9,893 matches
-
20. Ibidem. 21. Ibidem. 22. Alex Ștefănescu, „Entuziasmul ca metodă critică", în România literară, nr. 21, 28 mai 2003, pp. 10-11. 23. Publicate constant, din anul 1973 până în anul 1989, în reviste precum Viața Românească, Teatrul, Secolul 20, Tomis, Familia, Vatra, Steaua, Astra, Echinox, Orizont, Opinia studențească. 24. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 71. 25. Nicolae Steinhardt afirmă, în convorbirile cu Ioan Pintea: „nu sunt creator, ci critic. Lucrez, așadar, cu materialul clientului. Scriu numai dacă am despre ce
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
unghere spre colțul negru-al disperării, O, moarte-n cruci respir perfidă, ne vom întorce-n frumuseți, Ești jalea lumi-n disperare cu jertfa de credință-n vieți, Pe-acestă undă-adapi pământul cu pilde-n corul mântuirii, Suntem copii purtând păcatul parinților vetrei unirii, Și crunt e-acestă împăcare, căci suferă chiar Dumnezeu, Lumină nu-i destulă-n soare și arde însuși Prometeu, Religii duc păcatu-n stele și universu-i sânge-n fapte, Destine slugi ale terorii au pus stăpâni pe lumi deșarte, Și arde
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SFINX Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului SFINX Un Sfânt Altar din vremi străbune e așezat pe-o vatră ascunsă. Cum taina lui va fi pătrunsă doar Focul Sacru ne va spune. Când ciuta a bătut în stâncă cu a ei copită vestitoare, vin spirite nemuritoare și-nconjur Sfinx cu vraj-adâncă. Apare-o veche panoramă, auzi un tropot prin
SFINX de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385037_a_386366]
-
adus pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la vestita lavră nemțeană a Bistriței; în anul 1979 va fi hirotonit ieromonah; în anul 1987 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN. FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A NOUĂ ANI DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384303_a_385632]
-
e inima ciutura cu apă vie, limpede și curată, mi-e dorul de noi, un număr impar pe o poartă, mi-e sufletul plin de iubirea ce nicând nu mă iartă. Să-mi ardă mocnit patima, precum cărbunii într-o vatră... Referință Bibliografică: Cuvinte despre mine / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2098, Anul VI, 28 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CUVINTE DESPRE MINE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384393_a_385722]
-
mă lasă inima să trec mai departe fără să evidențiez un anume moment nostalgic din poezia „Renaștere”: „Privesc prin pânza vremii către tine;/ azi număr pași uitați demult pe pietre./ Plâng lacrima întoarcerii în mine,/ ard amintiri în ale vieții vetre.” Înarmați cu noi cunoștințe fiind, autoarea ne oferă posibilitatea să medităm ori să aflăm câte ceva Despre frământări... și șoapte de toamnă, cap. VI, unde fac și eu un popas, poate, tocmai pentru faptul că aici mă regăsesc în... „Toamna Vieții
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > PUNCTE DE VEDERE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Puncte de vedere Revistei Vatra Veche: Credincios, discret, cuminte, Adunând piatră cu piatră, Și-a făcut Băciuț o vatră Și coace pe ea cuvinte. Unui scriitor, la luarea doctoratului în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > PUNCTE DE VEDERE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Puncte de vedere Revistei Vatra Veche: Credincios, discret, cuminte, Adunând piatră cu piatră, Și-a făcut Băciuț o vatră Și coace pe ea cuvinte. Unui scriitor, la luarea doctoratului în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
trist Și eu i-am pus o întrebare: - Ce te faci când vei fi mare? - Ce, nu știi? Epigramist! De la Dragoș și Bogdan, noi speranțe pentru Moldova dă prof. Horațiu Catalano, care înființează prima extensie universitară a UBB Cluj-Napoca la Vatra Dornei: Descălecatu-a dat speranță, E tot ce pot să spun piano, La șapte secole distanță Descalecă și Catalano! Referință Bibliografică: Puncte de vedere / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015. Drepturi de
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
de fum din focurile aprige pornite de călătorii osteniți de drum cu spuzele rămase peste noapte podele s-or freca de sărbători să străluceasc`atunci când mere coapte se vor griji de dat la urători cât statul iernii ele împletite din vetre peste casele din sat vor ridica esențe risipite chemări pentru cei merși la colindat *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: se pregătesc fuioarele să iasă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384581_a_385910]
-
l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul 1968 a fost chemat la Patriarhie și trimis ca misionar în Brazilia. În anul 1972 episcopul românilor din S.U.A. - Valerian Trifa - îl cheamă la Vatra - unde își desfășoară activitatea ca stareț și duhovnic al Mănăstirii „Înălțarea Domnului”, iar din anul 1988 se va retrage la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Rives Junction, Michigan, SUA. Cu toate acestea nu a fost scos în evidență decât primul
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
și rolul de seducător ... Răsfăț de ape Mă nasc purificat de-adâncuri, Din ale munților oblâncuri. Țâșnesc despovărat de vină Dar limpezit, chiar de lumină. Și din orice primesc răsfăț Căutând pe drum să le învăț. Pornit abia din sfânta vatră, Alint primesc din ei de piatră, Sau mângâierile de maluri, Nisipuri, rădăcini sub valuri. Sărut de salcie mă pătrunde Și adieri de vânt pe unde. Mă strânge gheața, mă sufocă, Din ger căldura mă dezghiocă. În vaduri grele apa-mi
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
se plămădea primul nucleu al culturilor europene, ori acest lucru se întâmpla datorită unei civilizații pașnice - predominant matriarhale. Mai multe mărturii susțin aceasta ipoteză, însă savanta americană de origine lituaniană, Marija Gimbutas, a afirmat aceasta acum mult timp: "România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între anii 6.500 - 3.500 î.Hr., axată pe o societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare de artă, care a precedat societățile indo-europene patriarhale de luptători din epocile bronzului
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
cândva. Au avut documente legale, păstrate cu mare grijă, au avut martori care au arătat unde au fost pământurile lor și ce s-a construit pe ele până la evenimentele din decembrie 1989. Din păcate, suprafața restituită acum era departe de vatra localității și în zone mai puțin productive, că așa a hotărât primarul din acele zile, un fost sărăntoc al comunei, dar un bun activist de partid, iar bunicii nu mai aveau cu ce lucra pământul și nici forța fizică necesară
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
visând un un șopot lin. Pictăm o iarbă verde că odată, Și-am îndreptat-o-apoi, înspre pământ, I-am arătat pământului, să vadă, O, cât era de viu și cât de sfânt! Să înverzească iar, măcar în gând. Am desenat pe vatra țării, oameni, Pe munții țării mele, răsfirați, Să-și amintească toți: nu suntem fameni, Suntem români, pentru vecie, frați, Și-om veșnici aici, între Carpați. Referință Bibliografica: Am desenat / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI
AM DESENAT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382460_a_383789]
-
între pendule e marele legru, rege puternic chiar și-n Olimp. CASA BUNICII Casa bunicii a plâns din memorie cu lacrimi de mâini căzute-ntre pietre pe ambițioasele paie ce vor să facă istorie într-un loc dezmierdat de sfintele vetre. Casa bunicii zace sub resturi de vremi strânse în bucăți de lemn și în cranii, de vrei să-i vorbești în șoaptă s-o chemi cu vorbe curate, nu cu interpelări stranii. Casa bunicii mi-aduce aminte de timpii din
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
cu mașina și apoi nu-s nici chefliu! - Domnișoară dacă vrei poți "să mă iei de braț și să-mi spui tu!" 63. Reperaj: tânara femeie privește însingurată trecând pe lângă oamenii imateriali, calcă tiptil pe amintiri, pe fumuri gri de vatră, alături de trecătorii arseniați și boreali. 64. Reperaj: femeia nud ce-a tras săgețile și le-a înfipt în gâtul dușmanului și-n brațe, de fericire exultă. Sunt foarte puternice viețile celor care pentru a trăi, de tot și de toate
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Amprente > CU FAȚA SPRE PIETRE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului cu fața spre pietre cuvântul e gol , nu mai plânge, cine transformă lacrima-n sânge, am pierdut noțiunea de vetre, mă-ntorc mereu cu fața spre pietre, caut răspântia pe unde te strig, de-atâta umblet mi-e dor și mi-e frig, se-aude glasul tău îndurerat, cine mă caută, cine-a strigat, ochiul cel rece mă tot petrece
CU FAŢA SPRE PIETRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382537_a_383866]
-
a primit vasele cu băutură, iar Maria, fata ce urma a fi pețită, a luat cozonacii de la bunica. Am fost invitați să luăm loc la masă, dar mai întâi am dat jos din hainele grele de iarnă, în soba cu vatra joasă, ardea focul, în casă era plăcut, mirosea a busuioc și cozonaci. După ce au luat loc la masă, au început să discute de una, de alta. - E o iarnă grea, spunea neica Florea, așa îi ziceam eu tătălui fetei, iar
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
nimic de la el. -Nu, nici o oaie peste cele cinci pe care le ofer. Dacă nu vrei, lasă-mi fata acasă și ce voi mânca eu, va mânca și ea -Ține-ți fata, eu nu o iau de aici. Ține-o în vatră , hai băiete să mergem, bunicul a căutat din ochi pe nenea Gicu, acesta dispăruse, unde e femeie fiul tău? A întrebat bunicul pe bunica. -A plecat Ioane, a plecat cu Maria, a zis , să vă tocmiți mai departe, ei se
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
și poezie, Mariana Cristescu este un scriitor polivalent ce-și pune în palmă sufletul, pentru a covinge cititorii săi de sinceritatea acestuia. Citind recentul volum de poezie,(bilingv, român-englez, traducere Ileana Sandu),intitulat „Forbidden Love/Amor prohibit“, apărut la Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureș, 2015, mi-am pus întrebarea: această poezie este un elixir adevărat sau imaginar? Deoarece cugetarea blagiană ni se arată în toată splendoarea ei în acest volum. Există în versurile poetei interferența a două concepte ce ni se destăinuie
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
nevastă-sa, are grijă de guta lui, de colesterol, de toate... În plus, universul fiind mic, șterge din anonimat. Nu se face să se dea-n stambă! Păi! Anghel, când s-a pensionat, a divorțat. Nu-și găsea rostul pe vatră c-o albină diabetică și bâzâitoare, nu! Îi lăsase apartamentul și fugise la Urlați. Îl atrăsese Drumul Vinului, le zice tuturor curioșilor să afle de ce tocmai acolo a-nchiriat o căsuță a unei cunoștințe din București. Gustul băuturii fără exces
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
pasul desculț. Mi-e dor de toamna cea târzie, Tablou pictat cu brumă argintie, Mi-e dor de îmbrățișarea copacilor goi, Mângâiați de soare și udați de ploi. Mi-e dor de sărbătorile de altădată, Când pâinea era coaptă în vatră, Atât la Paște, cât și la Crăciun, Iar cozonacul avea aromă de suflet bun. Mi-e dor de zâmbetul mamei din pridvor Ce ne aștepta cu lacrimi și dor, Mi-e dor de tot ce a fost și nu mai
MI-E DOR….. de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382642_a_383971]
-
Trifan Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului La Muzeul Unirii, Iași, triplă lansare de Carte: Olguța Luncașu Trifan, membru a Cenaclului literar la distanță: “Împlinire prin iubire”, versuri, “În mâna destinului”, roman, și “Pădureni, vatră de istorie și cultură”, file de monografie a comunei natale. Un regal de poezie, cultură și istorie, lecție de Istoria neamului În prezidiul manifestării și patru membri ai Cenaclului literar la distanță, alături de autoare, Marian Malciu, vicepreședinte a Ligii Scriitorilor
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]