1,179 matches
-
este un acronim pentru o platformă de găzduire a siteurilor web formată din componente libere și cu sursă deschisă (și gratuite). Acronimul vine de la inițialele numelor aplicățiilor folosite inițial: În ultimii ani au apărut și variațiuni care înlocuiesc una sau mai multe componente ale platformei în special server HTTP lighttpd, cherokee sau nginx. Acronimul se poate schimba în funcție de aplicația folosită. De exemplu, a apărut LAPP dacă se folosește baza de date PostgreSQL. softului liber. GNU/Linux
LAMP () [Corola-website/Science/318187_a_319516]
-
alte filme rusești, printre care succesele de televiziune "Odiseea" (1997, r. Koncealovski) și "Doctor Jivago" (2006, mini-serie, r. Aleksandr Proșkin). În anii 1960, Artemiev a compus șase lucrări pentru ANS, printre care "Mozaic" (1967) și "Douăsprezece priviri asupra lumii sunetului, variațiuni pe un singur timbru" (1969). În anii 1970, integrează în compozițiile electronice și instrumente împrumutate din genul rock (chitara electrică, bateria), iar din 1974 lucrează cu un nou sintetizator - Synthi-100. Doi ani mai târziu, înregistrează adaptări electronice din muzică de
Eduard Artemiev () [Corola-website/Science/319209_a_320538]
-
de soldați de piatră. De asemenea, el este prezent în cel de-al treilea OVA, în care el participă la concurs. Shikamaru este un personaj jucabil în aproape toate jocurile video "Naruto", incluzând seriile și . În unele jocuri, el folosește variațiuni ale tehnicii "Shadow Imitation" nevăzute în anime sau manga. "" marchează prima apariție a lui Shikamaru într-un joc video cu designul părții a II-a, iar al 2-lea este "". Shikamaru s-a plasat pe locuri înalte la topurile de
Shikamaru Nara () [Corola-website/Science/315134_a_316463]
-
se acomoda cu ea. Efortul este răsplătit pe măsură.". La rândul său, Solar Fire este de părere că "în ciuda minusurilor, este o operă de căpătâi a genului fantasy și una dintre cele care arată că genul înseamnă mai mult decât variațiuni pe temele lui Tolkien.". RPG.net, pe de altă parte, nu vede în carte decât un roman ca oricare altul al genului: "Primești în punctul A o însărcinare de a merge la punctul B. Pe drum, întâlnești niște aliați. Ajungi
Blestemul Nobilului Foul () [Corola-website/Science/320355_a_321684]
-
posedând (după expresia lui Ionel Budișteanu) „un ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, " Fantezia concertantă pentru țambal și orchestră" a compozitorului Florin Comișel.. În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema "Anicuța neichii dragă", în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului "Pe aripile rapsodiei", oferit publicului de către noul înființat ansamblu „Rapsodia Română”.. În perioada 1970-1975 colaborează cu orchestrele „Rapsodia Română” și Radio
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
În 1971, cu orchestra Ansamblului C.C.S., participă la turnee în toată Europa, notabile fiind concertele din Berlin și Paris, dar concertând și în Canada, la Montréal și în Japonia, la Tokyo. În același an, începe să compună o serie de variațiuni pe tema cântecului "Tudorițo, nene", foarte cunoscut prin interpretările anterioare ale Ioanei Radu. Aceste variațiuni au fost transformate, prin acompaniament orchestral-simfonic, de către Constantin Arvinte și cedate lui Toni Iordache (ce a interpretat această compoziție în 1974 cu orchestra simfonică din
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
din Berlin și Paris, dar concertând și în Canada, la Montréal și în Japonia, la Tokyo. În același an, începe să compună o serie de variațiuni pe tema cântecului "Tudorițo, nene", foarte cunoscut prin interpretările anterioare ale Ioanei Radu. Aceste variațiuni au fost transformate, prin acompaniament orchestral-simfonic, de către Constantin Arvinte și cedate lui Toni Iordache (ce a interpretat această compoziție în 1974 cu orchestra simfonică din Tokio). În memoria sa, țambalistul Anatol Cazanoi a interpretat aceeași temă, în 1999, la Filarmonica
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Cazanoi a interpretat aceeași temă, în 1999, la Filarmonica din Chișinău, sub bagheta lui Gheorghe Mustea. În 1983 realizează ultimele sale înregistrări la Radiodifuziunea Română, piese ce au rămas în fonoteca de aur a Radioului. Printre ele se numără și variațiunea pentru țambal pe tema cântecului "Barbu Lăutaru", ultima sa compoziție. Faima sa ca excepțional interpret la țambal i-a atras pe mulți tineri dornici a se perfecționa la acest instrument, devenindu-i mai apoi elevi, printre care copiii săi: Iani
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Ține regluat conferințe legate de muzică la studioul de Radio, la secția de artă a bibilotecii județene (1980-1991), cicluri organizate de Aquilina Birăescu cât și pentru studenții de la facultatea de Electrotehnică (1985-1989). În semn de prețuire pentru înregistrarea lucrării sale, "Variațiuni pe o temă proprie", Ionel Perlea i-a transmis lui Nicolae Boboc bagheta primită de la dirijorul Arturo Toscanini. La rându-i, Nicolae Boboc, la sfârșit de carieră, l-a ales pe dirijorul Gheorghe Costin spre a-i transmite acest trofeu
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
În lunga sa carieră, Dan Mizrahy a cântat "Rhapsody in Blue", în varianta cu orchestră, de aproape 200 de ori, iar " Concertul în fa" l-a cântat de peste 100 de ori, acestora alăturându-li-se "Rapsodia a II-a" și "Variațiunile simfonice "I Got Rhythm"" în cadrul "Integralei lucrărilor pentru pian și orchestră de George Gershwin", editată pe disc compact în anul 2002. În anul 2005 și-a lansat cartea autobiografică „Așa a fost.” Dan Mizrahy a încetat din viață la vârsta
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
documenatre bibliografică susținută precum și prin anumite observații în teren se pot descifra cauzele care au dus atât la alcătuirea petrografică sau la dispunerea generală a reliefului cât și la formarea principalelor materiale parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu pietre în soare", povestiri, volum premiat la primul concurs de debut în volum al editurii. A fost colaborator la cele mai importante reviste literare din țară: „Orizont", „România Literară” „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Variațiuni” (București, în limba slovacă) „Vatra”, „Apostrof” (Cluj), „Arca” (Arad), „Oglinzi paralele (Nădlac), „Familia” (Oradea). A fost redactor asociat la revista „Arca” și redactor extern la revista bilingvă româno-slovacă „Oglinzi paralele”. A fost distins de mai multe ori cu premii ale
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]
-
are începuturile în cea minieră. În timp, urmărind simplificarea procedurilor, devenind mai expeditivă, s-a transformat într-o tehnică de sine stătătoare. Pentru a se ajunge la produsul cartografic final se face apel la "speometrie" și "speografie". Există mai multe variațiuni ale tehnicii, în continuare se prezintă ce se folosește în mod curent. Variațiunile sunt determinate de dificulatatea peșterii, timpul disponibil, precizia dorită, instrumentele disponibile, etc. Se măsoară galeria pe ax prin luarea orientării cu busola, înclinației cu clinometrul și lungimii
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
s-a transformat într-o tehnică de sine stătătoare. Pentru a se ajunge la produsul cartografic final se face apel la "speometrie" și "speografie". Există mai multe variațiuni ale tehnicii, în continuare se prezintă ce se folosește în mod curent. Variațiunile sunt determinate de dificulatatea peșterii, timpul disponibil, precizia dorită, instrumentele disponibile, etc. Se măsoară galeria pe ax prin luarea orientării cu busola, înclinației cu clinometrul și lungimii cu ruleta sau lasermetrul. Aceste trei măsurători formează o "viză". Capetele vizei se
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
Hora din Văleni”. În 1902 îl cunoaște pe George Enescu, acesta culegând de la el o serie de cântece populare ce îl vor inspira în compoziția „Suită sătească”, între care notabile sunt: „Hora nebună”, „Lățeasca” și „Hora miresei” (ultima fiind o variațiune pe tema folclorică, semnată de însuși Ciolac). Printre admiratorii lui Cristache Ciolac din această perioadă se numără scriitorii Alexandru Vlahuță, Octavian Goga și Barbu Delavrancea. Din vara lui 1902 începe să cânte la Sinaia, în parcul casei boierului Mitică. În jurul
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
predilecție, după cum arăta în anul 1946, prof.dr.I.Gugiuman, cel care l-a cunoscut, apreciat și a dus mai departe, la cote înalte, aceste preocupări. (1922), Asupra izvoarelor râului Lala (Bistrița românească), Rev.Șt.„V. Adamachi”, IX, 1; (1923), Asupra izvoarelor variațiunilor nivelului apelor Moldova și Bistrița, BSRRG, XLII, p. 153-187; (1924), Climatologia câmpiei dintre Olt și Argeș, Acad. Rom., MSS, Seria III, II, Mem. 5; (1925), Pescuitul în Japonia după război, Rev.Șt.„V. Adamachi”; (1928), Cercetări de geografie economică în
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
al Uniunii Compozitorilor. În această perioadă, s-a "convertit" stilistic de la un folclorism neoclasic la dodecafonism, la neoexpresionism. Dintre lucrările sale cele mai importante se pot aminti: Poem tragic; Șase schițe simfonice; Cinci piese pentru orchestră; In memoriam Anne Frank; Variațiuni simfonice; Poem simfonic; Cvartet de coarde; Cvintetul nr. 2; Improvizație; Simfonia concertantă pentru orchestră de coarde etc. Compozițiile sale au acoperit multe genuri muzicale: 4 Suite de orchestră, 1948, 1949, 1952, 1960; Concert pentru două orchestre de coarde, celestă , pian
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
se executa independent și a jucat un rol important în dezvoltarea muzicii instrumentale. Pe lângă cele patru dansuri de bază, au început să fie incluse și altele - "boureé, gavota, musette, polacca, menuetul" (foarte important, devenind parte constitutivă a simfoniei), "ciacona, passacaglia" (variațiuni pe o temă ostinato, cu rol determinant în unele forme muzicale). Spre sfârșitul sec. 18, din Viena s-a răspândit "valsul", un dans derivat din "Ländler". În aceeași perioadă, au început să se impună și dansuri ale altor popoare, ca
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
preponderent întâlnit în zona Transilvaniei, originile numelui românesc par să fie neclare și pierdute în istorie. Există, de asemenea, derivate cum ar fi: Popescu, Popești, Popa, etc. Pop și Popa se găsesc mai ales în Transilvania. Există de asemenea, alte variațiuni de nume, apropiate de Pop, după limba de origine ancestrala: Pap (maghiară) sau Popp / Papp (maghiară), Popper (evreiesc), Popov (slav), sau chiar Popovici sau Popoviciu (rusesc/sârbesc/croat etc.)
Pop (nume) () [Corola-website/Science/322685_a_324014]
-
Peter de Jong, Jessie Dedecker, Travis Desell, Ken Kahn, Carl Hewitt, Henry Lieberman, Carl Manning, Tom Reinhardt, Chuck Seitz, Richard Steiger, Dan Theriault, Mario Tokoro, Carlos Varela, Darrell Woelk. Un număr de limbaje de programare includ model Actor sau diverse variațiuni. Unele dintre acestea sunt: Librăriile Actor și frameworks au fost de altfel implementate să permită programarea în stil actor în limbi care nu au actori integrați. Unele sunt:
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
madrigale dramatice", cor mixt (versuri de Tiberiu Utan), p.a. 30 aprilie 1981, Iași, Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
general o parte rapidă în formă de sonată și o parte lentă în forme diferite. În sonatele sale târzii a adăugat o a treia parte, de asemenea de forme diferite. Câteva dintre sonatele sale pentru vioară urmează forma "temă și variațiuni". În sonatele sale din copilărie, compuse între 1763 și 1766 (16 la număr), clavecinul avea rol principal, vioara fiind folosită mai mult ca acompaniament. Abia în sonatele sale de la maturitate vioara a început să capete un rol tot mai important
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3, deși tema este ușor dezvoltată în
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3, deși tema este ușor dezvoltată în secțiunile precedente. Partea rămâne predominant în tonalitatea Sol major dar este modulată în Re minor, Mi minor și Mi major; secțiunea B2 are o tonalitate destul de instabilă, fiind mai mult
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]