15,959 matches
-
și sacouri sic, dar cu piele în coturi, nu cu sac pe umeri. M-a deprimat fragmentu’ asta“. De asemenea, Călinescu a ajuns să fie un Vanghelie modern. “N-avea omul alte cuvinte la el, d-ăsta le-a folosit (verbele la timpul imperfect - n.r.). Era un fel de Vanghelie modern“. La cerință “Selectează două secvențe din text care fixează dimensiunea spațială”, un elev a crezut că e vorba de o intrebare-capcana: “Ce spațiu, când totul se petrece pe pământ, pe
Bacalaureat 2013: Noile perle de la examenul de Limba română by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78066_a_79391]
-
deci așa vreau să ajung și eu Iată și alte năstrușnicii găsite de profesori în lucrări: “Rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...” Nu putem avea imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii”. “Rolul verbelor la imperfect e să ne arate că lumea asta chiar e imperfecta, poti sa faci tu bine cât poți, să te duci la biserică, să-ți faci temele, să nu minți și tot te calcă mașină sau faci cancer.” “Tipul
Bacalaureat 2013: Noile perle de la examenul de Limba română by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78066_a_79391]
-
atît în originalul francez, cît și în traducerea engleză publicată de celebra editură engleză Heinemann în 1961. Apoi însă și lucrări propriu-zise, de specialitate cum ar fi A Practical Habdbook of Geometrical Composition and Design (Londra: Tiranti, 1952), Sortileges du verbe (Paris: Gallimard, 1949), The New Biology (în arhivă), The Geometry of Art and Life (London:Sheed and Ward, 1946) și cred că altele încă. Angajarea lui la Fredericksburg se datora în bună măsură pictorului Julian Binford (1908-1997), pictor azi uitat
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii", alții au explicat că "rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...", în timp ce un altul l-a uimit pe profesorul corector cu răspunsul oferit la cerința " Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat ...": "Rolul verbelor la imperfect e să ne arate că lumea asta chiar e imperfectă, poți să faci tu bine cât poți, să te duci la biserică, să-ți faci temele, să nu minți și
Bacalaureat 2013: Cum a cerșit un elev nota 5 la proba de Limba Română by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78096_a_79421]
-
alții au explicat că "rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...", în timp ce un altul l-a uimit pe profesorul corector cu răspunsul oferit la cerința " Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat ...": "Rolul verbelor la imperfect e să ne arate că lumea asta chiar e imperfectă, poți să faci tu bine cât poți, să te duci la biserică, să-ți faci temele, să nu minți și tot te calcă mașina sau faci cancer".
Bacalaureat 2013: Cum a cerșit un elev nota 5 la proba de Limba Română by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78096_a_79421]
-
Rodica Zafiu Există în limba română verbe defective, care nu au toate formele flexionare, după cum există și verbe ale căror forme de trecut, de imperativ etc. se folosesc pur și simplu rar, din cauze formale sau semantice, ori din simple accidente ale evoluției lexicale. Adesea aceste neregularități
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
Rodica Zafiu Există în limba română verbe defective, care nu au toate formele flexionare, după cum există și verbe ale căror forme de trecut, de imperativ etc. se folosesc pur și simplu rar, din cauze formale sau semantice, ori din simple accidente ale evoluției lexicale. Adesea aceste neregularități gramaticale sînt sursa unor întrebări-capcană (" Care e perfectul compus de la a
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
din cauze formale sau semantice, ori din simple accidente ale evoluției lexicale. Adesea aceste neregularități gramaticale sînt sursa unor întrebări-capcană (" Care e perfectul compus de la a rage? Dar de la a converge?"). În gramaticile românești se menționează cazuri de defectivitate maximă (verbul a va, păstrat în expresia mai va), dar se descriu mai ales situațiile în care din paradigma verbului lipsesc doar cîteva forme. Printre acestea, se numără destul de des imperativul, din rațiuni pur semantice: nu toate verbele desemnează acțiuni sau evenimente
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
unor întrebări-capcană (" Care e perfectul compus de la a rage? Dar de la a converge?"). În gramaticile românești se menționează cazuri de defectivitate maximă (verbul a va, păstrat în expresia mai va), dar se descriu mai ales situațiile în care din paradigma verbului lipsesc doar cîteva forme. Printre acestea, se numără destul de des imperativul, din rațiuni pur semantice: nu toate verbele desemnează acțiuni sau evenimente care pot fi impuse, cerute, recomandate. Verbele care desemnează stări, relații și evenimente non-umane sau care apar fără
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
cazuri de defectivitate maximă (verbul a va, păstrat în expresia mai va), dar se descriu mai ales situațiile în care din paradigma verbului lipsesc doar cîteva forme. Printre acestea, se numără destul de des imperativul, din rațiuni pur semantice: nu toate verbele desemnează acțiuni sau evenimente care pot fi impuse, cerute, recomandate. Verbele care desemnează stări, relații și evenimente non-umane sau care apar fără controlul voinței umane nu se folosesc la imperativ; uneori, conjunctivul cu valoare de imperativ poate totuși suplini formele
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
va), dar se descriu mai ales situațiile în care din paradigma verbului lipsesc doar cîteva forme. Printre acestea, se numără destul de des imperativul, din rațiuni pur semantice: nu toate verbele desemnează acțiuni sau evenimente care pot fi impuse, cerute, recomandate. Verbele care desemnează stări, relații și evenimente non-umane sau care apar fără controlul voinței umane nu se folosesc la imperativ; uneori, conjunctivul cu valoare de imperativ poate totuși suplini formele lipsă (nu se folosesc imperativele simți! poți!, dar e posibilă formularea
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
umane nu se folosesc la imperativ; uneori, conjunctivul cu valoare de imperativ poate totuși suplini formele lipsă (nu se folosesc imperativele simți! poți!, dar e posibilă formularea unui îndemn pe tiparul să simți! să poți!). Cum stau lucrurile cu imperativul verbului a deveni? Verbul în cauză nu manifestă nicio incompatibilitate semantică cu categoria imperativului: cuiva i se poate cere să-și modifice comportamentul sau statutul, iar verbe mai mult sau mai puțin sinonime (a se transforma, a se preface, a se
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
folosesc la imperativ; uneori, conjunctivul cu valoare de imperativ poate totuși suplini formele lipsă (nu se folosesc imperativele simți! poți!, dar e posibilă formularea unui îndemn pe tiparul să simți! să poți!). Cum stau lucrurile cu imperativul verbului a deveni? Verbul în cauză nu manifestă nicio incompatibilitate semantică cu categoria imperativului: cuiva i se poate cere să-și modifice comportamentul sau statutul, iar verbe mai mult sau mai puțin sinonime (a se transforma, a se preface, a se schimba etc.) au
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
formularea unui îndemn pe tiparul să simți! să poți!). Cum stau lucrurile cu imperativul verbului a deveni? Verbul în cauză nu manifestă nicio incompatibilitate semantică cu categoria imperativului: cuiva i se poate cere să-și modifice comportamentul sau statutul, iar verbe mai mult sau mai puțin sinonime (a se transforma, a se preface, a se schimba etc.) au forme de imperativ. Totuși, imperativul devino! nu este frecvent folosit și poate să pară destul de nefiresc. Cauza este probabil istorică: a deveni e
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
mult sau mai puțin sinonime (a se transforma, a se preface, a se schimba etc.) au forme de imperativ. Totuși, imperativul devino! nu este frecvent folosit și poate să pară destul de nefiresc. Cauza este probabil istorică: a deveni e un verb din categoria împrumuturilor culte, intrate în limbă în ultimele două secole, ca împrumut din franceză și latină (fr. devenir, lat. devenire). Legătura sa cu a veni este evidentă: verbul francez devenir este el însuși un cultism preluat din latină (din
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
pară destul de nefiresc. Cauza este probabil istorică: a deveni e un verb din categoria împrumuturilor culte, intrate în limbă în ultimele două secole, ca împrumut din franceză și latină (fr. devenir, lat. devenire). Legătura sa cu a veni este evidentă: verbul francez devenir este el însuși un cultism preluat din latină (din devenire, derivat de la venire). A veni (urmașul lui venire, în română) e un cuvînt fundamental, din vocabularul de bază, vechi și popular. A deveni, analizabil ca derivat, a fost
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
însuși un cultism preluat din latină (din devenire, derivat de la venire). A veni (urmașul lui venire, în română) e un cuvînt fundamental, din vocabularul de bază, vechi și popular. A deveni, analizabil ca derivat, a fost modelat în conjugare după verbul de bază: devin, devii - ca vin, vii. Nu s-a prea folosit, totuși, la imperativ, acolo unde verbul a veni prezintă o neregularitate, o formă specifică, avînd terminația atipică -o. În genere, se evită extinderea la împrumuturile culte a neregularităților
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
e un cuvînt fundamental, din vocabularul de bază, vechi și popular. A deveni, analizabil ca derivat, a fost modelat în conjugare după verbul de bază: devin, devii - ca vin, vii. Nu s-a prea folosit, totuși, la imperativ, acolo unde verbul a veni prezintă o neregularitate, o formă specifică, avînd terminația atipică -o. În genere, se evită extinderea la împrumuturile culte a neregularităților, a alternanțelor, a trăsăturilor simțite ca populare. Există de fapt o anumită tensiune între tendința de regularizare a
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
de fapt o anumită tensiune între tendința de regularizare a paradigmei și cea de conservare a legăturii cu forma de bază, cu toate neregularitățile ei. În Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (1981), autorii - Alf Lombard și Constantin Gâdei - înregistrau, la verbul a deveni, faptul că imperativul urma modelul verbului a veni, dar și că era "puțin folosit" (indicație prezentă și la a conveni și a proveni). În DOOM 2005, la a deveni (ca și la a conveni și la a preveni
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
regularizare a paradigmei și cea de conservare a legăturii cu forma de bază, cu toate neregularitățile ei. În Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (1981), autorii - Alf Lombard și Constantin Gâdei - înregistrau, la verbul a deveni, faptul că imperativul urma modelul verbului a veni, dar și că era "puțin folosit" (indicație prezentă și la a conveni și a proveni). În DOOM 2005, la a deveni (ca și la a conveni și la a preveni) nu se indică o formă de imperativ, în vreme ce
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
implicită asupra uzului, poate chiar o recomandare. Vechiul DOOM (din 1982), nu indica o formă de vocativ nici la a reveni, ceea ce se putea interpreta în două feluri: fie ca o indicație asupra normalității formelor în -o, preluate fidel de la verbul de bază a veni, fie ca o recomandare de a nu folosi vocativul acestor verbe. O căutare pe internet furnizează astăzi un număr surprinzător de mare de apariții ale formei de imperativ devino! E vorba de texte foarte recente, publicitare
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
de vocativ nici la a reveni, ceea ce se putea interpreta în două feluri: fie ca o indicație asupra normalității formelor în -o, preluate fidel de la verbul de bază a veni, fie ca o recomandare de a nu folosi vocativul acestor verbe. O căutare pe internet furnizează astăzi un număr surprinzător de mare de apariții ale formei de imperativ devino! E vorba de texte foarte recente, publicitare, traduse sau imitate, într-un amestec adesea straniu de limbi: "devino blogger partener!" (umbrelaverde.ro
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
viziune auctorială, din spate. La cerința numărul 5 - două motive literare: motivul străzii și motivul vestimentației. La cerința numărul 6 - două secvențe care fixează dimensiunea spațială puteau să scoată din text "Strada Rahmaninov", "drumul de țară". La numărul 7 - rolul verbelor la timpul imperfect - imperfectul are valoare evocatoare, descriptivă. La numărul 8 - ilustrarea cu exemple din text două trăsături ale genului epic - prezența naratorului prin verbele la persoana a III-a și prezența personajelor, prin identificarea acestora.
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
spațială puteau să scoată din text "Strada Rahmaninov", "drumul de țară". La numărul 7 - rolul verbelor la timpul imperfect - imperfectul are valoare evocatoare, descriptivă. La numărul 8 - ilustrarea cu exemple din text două trăsături ale genului epic - prezența naratorului prin verbele la persoana a III-a și prezența personajelor, prin identificarea acestora.
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
Rodica Zafiu Spre deosebire de substantive și mai ales de adjective, care pot păstra mai mult timp o relativă invariabilitate morfologică, verbele împrumutate din engleză se adaptează inevitabil, rapid, căpătînd bogata flexiune caracteristică respectivei clase gramaticale. Adesea verbele capătă un aspect hibrid, asociind adaptarea morfologică cu păstrarea ortografiei originare și a unei pronunții apropiate de sursă (ca în a chatui, a downloada
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]