul mă va escorta până la București, unde după ce mașina va fi Închisă la vamă, va urma expertiza pentru fixarea taxei. Vameșul Îmi explică că s-au mai Întâmplat două cazuri de acest fel, cu două mașini, de a căror urmă nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Îmi face Însă o favoare. Redactează un referat, Îl voi prezenta ministrului, și după două ore ajungem la un compromis: vameșul mă va escorta până la București, unde după ce mașina va fi Închisă la vamă, va urma expertiza pentru fixarea taxei. Vameșul Îmi explică că s-au mai Întâmplat două cazuri de acest fel, cu două mașini, de a căror urmă nu mai știe nimic. La Oradea Încărcăm bagajele. Mașina e plină până la refuz. Lam așezat pe vameș În fund, Îngropându-l
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
expertiza pentru fixarea taxei. Vameșul Îmi explică că s-au mai Întâmplat două cazuri de acest fel, cu două mașini, de a căror urmă nu mai știe nimic. La Oradea Încărcăm bagajele. Mașina e plină până la refuz. Lam așezat pe vameș În fund, Îngropându-l Între cărți și păpuși. Noroc că nu plătim și pentru ele ceva. După Cluj și Câmpia Turzii s-a Înnoptat. Într-un loc unde se repară șoseaua era să dau Într-o groapă, În fața căreia nu era
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Câmpia Turzii s-a Înnoptat. Într-un loc unde se repară șoseaua era să dau Într-o groapă, În fața căreia nu era nici o avertizare. Am frânat brusc și am rămas În plină noapte cu farurile stinse. S-au ars siguranțele, declară vameșul cu aerul unui cunoscător. Văd, spun eu, dar știi să le repari? Habar nu am. Nici eu. E vorba ce facem acum. Vameșul mă asigură că nu e mult până la Aiud și cu lanternă se oferă să meragă Înainte și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Am frânat brusc și am rămas În plină noapte cu farurile stinse. S-au ars siguranțele, declară vameșul cu aerul unui cunoscător. Văd, spun eu, dar știi să le repari? Habar nu am. Nici eu. E vorba ce facem acum. Vameșul mă asigură că nu e mult până la Aiud și cu lanternă se oferă să meragă Înainte și eu după el. Am o mică satisfacție cu vameșul, dar după câteva minute constatăm că nici până la ziuă nu ajungem la Aiud. Spre
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
știi să le repari? Habar nu am. Nici eu. E vorba ce facem acum. Vameșul mă asigură că nu e mult până la Aiud și cu lanternă se oferă să meragă Înainte și eu după el. Am o mică satisfacție cu vameșul, dar după câteva minute constatăm că nici până la ziuă nu ajungem la Aiud. Spre norocul nostru ne ajunge o mașină din urmă, al cărui conducător se oferă să meargă cu viteză redusă. Și astfel În miez de noapte am intrat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să meargă cu viteză redusă. Și astfel În miez de noapte am intrat În Aiud. La Sibiu, după ce În două minute ni s-a reparat siguranța, În restaurantul ținut de vestitul Andronic de la Bulevard, ne ospătăm cu alese mâncăruri românești. Vameșul are o poftă nebună. Merge pe gratis, mânâncă pe gratis, și va gusta farmecul Bucureștiului câteva zile. Întâlnesc aici de necrezut, pe simpaticul domn Dimăncescu, consulul României de la San Francisco. Nu era acolo când am trecut prin Frisco. Porțiunea Sibiu-Predeal
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
braț la braț cu reprezentantul finanțelor, am făcut Înfrățirea. Am ajuns la București la ora 7 seara În ziua de 11 Octombrie, exact la data și ora la care cu un an Înainte debarcam În New-York. L-am instalat pe vameș la hotel Union, i-am dat bani de buzunar și ne-am Înțeles ca peste două zile să vin să-l iau și să mergem să depunem mașina la vama Obor. În ziua de 12 Octombrie, m-am dus la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Au acționat în consecință și au închiriat o mașină: părinții, în față, cu Jeep-ul lor, iar el, cu cea închiriată, în urmă. În această ordine au intrat în vama turcească și, fără incidente, la fel au și părăsit-o. Vameșii turci i-au pus viza și i-au urat Drum bun! A fost o urare ce a funcționat divin! Când vorbim despre divin, nu trebuie să ne așteptăm niciodată la ceva simplu, dar nici complicat, la ceva imediat sau întârziat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
trebuia să le trecem prin vamă? Instrumentele cântăreau în jur de douăzeci de kilograme, exact greutatea admisă la îmbarcare pentru o persoană. Noi planificasem să luăm toate instrumentele (erau, de fapt, trei: mai adăugați și o jinta) în avion. Lângă vameșul indian, supraveghea verificarea bagajelor și un reprezentant al companiei rusești Aeroflot. Avea ăsta așa o morgă... de te speria! Parcă era de piatră! Văzând mulțimea genților și valizelor noastre, ne-a și luat în colimator și ne-a atras atenția
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
voluminoasă. Fiind considerată bagaj de mână, când ni s-a făcut controlul corporal, am trecut-o pe la aparatele de control vamal. Atunci a început jocul. Nu ținusem cont de ciocănelul din dotarea tablei, o altă... armă albă aflată asupra noastră. Vameșul indian, un tânăr cu o înfățișare complet diferită de cea a rusului, ținând în mână ciocănelul și neștiind cum să rezolve problema, observă medalionul cu SHRI MATAJI de la gâtul Dianei: - E gurul vostru?/ - Da, este Shri Mataji, Maestrul nostru spiritual
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
avion. Ne-am reîntâlnit cu celavekul ce supraveghea și îmbarcarea. Trăgând cu oarecare efort după mine de geanta cu tabla, am rugat o stewardesă să-mi permită s-o pun la ea în oficiu, până la destinație. Cu un zâmbet îngăduitor, vameșul rus (stana de piatră, celavekul...) mi-a luat geanta din mână și mi-a arătat că avea loc sub bancheta mea. M-am bucurat și i-am mulțumit la modul cel mai sincer. Până la urmă, nu pot spune că a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]