1,978 matches
-
Maria a condus la practica utilizării sângelui de fecioară ca remediu pentru diferite maladii 69. În Evul Mediu, mai ales în Europa Centrală, sângele de fecioară era căutat pentru puterile sale regenerative și curative, datorită purității lui. Pe măsură ce teama de vampiri crește în Evul Mediu, încurajată fiind de Biserică, în asociere cu morții care și-au pierdut sufletul și nu-și găsesc liniștea, se inventează și leacuri împotriva lor. Dintre numeroasele remedii practicate în Europa estică, în Transilvania și Țara Românească
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sufletul și nu-și găsesc liniștea, se inventează și leacuri împotriva lor. Dintre numeroasele remedii practicate în Europa estică, în Transilvania și Țara Românească cel mai frecvent este usturoiul, o protecție homeopatică împotriva spiritelor demonice care se presupune că alungă vampirii. Oglinzile întoarse spre perete în casele celor decedați recent sunt o altă metodă de a împiedica sufletul să se vadă reflectat și să refuze să plece; de asemenea, țărușul înfipt în inima celui înmormântat, când se presupune că acesta este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
casele celor decedați recent sunt o altă metodă de a împiedica sufletul să se vadă reflectat și să refuze să plece; de asemenea, țărușul înfipt în inima celui înmormântat, când se presupune că acesta este sau se va transforma în vampir. Tradiția folclorică a vampirului în Europa centrală și estică s-a combinat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea cu credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sunt o altă metodă de a împiedica sufletul să se vadă reflectat și să refuze să plece; de asemenea, țărușul înfipt în inima celui înmormântat, când se presupune că acesta este sau se va transforma în vampir. Tradiția folclorică a vampirului în Europa centrală și estică s-a combinat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea cu credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei centrale și estice se va transforma în cele din urmă în vampirul construit de romantismul englez 70". Exemple ilustrative în acest sens sunt "viața-în-moarte" din The Rime of the Ancient Mariner (1797) a lui Samuel Taylor Coleridge
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei centrale și estice se va transforma în cele din urmă în vampirul construit de romantismul englez 70". Exemple ilustrative în acest sens sunt "viața-în-moarte" din The Rime of the Ancient Mariner (1797) a lui Samuel Taylor Coleridge, femeia-vampir din Cristabel, The Old Woman of Berkeley (1798) a lui Robert Southey, The Vampyre
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și La Belle Dame sans Merci ale lui John Keats și, evident, Carmilla lui Le Fanu, vam-pirița lesbiană, precursoare a lui Dracula. Personajul lui Oscar Wilde, Dorian Gray, și Morella și Berenice ale lui Poe sunt foarte apropiate de tipul vampirului; chiar și Frankenstein al lui Mary Shelley, care este trecut de obicei la categoria monștri, prezintă câteva din caracteristicile vampirului. * Dracula este însă cel care stabilește o nouă "tipologie", urmată îndeaproape de numeroși discipoli, devenind, în ciuda multiplelor fațete, un adevărat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lui Dracula. Personajul lui Oscar Wilde, Dorian Gray, și Morella și Berenice ale lui Poe sunt foarte apropiate de tipul vampirului; chiar și Frankenstein al lui Mary Shelley, care este trecut de obicei la categoria monștri, prezintă câteva din caracteristicile vampirului. * Dracula este însă cel care stabilește o nouă "tipologie", urmată îndeaproape de numeroși discipoli, devenind, în ciuda multiplelor fațete, un adevărat icon al culturii populare din secolul al XIX-lea71. Potrivit lui Leatherdale, Dracula lui Bram Stoker reprezintă o combinație "între tradiția răufăcătorului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
model compozit din surse provenite atât din tradiția gotică occidentală, cât și din folclorul vampiric est-european. De sorginte pur europeană, Dracula a fost mai întâi exportat în America, și abia apoi în alte culturi populare. Astfel, Dracula a devenit prototipul vampirului, generator de subtipuri, "un fel de figură paternă de mare forță"74, care a suferit transformări, de la personajul înfricoșător din romanul lui Bram Stoker la costumele absolut inocente de la sărbătorile de Halloween din prezent. Fuziunea dintre modelul estic și cel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primit o poreclă în timpul vieții, din cauza cruzimii sale față de supuși și a plăcerii sadice de a-i tortura pe trădători și pe dușmani: Țepeș. Sub această denumire este cu-noscut în istoria românilor, aceștia respingând cu tenacitate identificarea figurii istorice cu vampirul Dracula. Se pare că Țepeș și Draculea nu sunt singurele porecle ale prințului Vlad, sau, cel puțin, nu au o singură interpretare. În mărturiile de călătorie ale lui Antonio Verancsics în principatele române în vre-mea domniei lui Vlad (De
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Dragula. "Dragula" ar fi un diminutiv de la "drago", în românește "dragă"75. Ne întrebăm, bineînțeles, dacă Dracula reprezintă ortografierea greșită a lui Dragula, sau dacă voievodul Vlad era "fiul dracului" pentru vecini și "cel drag" pentru supușii săi76? Să fie "vampirul Dracula" un mediator între "Draculea" și "Dragulea", cele două extreme, sau arhetipul lor? Viața voievodului Vlad nu a fost agitată, dar a fost misterioasă. Cu excepția lui Vlad Călugărul și a mamei lui, soția nelegitimă a lui Vlad Dracul, care au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iar trupul în-gropat la Mănăstirea Snagov, lângă București. Atât trupul său, cât și portretul în mărime naturală care exista la castelul Anif de lângă Salzburg au dispărut în mod misterios. Toate aceste amănunte au alimentat imaginația celor dornici de povești cu vampiri și au legat cu ușurință figura prințului Vlad și presupusa lui sete de sânge de mitul vampirului. În Transilvania, legende despre tradiția vampirului circulau în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în special după publicarea cărții scrise de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care exista la castelul Anif de lângă Salzburg au dispărut în mod misterios. Toate aceste amănunte au alimentat imaginația celor dornici de povești cu vampiri și au legat cu ușurință figura prințului Vlad și presupusa lui sete de sânge de mitul vampirului. În Transilvania, legende despre tradiția vampirului circulau în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în special după publicarea cărții scrise de Sabine Baring-Gould, Book of Werevolves (1865). Cartea relatează legenda unei contese unguroaice din secolul al XVII-lea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Salzburg au dispărut în mod misterios. Toate aceste amănunte au alimentat imaginația celor dornici de povești cu vampiri și au legat cu ușurință figura prințului Vlad și presupusa lui sete de sânge de mitul vampirului. În Transilvania, legende despre tradiția vampirului circulau în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în special după publicarea cărții scrise de Sabine Baring-Gould, Book of Werevolves (1865). Cartea relatează legenda unei contese unguroaice din secolul al XVII-lea, Elizabeth Bathory, care ucisese peste 650
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dintr-o familie celebră și era o aristocrată bogată. Așa-nu-mitul ,,tratament cosmetic" era de fapt o legendă, motivul crimelor ei fiind sadismul și, probabil, nebunia. Faptele lui Elizabeth Bathory l-au inspirat și pe Bram Stoker (care studise legendele cu vampiri și luase notițe din cartea lui Baring-Gould82), reamintindu-i acestuia și publicului european de îndepărtata și misterioasa Transilvanie, asociată mai târziu cu tărâmul vampirilor. Transilvania era, pentru călătorul englez din secolul al XIX-lea, un pământ primitiv, dominat de superstiții
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nebunia. Faptele lui Elizabeth Bathory l-au inspirat și pe Bram Stoker (care studise legendele cu vampiri și luase notițe din cartea lui Baring-Gould82), reamintindu-i acestuia și publicului european de îndepărtata și misterioasa Transilvanie, asociată mai târziu cu tărâmul vampirilor. Transilvania era, pentru călătorul englez din secolul al XIX-lea, un pământ primitiv, dominat de superstiții și necivilizat, fiind prezentat astfel în romanul lui Stoker, dar și în articolele din revistele englezești. Teritorii complet străine pentru occidentali, Transilvania și Principatele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru că se crede că sufletul celui decedat zboară mai repede după-amiaza, fiind grăbit chiar de drumul descendent al soarelui, care se duce la culcare; oamenii se tem că dacă soarele se ridică, atunci sufletul ar putea să hoinărească aiurea, pradă vampirilor 83". Credința valahilor în vampiri pare să fi fost puternică, ea influențând felul în care se îngropau morții, iar ceremonia descrisă mai sus se practică și astăzi în unele zone ale României. Nu avem nici o dovadă că Bram Stoker a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
celui decedat zboară mai repede după-amiaza, fiind grăbit chiar de drumul descendent al soarelui, care se duce la culcare; oamenii se tem că dacă soarele se ridică, atunci sufletul ar putea să hoinărească aiurea, pradă vampirilor 83". Credința valahilor în vampiri pare să fi fost puternică, ea influențând felul în care se îngropau morții, iar ceremonia descrisă mai sus se practică și astăzi în unele zone ale României. Nu avem nici o dovadă că Bram Stoker a citit acest articol, deși probabilitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
amenințare a rasei englezești" civilizate 88, scopul său diabolic fiind distrugerea integrală a civilizației, simbolizată de Imperiul britanic. Dacă ar fi să descriem relația dintre Imperiul britanic și Transilvania în termeni de centru și margine și relația dintre englez și vampir drept "ego" față de "alter ego" sau "sine" față de "celălalt", atunci am înțelege cu ușurință impactul imens pe care l-a avut romanul Dracula în toată lumea din momentul publicării lui, în 1897. Pe de o parte, acesta pune în discuție, după
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Pe de o parte, acesta pune în discuție, după Frankenstein al lui Mary Shelley, existența "celuilalt" față de "sine"; pe de alta, funcționează ca un avertisment privind puterile distructive ale "celuilalt", ceea ce subminează teoria scopului civilizator al imperiului. Dracula și ceilalți vampiri din romanul lui Stoker aparțin unei "alte" lumi, aproape non-umană, care amenință civilizația existentă și stabilitatea imperiului. Romanul Dracula poate fi astfel interpretat ca o fabulă despre invazia din afară 89, iar protagonistul, contele Dracula, ar fi un străin, "un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort, matern și patern, uman și animal 96. Echilibrând două
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
uman și animal 96. Echilibrând două extreme pe care le conține, egalizând ierarhia dintre ele și reconciliind tensiunile dintre diferitele semne, Dracula poate fi considerat un arhisemn în termeni derrideani. Un exemplu interesant în acest sens, printre nenumăratele figuri de vampiri care au apărut pe marele ecran de la inventarea cinematografului, este Nosferatu, nume sinonimic cu Dracula, personajul din filmul mut german Nosferatu, eine Symphonie des Grauens (Nosferatu, o simfonie a groazei). Regizat de Friedrich Wilhelm Murnau și avându-l în rolul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nume sinonimic cu Dracula, personajul din filmul mut german Nosferatu, eine Symphonie des Grauens (Nosferatu, o simfonie a groazei). Regizat de Friedrich Wilhelm Murnau și avându-l în rolul prin-cipal pe Max Schreck, filmul urmărește povestea lui Stoker despre un vampir transilvănean, contele Orlock, alias Nosferatu, care se îndreaptă spre Bremen (în nordul Germaniei) în loc de Londra. Setea de sânge și viață inocentă pe care o simțea Nosferatu se stinge odată cu sacrificiul lui Ellen (Mina, în romanul lui Stoker), care i se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
unicitatea lui, care a devenit un atribut vampiric, a dat naștere "unei noi temeri în secolul XX: nu numai frica de alteritate, dar și frica de ceea ce ne este familiar 99", adică de noi înșine. Aceasta generează ceea ce Auerbach numește "vampirul spiritist" (psychic vampire), o posibilă variantă sau subcategorie a tipului Dracula. Este dificil să înțelegem dacă acest tip a apărut pentru că "se potrivea națiunilor care treceau prin momente de criză 100", precum America în acea epocă, sau doar pentru că un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
subtipuri. El ar reprezenta de fapt o "oglindă" a noastră, în condițiile în care ne îmbrăcăm și ne comportăm diferit, îndoindune de normă sau respingând-o. Ocupându-se de metafora oglinzii, care reflectă imaginea noastră, și nu pe cea a vampirului din spatele nostru, atât Nina Auerbach, cât și Veronica Hollinger, după modelul definiției pe care Julia Kristeva a dat-o "abjectului", consideră că atunci "când ne uităm în oglindă nu vedem altceva decât pe noi înșine 101". Aceasta ar însemna că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]