3,744 matches
-
inimii. Deci, instalarea bradicardiei arată o bună stare de antrenament. Volumul sistolic - la cei antrenați este de 4050ml, datorită acetilcolinei eliberate de terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
antrenați este de 4050ml, datorită acetilcolinei eliberate de terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
energetic (țesutul adipos în primul rând). Înțelegerea acestor tulburări reclamă o bună cunoaștere a structurii și funcției fibrei musculare. În plus, trebuie știut că o parte din complicațiile cronice diabetice implică direct sau indirect țesutul muscular. Miocardiopatia dilatativă sau disfuncția ventriculară diastolică sunt unele dintre tulburările metabolice întâlnite precoce atât în T1DM cât și în T2DM. Macroangiopatia diabetică la rândul ei implică aproape invariabil o hipretrofie a straturilor musculare ale vasului, componentă importantă a procesului obstructiv vascular. În fine, datele noastre
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
mușchi (15, 33). 2.2. Fibra musculară cardiacă (miocardiocitul) (fmc) 2.2.1. Clasificare Celulele musculare cardiace se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
este facultativ. Îngrijirile postoperatorii Postoperator pacientul va fi transportat și monitorizat în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se următorii parametri: respiratori (frecvența respiratorie, concentrația oxigenului și bioxidului de carbon în sângele arterial, saturația în oxigen a sângelui arterial), hemodinamici (alura ventriculară, frecvența pulsului radial, tensiunea arterială sistemică, presiunea venoasă centrală, presiunea în capilarul pulmonar, traseul electrocardiogramei), constantele biologice, temperatura, diureza, aspirația gastrică, tranzitul intestinal, drenajul abdominal sau pleural. Ca obiective terapeutice în secția de ATI pot fi enumerate: reechilibrarea volemică, hidro-electrolitică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cepacia, fumător activ, abuz de alcool sau droguri. Există un număr mare de contraindicații relative, care trebuie individualizate de la caz la caz: osteoporoza, boli scheletice sau musculare, cașexie extremă sau obezitate, corticoterapie prelungită, infecții cu mycobacterii, boala coronariană sau disfuncția ventriculară stângă, boli vasculare periferice semnificative, insuficiența renală, ventilația mecanică, deformări severe ale peretelui toracic, instabilitatea psihosocială. EVALUAREA RECEPTORULUI CANDIDAT Înainte ca un pacient să fie pus pe lista de așteptare, va fi examinat amănunțit (tabelul 6.19); va fi revăzut
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
prin infecție - o schije din atriul stâng [3]. Athanasescu N. comunică o plagă cardiacă prin împușcare suturată cu succes (1909) ; D. Dumitrescu rezolvă cu succes o plagă pericardică și pulmonară; Gh. Petrulian și A. Popescu suturează cu succes temporar plăgi ventriculare - deces prin infecție; Simionescu I. din Turnu Măgurele, A. Nana din Cluj - 5 suturi cardiace cu 4 decese și un succes; G. Kitzulescu - Slatina - 2 operații de cardiografie cu un succes; Câmpeanu L. din Brașov - 5 operații cu succes în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
fără suport, („stentless”) brevetată în SUA și internațional. În decembrie 1983 efectuează prima înlocuire valvulară mitrală din România cu valvă tisulară de construcție proprie, aplicată la 1000 de pacienți cu durabilitate între 7-22 de ani. Introduce terapia chirurgicală a anevrismelor ventriculare stângi postinfarct (reconstrucția geometrică de ventricol stâng - 1992) deținând cea mai largă experiență din țară. Execută primul în România operația Ross. Radu Deac Efectuează primul transplant experimental ortotopic de cord din țară, în 1964. Efectuează primele trei recoltări de cord
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
dezvoltarea asistenței medico-chirurgicale a copilului cardiac în primele unități de profil - Clinica de Cardiologie pediatrică și Clinica de Chirurgie Cardiacă Pediatrică. - Programul de transplantare cardiacă - noi tehnici chirurgicale în transplantarea cardiacă (dr.R. Deac, dr. H. Suciu). - Terapia chirurgicală a anevrismului ventricular stâng postinfarct miocardic (reconstrucția geometrică de ventricol stâng), cea mai largă experiență din țară, 300 de cazuri (dr. R. Deac). - Chirurgia cardiacă a sugarului și copilului mic, tratamentul chirurgical al cardiopatiilor congenitale complexe (transpoziția marilor vase), prima operație Ross din
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
intervențiile se pot efectua fără griji suplimentare, la vârstnic, modificările fiziopatologice inerente impun o atenție deosebită. Modificările fiziopatologice apărute cu vârsta pot fi grupate succint astfel : 1. Cardiovasculare (peste 40-50% dintre pacienți prezintă afecțiuni cardiovasculare): - fibroza miocardică și hipertrofia peretelui ventricular determină reducerea complianței miocardice și scăderea debitului cardiac. - frecvența cardiacă poate fi mai joasă În repaos și la efort moderat. Sunt frecvente calcificări valvulare. - arterele sunt mai rigide cu reducerea complianței ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale sistolice. - diminuarea funcției sistemului
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Clema vasculara 2. Clema pentru vena cava 3. Dispozitiv de embolizare arterială 4. Filtru intravascular cardiovascular 5. Proteză pentru grefa vasculara 6. Stenturi coronariene și vasculare 7. Petic sau tampon intracardiac 8. Balon intraaortic cu sistem de control 9. Bypass ventricular 10. Stimulator cardiac extern 11. Stimulator cardiac implantabil (pacemaker implantabil) cu accesorii: electrozi pentru stimulatoare cardiace implantabile, programator pentru stimulator cardiac implantabil 12. Inel de anuloplastie 13. Stimulator nervos al sinusului carotidian 14. Vâlvă cardiacă protetica cu accesorii: suport și
ORDIN nr. 94 din 20 martie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând dispozitivele medicale - proteze, accesorii ale acestora şi produse ortopedice - scutite de taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127728_a_129057]
-
dializei de la/la domiciliu ... Articolul 95 Lista urgentelor medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
dializei de la/la domiciliu ... Articolul 95 Lista urgentelor medico-chirurgicale majore decontate de către casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masă") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatismele (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4)Colaps - Șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatismele grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
de la/la domiciliu. Articolul 82 Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4) Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatisme grave (craniocerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
de la/la domiciliu. Articolul 82 Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate sunt: a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4) Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatisme grave (craniocerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
Date clinice și paraclinice care Dificilă să justifice explorarea RM:........ 3. Antecedente alergice......... DA/NU .................................... │ 4. Astm bronșic................. DA/NU │ 5. Crize epileptice............. DA/NU .................................... │ 6. Suspiciune de sarcina........ Claustrofobie .................................... │ 8. Clipuri chirurgicale, �� │ mat. metalice de sutura .................................... │ 9. Valve cardiace, ventriculare │10. Proteze auditive 9. Examen CT/RM anterior:DA/NU │11. Dispozitive intrauterine 12. Proteze articulare Dacă DA Data...... Unde........... │ materiale de osteosinteza 13. Materiale stomatologice Trimis de (spital, clinica)........... │14. Alte proteze │15. Meserii legate de prelucrarea Medic solicitant
ORDIN nr. 4.234 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139922_a_141251]
-
altor tipuri de transport medical I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) ... 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) ... 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) ... 4) Colaps-șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxicoseptic) ... 5) Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a
ORDIN nr. 4.234 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139922_a_141251]
-
Date clinice și paraclinice care Dificilă să justifice explorarea RM:........ 3. Antecedente alergice......... DA/NU .................................... │ 4. Astm bronșic................. DA/NU │ 5. Crize epileptice............. DA/NU .................................... │ 6. Suspiciune de sarcina........ Claustrofobie .................................... │ 8. Clipuri chirurgicale, │ mat. metalice de sutura .................................... │ 9. Valve cardiace, ventriculare │10. Proteze auditive 9. Examen CT/RM anterior:DA/NU │11. Dispozitive intrauterine 12. Proteze articulare Dacă DA Data...... Trimis de (spital, clinica)........... │14. Alte proteze │15. Meserii legate de prelucrarea Medic solicitant........ Data:....... │ metalelor │ (schije, obiecte metalice) Semnătura și
ORDIN nr. 630 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139923_a_141252]
-
altor tipuri de transport medical I. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate a) Catastrofe (urgente "în masa") ... b) Urgente colective ... c) Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanica) ... 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) ... 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) ... 4) Colaps-șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxicoseptic) ... 5) Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a
ORDIN nr. 630 din 28 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi altor tipuri de tranSport medical, precum şi a serviciilor de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139923_a_141252]
-
sunt: A. Indicatori de întindere a necrozei și de disfuncție de pompă. 1. Insuficiență cardiacă congestiva (clinic, cateterism, radiologic). 2. Fracția de ejecție a VS sub 40%. 3. Infarct întins (enzimatic, EKG, ecografic). 4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular. 5. Incapacitatea de a efectua test de efort sau semne de disfuncție de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sau semne de disfuncție de pompă în timpul efortului. B. Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilație sau tahicardie ventriculara dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculara complexă și/sau frecvență (Holter). 3. Prezenta potențialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz ÎI sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezența unor factori de risc ai
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Indicatori privind starea patului coronarian: 1. Reinfarctare. 2. Angor post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilație sau tahicardie ventriculara dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculara complexă și/sau frecvență (Holter). 3. Prezenta potențialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz ÎI sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezența unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
post infarct. 3. Ischemie la testul de efort. 4. Semne de ischemie la înregistrarea Holter. C. Indicatori proaritmogeni: 1. Fibrilație sau tahicardie ventriculara dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculara complexă și/sau frecvență (Holter). 3. Prezenta potențialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz ÎI sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezența unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârstă 70 ani. Dintre aceste 4 categorii
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
3 - luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechela de IM, deficiență funcțională se stabilește în raport de starea reziduala a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea și extinderea zonei de necroza, de remodelarea ventriculara (modificări de formă, dimensiune și grosime ale VS după constituirea IM), de eficiență tratamentului coronaro - dilatator, de modificările funcționale cardiace sistolice și diastolice, de eventualele tulburări de ritm și/sau conducere și de toleranță la efort. O mențiune aparte trebuie
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
un anumit compartiment cardiac); aceasta va duce la o hipertrofie adaptativa; - prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale, atrofii sau hipotrofii), cu modificarea rapoartelor anatomo-functionale fiziologice; - prin tulburări de irigație coronara produse nemijlocit prin anomalii coronariene sau, indirect, prin hipertrofie ventriculara excesivă, prin hipoxie etc.; - prin posibile alterări ale sistemului specific de conducere. Afecțiuni cianogene (trilogia, tetralogia sau pentalogia Fallot, transpoziția de artere mari, atrezia tricuspidiana și altele) Aceste afecțiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformațiilor
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]