1,202 matches
-
americani O’ Henry, Stephen Crane și John Graves, cât și Poveste cu cowboy, reprodusă din volumul Moartea din fereastră. Tot acum scrie primul său scenariu, Drum în penumbră, ecranizat în 1972 de regizorul Lucian Bratu, filmul fiind apreciat pentru prezentarea veridică a vieții omului de rând, fără cosmetizarea propagandistică impusă în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare, P. petrece o parte din anii 1971-1972 la Viena, ca bursier al Premiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1906) și Dor pustiu (1908). În primul, câteva întâmplări mărunte sunt tratate cu umor, pe un ton mucalit, natural și senin, constituindu-se în lecturi ușoare și plăcute. În cel de-al doilea, doar piesa titulară e o povestire coerentă, veridică, susținută de o exprimare adecvată, care reușește să creeze o atmosferă grea, de nefericire implacabilă, țesută ca un halou în jurul unui personaj viabil. În celelalte proze, autorul alunecă spre artificial, senzațional și fantasmagoric, înspre relatarea fără relief a faptului oarecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
fără posibilități de revenire, opusul haosului virgin și biblic: teroarea unui haos terminal. Philippide înseamnă dezvoltarea unui sistem nou de axiome în posibilitățile liricei noastre. Folclor sau poezie violent individuală. Aici numai, la aceste extreme, se plasează invențiunea și accentul veridic. Căci unitatea și numerile foarte mari sînt călăuzite singure de legile regești. O poezie a colectivității medii, o poezie socială sau de școală literară turbură inutil acordul imemoriabil, geologica simpatie dintre piscuri și văi". Prin autorul Aurului sterp reafirmă propria
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
negocierile de pace etc.121 Anchetă reprezintă o acțiune preliminară a rezolvării unui conflict și constă în încercarea de a stabili în mod obiectiv faptele (independent de punctele de vedere ale părților în cauză) și de a oferi un tablou veridic al situației conflictuale; aceasta apare sub diferite denumiri: observare, investigație, stabilirea faptelor, control, monitorizare, supraveghere, prevenire sau avertizare. Dacă inițial anchetă a fost uzitata în special în litigii comerciale, treptat o serie de state au decis să semneze tratate de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Mihalache Strilea câștigă simpatia prin - paradoxal - nobilele lui însușiri de caracter, prin bravură și inteligență, prin finețea spiritului. R. mărturisește că și-a construit personajele conjugând mai multe modele reale; de aici, poate, caracterul lor uneori contradictoriu, cu atât mai veridic, căci fizionomiile nu cad în schematism și caricatură, ca la Filimon. Conștient de lipsa vocației arhitecturale, scriitorul optează, totuși, pentru povestire: Povești moldovenești (1920) și Alte povești moldovenești (1921) sunt inspirate din amintiri de familie ori de vreo întâmplare mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
traduce o disperare existențială. Moartea nu vine ca o ispășire, ci ca o eliberare. Actul sinuciderii sancționează totodată transcendența absolută a societății. Acolo unde societatea se afirmă În detrimentul individului, acolo unde individul resimte În același timp această afirmare ca mai veridică decât aceea a individualității sale, atunci refuzul și eroarea morții se estompează, se lasă Învinse 10. Prin astfel de afirmații ne Întoarcem la concepția tradiționalist-burgheză asupra societății. Potrivit acesteia, individul are un loc al său bine stabilit, el fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca formă de cunoaștere 4. Însă oricare ar fi circuitul confesiunii (dinspre mărturisire Înspre viață sau dinspre viață spre mărturisire), ea dobândește o funcție ethopoietică 5: o modalitate, un operator al transformării adevărului În ethos. Desigur, prin adevăr Înțelegem transcrierea veridică a realului: aflându-ne În câmpul de acțiune al mecanismelor de creație literară, semnificațiile nu se restrâng neapărat la zona eticului. Larg răspânditele hypòmnemata nu diferă, din punct de vedere tehnic, de modernele jurnale intime. Existența și utilitatea lor nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
făcută între veridicitate și înșelătorie se leagă de intenția mincinosului, și nu de succesul sau eșecul încercării de a induce în eroare. Cel care receptează un mesaj se poate înșela chiar dacă ceea ce i s-a transmis ar avea un caracter veridic. În plus, ceea ce este mai important, că presupusa victimă a unui mesaj înșelător își poate da seama de natura acestuia, sau poate evita în alte moduri să fie păcălită. Minciunile rămîn minciuni, chiar atunci cînd nu-și ating scopul. La
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din literatură. Mark Twain (1899:266) spune simplu: "Deseori, cel mai sigur mod de a dezinforma este a spune adevărul". Chiar exemple mai complexe de metaînșelătorie pot fi găsite în numeroase romane polițiste și de spionaj. În aceste situații, forma veridică a mesajului nu indică sigur nici dacă vorbitorul are intenția de a păcăli, nici dacă ascultătorul va interpreta afirmația ca fiind o minciună. Pe de altă parte, în situațiile în care oamenii se așteaptă să fie mințiți, intenția de a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu privire la poezie, cu mult timp în urmă: "Literatura care vrea să placă trebuie să se apropie de realitate...". Ambele genuri, realist și fantastic, văzute în contrast cu discursul istoric, se disting prin absența obligativității ca afirmațiile să fie adevărate sau cel puțin veridice. În acest sens, literatura este privilegiată; cititorii sînt dispuși să colaboreze cu autorii, acceptînd caracterul imaginar al textelor. Însă nu întotdeauna acest privilegiu este necondiționat, iar imaginarul nu a fost întotdeauna considerat inofensiv. În orice caz, conceptul de "ficțiune", binecunoscut
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dea seama despre ce fel de discurs era vorba. Nu au avut neapărat dreptate, nici ei și nici criticii care i-au urmat. De exemplu, Defoe a prezentat publicului romanul său Jurnal al anului nefast în 1722 drept o relatare veridică și autentică din punct de vedere istoric a evenimentelor care se petrecuseră în 1665. Criticii din secolul al XIX-lea au lăudat cartea, spunînd că era un text literar reușit, "o capodoperă a verosimilității", însă nu au considerat-o lucrare
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
resursele necesare și adecvate unui astfel de efort conjugat. Mai mult, trebuie subliniat faptul că pentru Întâia oară este schițată, la nivel minimal, structura instituțională care participă la implementarea acestei strategii, ceea ce va conferi, sperăm, un impact, dar și substanță veridică acestui document lipsit până În prezent de o considerare atentă și riguroasă din partea sistemului instituțional politic românesc. Doctrina se bazează semnificativ și pe apărarea și proiectarea sau diseminarea valorilor transnaționale liberale, democratice, capitaliste și integrative promovate de partenerii și instituțiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nul Egiptului s-a luptat cu Tanaus regele sciților. Grecii spunea Tanais fluviului Don, ori această apă curgătoare era granița dintre sciți și geți(Gomer și Magog) du-pă cum scrie în Apocriful genezei care este dovedit de istorie ca text veridic ce trimite la gunoi scrisorelele mozaicilor. Trogus Pompeius, roman trăitor prin sec. l î.e.n. spune în Istorii filipice că regele geților Tanausis a bătut pe regele egiptenilor Vesosis pe malurile Phasului (poate un braț de vărsare al Nilului în Deltă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
distrugerea Ierihonului, intrarea lui Ioșua în Canaan cu o armată de 400000 de luptători, construirea templului lui Solomon și altele - au fost dovedite de arheologie și istorie că sînt toate simple născociri, de ce am accepta lista regilor din Talmud ca veridică, atîta timp cît nici unul dintre ei nu a fost confirmat din alte izvoare? În fapt istoria lor reală este alta iar ei și-au falsificat-o în perioada cuprinsă între secolul ll î.e.n. cînd a fost scris Apocriful Genezei, descoperit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ce a rămas neschimbat din secolul XVIII și cureaua de piele, care se încinge peste cămașă (Moise, Klusch, 1980). Arta ornamentală a acestor obiecte nu prezintă interes doar din punct de vedere strict estetic, ea fiind "una din cele mai veridice modalități de comunicare etnoculturală", sau "depozitara tainelor colective ale fiecărei etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei mai largi a răsăritului Europei, păstrând elemente comune ornamente geomorfe, cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ușurează eforturile Învățătorului de a stimula Însușirile lor intelectuale În scopul elaborării reprezentărilor și noțiunilor. Integrarea elementului de istorie locală În lecție presupune respectarea unor cerințe de ordin pedagogic și psihologic reieșite din practica școlară. a) Materialul istoric să fie veridic și clar. Se impune respectarea cu rigurozitate a adevărului istoric și diferențierea acestuia de informația care provine din produse ale creației populare (balade, legende, doine), care Împletesc adevărul istoric cu elementul fantastic În scopul sporirii forței emoționale. b) Evitarea excesului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți 0.0% 0.0% 0.6% Actori 0.0% 0.0% 4.5% Sursa: Elena Siupiur, Viața intelectuală...., p. 238. În România începutului de secol XX, intelectualul veridic apare mai mult "pe hârtie", în timp ce în viața de zi cu zi abundă pseudointelectualii cu atitudini burghezo-boeme. Într-o notă pesimist realistă, C. Rădulescu-Motru remarca la acele timpuri că adevărații cărturari, detașați de materialismul vieții și preocupați de aflarea adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adresează ființei omenești întregi: trup, suflet, spirit, adică: voință, simțire, gândire. Când vorbim, nu totdeauna facem actul creator al înțelegerii iluminatoare, ce leagă de spiritual. Desacralizându-se, cuvântul devine câmp de acțiune pentru Lucifer. Nu toate informațiile, ce ne invadează, sunt veridice sau necesare. Terminologia alambicată a științei materialiste, abstractizarea noțiunilor, bârfa, taclalele, manipularea politică, reclamele, sunt formele alienării cuvântului și vorbirii. Optimizarea nivelului informațional al vorbirii este ușoară și constă în selectarea celor ce spunem, anume să fie bun (adică just
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
anumitor politici, și nu doar prin prisma axei "stânga/ dreapta", așa cum au considerat unii cercetători (v. Lijphart, 1999, 286-288)81. Modalitatea cea mai relevantă de evaluare a acestei dimensiuni, care se referă mai degrabă la percepția cetățenilor decât la realitatea veridică, este legitimitatea. Se revine, așadar, la reconsiderarea unui proces fundamental al consolidării democratice (v. capitolul 5). De altfel, în acest caz, nu mai este relevantă simpla acceptare a instituțiilor existente sau obediența ("din lipsă de ceva mai bun"), ținând cont
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sălbatice, răvășite de epidemii, îl urmăm cu încîn tare și convingere, pentru că totul "sună" autentic. Nimic nu pare inventat sau adăugat, neverosimilul destin al lui Yersin cucerind prin naturalețe. Și romanesc involuntar. Relatările peripețiilor sunt cu atît mai suculente și veridice cu cît autorul a petrecut multă vreme răsfoind miile de scrisori schimbate între ei de "banda pasteurienilor" și arhivate cu grijă de celebra instituție pariziană. Dar de unde a apărut acest erou necunoscut? A văzut lumina zilei în cantonul elvețian Vaud
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru organizarea creatoare a desfășurării acțiunilor tactice, pentru rezolvarea cu succes a sarcinilor tactice în situații de joc, care sunt în continuă schimbare, un rol de prim rang îl are gândirea tactică. Datorită ei, în primul rând, jucătorii își reprezintă veridic și pot aprecia exact situația de joc, pot înțelege caracterul ei, prevăd desfășurarea ei interioară, prevăd planurile adversarilor, apreciază poziția lor și iau hotărârea corespunzătoare pentru a acționa imediat. Gândirea tactică a jucătorilor de polo pe apă se manifestă prin
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
nu se impune în funcție de individ” astfel încât, individul- receptor care abordează orice propunere discursivă cu un simț critic, ce izvorăște dintr-un „instinct al adevărului” și nu dintr-un spirit al contrazicerii, va putea distinge între ornamentul care îmbracă un conținut veridic de unul care nu e altceva decât un joc al sensurilor lipsit de referință. El va gusta cu plăcere din primul, satisfăcându-și astfel atât simțul estetic cât și „instinctul cunoașterii”, în timp ce pe al doilea recunoscându-l ca atare îl
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fapt, pe sine însăși, în ceea ce filosoful francez numește matricea și codul său interne? Baudrillard argumentează în favoarea celei de-a doua variante, mai ales că în lipsa unui "spațiu obiectiv", televiziunea nu-și poate aroga perspectiva "ochiului divin", a imaginii absolut veridice și obiective. Hiperrealitatea se manifestă și prin inversarea rolurilor clasice "împreună cu familia Loud, "nu vă mai uitați la televizor, ci televizorul este acela care vă privește (trăiește)". [...] Acesta este stadiul ulterior al relației sociale, al nostru, care nu mai este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în articolul " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935: "Lovinescu vede pe Eminescu sub imaginea tradițională, de figură cantonată în absolut, fără legături posibile cu imperfecta condiție obștească, așa cum am moștenit-o de la Maiorescu. Veridic sau nu, chipul de astru dezorbitat printr-o aventură sentimentală al poetului ne este mai dinainte cunoscut". 108 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se termina, înainte de a urca pe pod, cu o micuță prăvălie care vindea bragă și dulciuri, mai ales copiilor în trecerea lor spre școală și țăranilor veniți la târg. Ceea ce-mi amintesc eu și încep să reconstitui cât mai veridic despre Tache, Ianke și Kadîr coincide cu afirmațiile prietenului meu Iulian Iavoroschi, avocat la Brașov, care a copilărit acolo în aceea vreme. Bineînțeles, scriitorul a adus acestor personaje, locuințelor lor și amplasamentului pe stradă, modificări cerute de montarea piesei, cum
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]