3,889 matches
-
de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de chimvale./ Din suflete, făclie aprindeți-I în cale,/ Că-n veci Lumina lumii scapă de sub obroc./ În imn de biruință, copile din Sion, gătiți pentru-nviere în vasul vechi arome,/ Veșmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome/ Și stih de bucurie răsune în Chedron. (Prohodire). Radu Gyr, poate cel mai mare poet al Crucii, și-a purtat cu demnitate crucea Neamului întru Hristos, fiind condamnat inițial la moarte, iar apoi la
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ!/ Luna a intrat după El în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L spoia cu argint pe veșminte,/ argintându-L pe mâini vechi spărturi./ M-am ridicat de sub pătura sură: -Doamne, de unde vii? Din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac.../ A sta lângă mine pe rogojină: -Pune-Mi
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
călcâie șarpele rece, blestematul, cunoașterea se plătește da, se plătește, așa e drept Ah, ochii, urechile, gura se vor umple de pământ viermii vor clădi castele Ah, încă văd, aud, grăiesc, cu voi, cu mine, cu apele, cu norii Ah, veșmântul acesta în care vreau să mai stau, chiar dacă frigul coboară pe șira spinării și viermii așteaptă. Referință Bibliografică: E frig, din ce în ce mai frig / Anca Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
E FRIG, DIN CE ÎN CE MAI FRIG de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360737_a_362066]
-
cere, Și plata orbirii cu toții o știm, Dar suntem nevolnici și fără putere Și-n graba de-a vrea, greșim și.....plătim Hora de draci - păreri personale - versuri E hora de draci cu pas cadențat În iureș nebun de bălțate veșminte... Țignale smintite bat ritmul turbat Și vorbe prea multe, gătite-n cuvinte... Furtună de vorbe, furtună de pași, Ce vorba întreagă, o face zăludă Furtună de gânduri, de bani nerămași... Furtună-n urechi ce nu vor s-audă... Cadența furtunii
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
putință doar la Atoatefăcător. Căci El este dumnezeirea cu esențialitatea ei in actu, adică acea forță fără egal animată de voință și iubire, prin care neființa devine ființă, plinul ia locul golului, armonia alungă pentru totdeauna haosul și negânditul îmbracă veșmintele gânditului. Și tot cu voia Marelui Arhitect, unii dintre muritori cunosc harul îndumnezeirii, acea stare de inspirație și revelație care in potentia se cheamă o perpetuă năzuință înspre perfecțiunea divină și a cărei dulceață poate fi savurată doar de sufletele
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
de borangic al viitorului. Prin cuvântul ales dăruit atingem rugăciunea neîncetată, pocăința neîntreruptă și dragostea nemuritoare. Cuvintele au har numai pentru cei care le află darul. Cuvintele Cuvântului sunt mlădițele mângâierii creștine. Cuvintele alese au cea mai frumoasă înfățișare în veșmântul luminii lor. Numai cuvintele duhovnicești îți brodează chipul în lumină. Mărturisirea, ca pocăință, aduce creștinului răstignit pe crucea-cuvintelor lumina iertării. Prin inima și mâna poetului toate versurile cântă. Cuvintele psalmilor sunt niște domuri ale înțelepciunii. Rafinamentul vorbirii vine din măreția
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
de A nu (mai) fi, pe urmele lăsate de acel cândva pas în doi, devenit o cale întoarsă spre sine, dincolo de noi ... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
de Iohan Strauss. loc unde meduzele nuntesc printre coralii albaștri în fauna de argint a adâncurilor la un loc cu stelele cerului care scot sunete mioape pe unde orion beat calcă pe turme de miriapode și zeii se preumblă în veșminte dalbe prin vântul pustiei din adâncuri pe muzici de harpă. marea liniștită- oglindă în care se vede toată măreția cerului întoarsă cu lumile în jos ca-n venețienele povești unde cruciații și-au înecat corăbiile în bruma de șoapte ale
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360134_a_361463]
-
tăcerea ca exil, cuvîntul (poemul) ca exil - iată exerciții de ieșire din biografism și cotidian, tratate cel mai adesea ceremonios, prin recurs la exterioritate și situare într-o altă ordine, a divagării și aventurii în transparență: „Mă învelesc în umed veșmînt/ de tristețe,/Reumatism regenerat de golul dintre mine/ și cel ce ai fost./ Cînd răsare soarele peste/ apele învolburate ale/ trupurilor noastre/ Trup din trupul/ Nemărginirilor pale ale deșerturilor/ spre care te îndrepți,/ surîzător beduin, în prima oază,/ te așteaptă
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Pe-aici nu trece timpul, nici moartea; numai vântul Și fragii mici la umbră se coc puțin mai greu, La soare șerpii mari își leapădă veșmântul Întinerind, adică: există Dumnezeu! Din locul ăsta dacii priveau până departe Văzând ce nu se vede la Pol, în Empireu Și-apoi plecau la luptă, la vie sau la moarte Cu zâmbetul pe buze: există Dumnezeu! Colea pe deal, în
CREDINŢA LUI ROBU de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360179_a_361508]
-
literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești. “ - Titu Maiorescu Invațătura bine definită de motivația intrinsecă - este un lucru cam rar întâlnit la cei care se “sfințesc” azi pe ei înșiși, decât pe un alt om sadea ce merită din plin, după cum e și Eminescu. Ori
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
sistem beneficiază organizațiile neguvernamentale și asociațiile religioase Cultele au dreptul exclusiv de a produce și valorifica obiectele și bunurile necesare activității de cult, în condițiile legii. Deasemenea, cultele religioase sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru livrarea obiectelor și veșmintelor de cult religios, tipărirea cărților de cult, teologice sau cu conținut bisericesc și care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum și furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult. Cea mai mare parte a sumelor este acordată prin intermediul Secretariatulului de Stat pentru
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
arhitectonice, cărți, steme, flori, copaci, aureole, construcția formelor este totdeauna fermă. Desenul este clar, expresiv. Nu întâlnim volute sau linii ezitante, șerpuitoare, pentru că pictorul cultivă traseele precise, contrastele evidente, proporțiile adecvate ideii. Imaginile stilizate, atent decupate din fond, inclusiv faldurile veșmintelor monarhice sau monahale care cad în linii drepte, precise, sunt consecvent preferate. Desenul lui Grigore Popescu - Muscel face casă bună cu tușa energică sau suavă, cu explozia de nuanțe coloristice neașteptate, cu atmosfera istorică dominată de simboluri monarhice și religioase
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ATINGE-MĂ CU TOAMNA... Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Atinge-mă cu toamna ce a rămas pustie, Veșmântul de lumină s-a stins pe la ferești. Mai dă-mi o ploaie-albastră, cu doruri mă îmbie Și spune-mi prin ce toamne, melancolii doinești. Mă doare ruginiul din zâmbetul de moarte Al frunzelor ce verde-mi cântau când ne iubeam
ATINGE-MĂ CU TOAMNA... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359660_a_360989]
-
crucea care conțineau părticelele din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului, Patriarhul, mitropoliți, episcopi, preoți și pelerini din toată lumea. Clopotele începeau să bată. Se înconjura, de trei ori, Sfântul Mormânt, cântându-se "Invierea Ta Hristoase", după care Patriarhul se dezbrăca de veșminte și rămânea doar cu stiharul, epitrahilul, brâul și mânecuțele. El era controlat cu deosebită strictețe de către reprezentanții tuturor autorităților bisericești și de stat, pentru a nu avea ascunsă vreo sursă de foc spre a înșelarea credincioșilor. Toate luminile, candelele și
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
într-un capăt sau altul de lume, altfel n-ai ști cine ești, nici cum te strigă fericirea, uneori, de sub povara inimii. Și toată această frumusețe înflăcărată numai vîntul iernii, înainte să moară, știe s-o retușeze netulburîndu-ți somnul, ordinea veșmintelor în "aparența" lor, sau zăpezile eterne ale singurătății. Îmi încredințez viața norilor într-un punct în care să pot spune: da, vocilor divergente ale propriei ființe! Referință Bibliografică: Culori complementare / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 730
CULORI COMPLEMENTARE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359115_a_360444]
-
Pixuri cu care poți să fotografiezi și să transmiți via satelit, orice informație caldă și de care are nevoie centrala ta. Microemițătoare nu mai mari ca un bob de orez sau chiar mai mici, care se prind sistem „arici” de veșmintele oricărei persoane suspectate sau se lipesc de automobile și, care te ajută să-i urmărești itinerariul de dimineața până seara, să o localizezi în fiecare moment și, mai ales să-i asculți și să-i înregistrezi toate convorbirile. Și mai
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359117_a_360446]
-
avut surpriza să-l descoperim chiar pe Părintele Mitropolit. Cu specificul vorbei sale domoale, sfătoase, eliberată de sintagme sofisticate, schimba cuvinte cu vizitatorii/credincioșii care pășeau pragul așezământului de închinare, pentru unii („liber-cugetătorii”) - doar obiectiv turistic. De aceea, Părintele, în veșmintele sale ne-liturgice, cu cârja sa arhierească în mână, îi aborda cu formule verbale ce aduceau a întâmpinare, rostite cu o oarecare „prudență”, în înțelesul meu, parcă anume să nu-i agaseze pe cei care se revendicau în sinea lor
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul II, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul II, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
și o pietate nemărginite, de care a fost cuprins și Seraficul Părinte Francisc, Il Poverello, încă de la începutul convertirii sale, când și-a părăsit casa părintească, averea, prietenii, slujba de tânăr negustor în prăvălia tatălui său, s-a dezbrăcat de veșminte, a îmbrăcat un sac și, încingându-se cu o funie, a pornit la cerșit pe străzile din Assisi, fiind socotit, pe drept cuvânt “Pazzo” și ajuns de rușinea orașului. Și chiar dacă el nu a conștientizat încă de la început ceea ce dorește
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
Când primăvara-a anunțat Că vine neîntârziat, Mă bucur ca să întâlnesc Filon de suflet românesc. Elevi și dascăli îndrăgesc O slovă scrisă și-ndrăznesc Să lase urme de neșters, În povestire sau în vers. Cu drag cuvintelor le-au dat Veșmânt frumos, înmiresmat, Ce mâine fi-vor amintiri În cartea „Primele iubiri''. --------------------------------------- Gabriela Gențiana GROZA Cluj-Napoca martie 2013 Referință Bibliografică: Gabriela Gențiana GROZA - ÎN JOCUL PRIMELOR IUBIRI / Gabriela Gențiana Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 804, Anul III, 14 martie
ÎN JOCUL PRIMELOR IUBIRI de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345247_a_346576]
-
de multiplicat și tipărit, de înregistrare audio și video, de emisie radio și de televiziune, aparate telefonice, mașini de scris, aparate foto, proiectoare, reportofoane, calculatoare, imprimante, scanere și alte echipamente IT, inclusiv periferice, copiatoare, faxuri, mobilier bisericesc, obiecte de cult, veșminte preoțești, autovehicule și alte bunuri; m) achiziția de hârtie, rechizite, cerneluri și alte materiale tipografice; ... n) construcția, întreținerea și amenajarea de monumente, busturi, plăci comemorative, cimitire, troițe și altele asemenea; ... o) realizarea și transmisia emisiunilor de radio și de televiziune
GHID ȘI DOCUMENTAR din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295704]
-
și tipărit, de înregistrare video și audio, de emisie radio și de televiziune, aparate telefonice, mașini de scris, aparate foto, reportofoane, calculatoare, imprimante, scanere și alte echipamente de tehnică de calcul, inclusiv periferice, copiatoare, faxuri, mobilier bisericesc, obiecte de cult, veșminte preoțești, autovehicule și alte bunuri, din țară și din străinătate, pentru dotarea claselor de studiu, școlilor, grădinițelor, bisericilor, bibliotecilor, centrelor culturale, caselor limbii și culturii române, posturilor de radio și de televiziune, centrelor educaționale și sediilor organizațiilor cetățenilor din Republica
GHID ȘI DOCUMENTAR din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295704]
-
ce zile sfinte?.. Cu mâinile spre cer, împătimite, Vom fi -un trup și-un suflet, să ne cânte, Și unică va fi iubirea, când asfinte Luceafărul , și raza sa ne-nghite... Agale stelele ne vor suna din vise, Și din veșminte vom culege giuvaiere, Pornind dintr-un nevis și cântec Cu tine, sunt femeia care e durere; Nectarul ce frunțile noastre îl sorb E-al dragostei fruct, cu visul său orb... În noapte, iubite, te voi visa, Să-mi spui ce
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]