1,254 matches
-
a cunoscut o fostă soție (cândva adorată, apoi abhorată și ridiculizată, poate și pentru a face pe plac nevestei în exercițiu). „Minna”, soție la timpul prezent, este un spirit științific (astrofiziciană de profesie), dar e „magică” în toate celelalte privințe. „Vela”, soție la timpul trecut, e la fel de sexy și de disponibilă (poate fiindcă naratorul narcisist are acest efect galvanic asupra oricărei femei), dar sideralitatea ei (sugerată marginal de profesiunea „Minnei”) este doar răceală manipulatoare și șantajistă, calcul carierist și factor distructiv
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nici aceleași gusturi, nici aceleași aspirații. La Începutul verii, pe când ea era plecată În vacanță, am Întâlnit o tânără care de la bun Început m-a surprins prin felul ei de-a fi. Împărtășeam aceeași pasiune pentru mare, pentru sportul cu vele... Împreună cu niște prieteni comuni am făcut o croazieră de câteva zile, iar pe acel vapor am simțit pentru ea o iubire fulgerătoare, totală, absolută. O lună mai târziu, am Înaintat divorțul, iar În anul următor m-am recăsătorit. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Compensare: Există o nepotrivire totală Între posibilitățile momentului și lupta pe care dorim s-o câștigăm. Adesea ar fi mai bine să așteptăm un moment mai prielnic. În acest caz, cea mai bună strategie este retragerea. Practicarea unui sport individual (vele, Înot, sărituri de la trambulină) sau a unei arte marțiale vă poate ajuta să vă păstrați echilibrul. Exemplu: Charles de Gaulle și John Fitzgerald Kennedy (vezi cele două teme În paginile următoare) Charles de Gaulle, Președintele Republicii Franceze, John Fitzgerald Kennedy
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
doi" prieteni ai lui Ovidiu care îl înfruntă cu orice risc pe Augustus, pentru a-și ajuta prietenul (și ruda) din Sulmona, în momentul nenorocirii: "Eu, care într-un timp aveam mulți prieteni, dar un vânt puternic a suflat în velele mele și imediat ce s-au umflat apele sub impetuozitatea furtunii, am fost abandonat în mijlocul mării pe barca mea sfărâmată. Și în timp ce unii nu vor nici măcar să arate că m-au cunoscut, doar doi sau trei m-ați ajutat în timpul distrugerii
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es, et quoniam non sunt ea, qualia velles, Vela regis quassae qualiacumque ratis. Quaeque ita concussa est, ut iam casura putetur, Restat adhuc humeris fulta ruina tuis383. Aș spune că în versurile de mai sus poetul afirmă lucruri cu adevărat uimitoare, pe care nimeni nu și le-ar fi
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
stă umbra unei mari tristeți. Conrad aruncă o ultimă privire lumii („o privire și fie cea din urmă!”) și privirii se arată o lume de corespondențe misterioase, obiecte aflate În dimineața existenței lor: „Plutește dulce vasul și boarea suflă-n vele; Scînteie-albastră mare sub ploaia sa de stele. Și luncile-eterate cu florile de foc Plutesc strălucitoare, strein și magic joc! Vezuvul varsă focuri În aria senină Și unda ce primește văpaia de lumină Răspunde printr-o ploaie de spumă și fosfor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sudului e adus, cu mare caznă, noaptea tîrziu, lîngă bordul corabiei, nu se trece de-obicei numaidecît la tranșarea lui; căci această operațiune, care este extrem de complicată, cere mult timp și participarea întregului echipaj. De aceea, se procedează la strîngerea velelor și la legarea cîrmei sub vînt, apoi marinarii sînt trimiși la culcare pînă a doua zi dimineața, cu condiția ca pînă atunci să fie asigurate carturi la ancoră, de cîte doi oameni schimbați din oră în oră, așa fel încît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
reală de a se apăra împotriva lăcomiei acaparatoare a lumii occidentale. Țărmurile strîmtorii Sund sînt lipsite de cetățuile impunătoare care apără intrările în Mediterana, în Marea Baltică și în Hellespont. Spre deosebire de danezi, acești orientali nu cer niciodată omagiul slugarnic al coborîrii velei gabier, din partea nesfîrșitului alai de corăbii care, de cîteva secole încoace, trec zi și noapte printre insulele Sumatra și Iava, purtînd în cală încărcături grele și scumpe, aduse din Orient. Dar, deși renunță la acest ceremonial, nu renunță cîtuși de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din vechime. Corabia arzîndă înainta, parcă pusă pe o răzbunare cumplită. Așa vor fi lunecat și galerele încărcate cu smoală și cu pucioasă ale îndrăznețului Canaris din Hydria, ieșind la miezul nopții în porturile lor, cu pînze de flăcări în loc de vele, pentru a se abate asupra fregatelor turcești și a le mistui. După scoaterea lui de pe cazane, capacul fusese așezat în fața lor, ca un paravan imens. Cocoțați pe capac, harponiștii păgîni, care sînt întotdeauna ochiștii balenierelor, își proiectau siluetele drăcești vîrînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aveam să mi-l explic niciodată). Trezindu-mă dintr-un somn scurt, de-a-npicioarelea, am avut senzația oribilă a unei primejdii fatale. Echea din os de balenă mă izbea în coaste, căci stăteam rezemat de ea; urechile îmi țiuiau de fîșîitul velelor care tocmai începuseră să fremete în vînt; credeam că ochii mi-s deschiși, dar, ducîndu-mi în neștire degetele la pleoape, i-am deschis și mai mult. Cu toate astea, nu vedeam în fața mea nici un compas care să mă călăuzească, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Patagoniei cam bîntuie furtunile! - toți marinarii, inclusiv musafirii, au fost rugați să terțaroleze velele-gabier; numai că, eram atît de chercheliți, încît a trebuit să ne legăm cu parîme ca să nu cădem de pe catarge, dar poalele tunicilor ni se încurcau printre vele făcîndu-ne să atîrnăm acolo, terțalorați noi înșine în bătaia vîntului năpraznic. Ce mai, eram niște pilde vii, numai bune să slujească drept avertisment tuturor marinarilor care se-mbată! Cu toate acestea, catargele n-au căzut peste bord și, în curînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oamenii așezară în interiorul sicriului, de jur-împrejur, niște pezmeți, apoi îi puseră la cap o sticlă cu apă dulce, iar la picioare un săculeț cu pămînt scos din fundul calei; în chip de pernă, îi puseră o bucată de pînză de vele făcută sul. Queequeg stărui să fie transportat în acest pat de pe urmă, ca să poată să-l încerce și să vadă cît de comod era. Rămase acolo nemișcat vreme de cîteva minute, apoi îi spuse unuia dintre oameni să-i aducă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pătrunzînd tot mai adînc în zona de vânătoare din marea Japoniei, Pequod făcea pregătiri febrile. Adesea, pe o vreme calmă și plăcută, marinarii rămîneau cîte douăsprezece, cincisprezece, optsprezece sau douăzeci de ore în ambarcațiunile lor, vîslind de zor sau arborînd velele, pe urmele balenelor; alteori așteptau liniștiți, cîte șaizeci sau șaptezeci de minute în șir, apariția lor. Dar roadele acestei așteptări erau destul de neînsemnate. în asemenea momente, cînd plutești o zi întreagă, sub un soare blînd, pe o mare legănată de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Stubb la pupa, rămășițele ferfenițite ale focului și ale gabierelor mare și mic fură scoase de pe vergi și lăsate să fluture în partea de sub vînt, aidoma penelor smulse din trupul unui albatros care ia în piept furtuna. Cele trei vele de rezervă fură învergate și terțarolate, iar la pupa fu adăugată o velă de furtună, astfel încît corabia începu în curînd să înainteze din nou cu oarecare precizie, timonierul primind ordinul de a ține, pe cît posibil, direcția est-sud-est, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mic fură scoase de pe vergi și lăsate să fluture în partea de sub vînt, aidoma penelor smulse din trupul unui albatros care ia în piept furtuna. Cele trei vele de rezervă fură învergate și terțarolate, iar la pupa fu adăugată o velă de furtună, astfel încît corabia începu în curînd să înainteze din nou cu oarecare precizie, timonierul primind ordinul de a ține, pe cît posibil, direcția est-sud-est, căci pînă atunci cîrmise doar la voia întîmplării. în vreme ce se străduia să îndrepte vasul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de mai înainte. Executînd mașinal ordinul comandantului său - de a raporta numaidecît, la orice oră din zi și din noapte, schimbările petrecute pe punte - Starbuck coborî, cam întunecat la față, în cabină, pentru a-i comunica lui Ahab situația, de îndată ce velele fură orientate spre briză. înainte de a bate la ușa cabinei, se opri o clipă, fără voia lui. Lampa se bălăbănea încoace și încolo, aruncînd umbre capricioase pe ușa zăvorîtă a cabinei - o ușă subțire, care avea, în partea de sus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încă nedomolită, împingea vasul cu valurile-i lungi și uriașe, ce se rostogoleau, gîlgîind, în urma lui - ai fi zis că Pequod e împins înainte de mîinile desfăcute ale unui colos. Briza sufla cu atîta putere, încît aerul și cerul păreau niște vele umflate, gigantice. întreaga lume gonea, mînată de vînt. Soarele nevăzut, ascuns de însăși lumina puternică a dimineții, se ghicea doar după intensitatea razelor lui, strînse ca niște baionete într-un mănunchi. Peste tot străluceau parcă blazoanele unor regi și regine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru magnetizarea oțelului sau menite doar să sporească spaima echipajului, n-aș putea spune precis - și ceru să i se aducă niște ață de in; merse apoi spre habitaclu, scoase cele două ace deviate și prinse orizontal acul de cusut vele, deasupra uneia dintre rozele compasului. La început, acul se răsuci de jur împrejurul rozei, cu ambele capete vibrînd puternic, dar în cele din urmă rămase nemișcat pe locul lui; atunci Ahab, care aștepta cu atenția încordată rezultatul, se depărtă de habitaclu și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toți oamenii de cart; și nici un marinar nu se arătă surprins cînd Ahab, după ce privi compasul și cornetul de vînt și după ce stabili cu oarecare precizie direcția de unde venea mirosul, porunci grabnic o ușoară modificare a cursului corabiei și scurtarea velelor. Rostul acestor măsuri se vădi cu destulă claritate în zori, cînd în fața noastră apăru o lungă fîșie de mare, netedă ca uleiul, dar cu marginile încrețite, întocmai ca dantelăria metalică pe care-o țese un curent rapid, la vărsarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt, ale ghețurilor din Groenlanda sau în lava Vezuviului. Ce-o mai scarmănă vîntul! Din pricina lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care a trecut, desigur, prin coridoarele și celulele unor închisori și prin sălile unor spitale și le-a aerisit, înainte de a veni să sufle aici, cu aerul unui mielușel nevinovat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
limbi de foc. Ă Frunte lîngă frunte, așa te voi întîlni a treia oară, Moby Dick! Hei, cei de pe punte! Brațați și mai tare, țineți-o contra vîntului! Balena e încă prea departe ca să lăsăm la apă ambarcațiunile, domnule Starbuck. Velele tremură! Ia un mai și stai lîngă timonierul ăla! Așa, așa! înaintează repede, iar eu trebuie să cobor. Dar, înainte de asta, vreau să mai arunc o privire de jur-împrejur, spre mare, mai am destul timp. O priveliște veche, veche de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave. ARIPĂ - velă suplimentară de formă trapezoidală și de suprafață mică, înălțată cînd bate vîntul din pupa. AZIMUT - noțiune generală care definește arcul de orizont măsurat de la punctul cardinal nord în sens retrograd pînă la obiectul relevat. Pe cutia compaselor magnetice se fixează
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nave, folosită la încărcarea și descărcarea mărfurilor. BOMPRES - arbore de dimensiuni reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
element principal din structura longitudinală a unei nave, constituit dintr-o grindă metalică sau o filă de tablă groasă, instalată de la prova la pupa, în planul diametral, pe fundul navei. COCA - partea principală a navei îcorpul navei). CONTRARÎNDUNICĂ - una din velele superioare îa șasea începînd de jos) ale unui velier cu greement pătrat. COPASTIE - grindă de lemn care conturează bordajul unei ambarcațiuni, la partea sa superioară. CRIVAC - nervură transversală de lemn care dă forma exterioară a corpului unei ambarcațiuni. CRUCETĂ - mică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ETAMBREU - deschizătură în care e introdus și fixat un arbore. ETRAVĂ - piesă masivă din oțel turnat sau forjat, constituind extremitatea la prova a unei nave. FUNGĂ - denumire generală dată unui palanc folosit pentru ridicarea și coborîrea vergilor mobile și ale velelor. GABIER îsau vela-gabier) - vela pătrată susținută de o a doua vergă, începînd de jos, a unui velier cu greement pătrat. GABIE - platformă orizontală de lemn sau metal fixată pe traversele și furcile coloanei unui arbore. GALION - bust ornamental sculptat în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]