1,301 matches
-
apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una dintre care continuă traiectoria de-a lungul malului vestic, celălalt pleacă în Caspica de est. Lumea animală reprezintă 1809 specii, dintre care 415 vertebrate. În lumea subacvatică viețuiesc 101 specii de pești, aici este concentrată cel mai mare număr de pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum carpul sau șalăul. Marea Caspică servește mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
cruce), "Gryllotalpa gryllotalpa" (coropișniță), "Decticus verrucivorus" (cosaș), "Formica rufa" (furnică), "Apis mellifera" (albină), "Libellula depressa" (libelulă), "Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca domestica" (musca de casă). Fauna de vertebrate mici este foarte săracă, fiind reprezentată de amfibieni și reptilieni: "Lacerta viridis" (gușter), "Lacerta agilis" (șopârla cenușie) si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Retina este un strat subțire de celule din globul ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase la vertebrate și o parte din cefalopode. Este interesant de remarcat faptul că (la vertebrate) stratul neuronal care transmite informațiile către creier este așezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
Retina este un strat subțire de celule din globul ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase la vertebrate și o parte din cefalopode. Este interesant de remarcat faptul că (la vertebrate) stratul neuronal care transmite informațiile către creier este așezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este și cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul vertebratelor). În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul optic) se găsește o zonă in care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numită pată galbenă - aceata furnizează creierului cea mai clară imagine. Retina este un strat de celule fotosensibile situate pe
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
mult mai saracă. Peste 45 de specii de mamifere (urși, bouri, zimbri, elani, tarpani, biberi etc.) și numeroase specii de păsări au dispărut în secolele trecute. În pofida acestui fapt, fauna din prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
afazia globală este forma cea mai gravă de afazie ulna se află în prelungirea degetului mic motoarele ei cu turbine pe aburi au fost un element revoluționar în construcția de pacheboturi fileul are înalțimi diferite la fete față de băieți în comparație cu vertebratele majoritatea furnicilor au vedere mediocră către slabă acidul clorhidric este un gaz incolor cu miros puternic iritant el funcționează încă și este folosit pentru croaziere pe lac avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic foarte multe din specii native
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Cernăuți. Meritele lui au fost recunoscute și de regimul postbelic comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
Facultatea de Științe Naturale a Universității din Cluj Napoca, decan al Facultății de Biologie-Geografie al Universității din Cluj Napoca și director al Institutului de Zoologie și Anatomie Comparată din Cluj. La Universitatea din Cluj Napoca a predat studenților cursuri de zoologia nevertebratelor și vertebratelor, anatomie comparată, embriologie, histologie, zoogeografie. În 1947-1952 a fost director onorific al Institutului de Speologie din Cluj Napoca. Din 1973 este profesor consultant. Membru corespondent al Academiei Române (din 1 noiembrie 1948). A studiat izopodele terestre din România și a descoperit glandele
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
1948). A studiat izopodele terestre din România și a descoperit glandele tegumentare la aceste nevertebrate și spiralația traheolelor de la insecte. A studiat citologia canalului aferent al izopodelor cu ajutorul microscopului electronic. A cercetat constituenții morfologici ai citoplasmei, evoluția glandei suprarenale la vertebrate, structura funcțională electronomicroscopică a glandei androgene etc. A făcut investigații originale în citologia și embriologia experimentală și a inițiat tehnica culturilor în țesuturi. A promovat cercetările faunistice în România și ecologia terestră. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
Drăgoiu, structura epiteliului pulmonar la câteva specii de gasteropode ("Limax", "Helix", "Planorbis" și "Lymnea"). Autorii au evidențiat particularitațile histologice ale adaptării la respirația aeriană, detectând prezența unor spații interstițiale pline cu sânge, pe care le compară cu capilarele pulmonare de la vertebrate. Și această lucrare este citată în tratatul lui H. Winterstein, "Handbuch der vergleichenden Physiologie", Jena, 1910-1925. Pe lângă cercetările efectuate de Călugăreanu în domeniile arătate mai sus (neurologie, hematologie, respirație), el s-a mai ocupat ocazional și de alte câteva probleme
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Banat, Câmpia Română, o serie de masive muntoase din Carpații Meridionali : Ciucaș, Piatra Craiului, Făgărași, Retezat, defileul Jiului) sau în străinătate (Indonezia, Brazilia, Islanda, Turcia, etc). Specialiștii Muzeului cercetează atât sistematica, faunistica, ecologia și zoogeografia diferitelor grupe de nevertebrate și vertebrate din fauna României și mondială, cât și muzeologia (studii asupra relației muzeu-public, asupra rolului social al muzeelor, asupra modalităților moderne de expunere, tehnicilor moderne de conservare, restaurare și naturalizare, de evidență a materialului din colecții...). Educarea și instruirea publicului au
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
speciile de cocori din regiunile nordice sunt păsări migratoare. În perioada împerecherii păsările execută dansuri nupțiale spectaculoase. Hrana de bază a păsărilor constă în insecte, unele semințe, viermi și moluște. Aceste păsări maiestuoase sunt omnivore și se hrănesc cu plante, vertebrate (pești, rozătoare, broaște și șerpi) și nevertebrate (moluște, insecte și crustacee). Sunt vânate de animale carnivore și omnivore, cum ar fi: lupii, urșii, ratonii, vulpile, coioții, corbii, șoimii, vulturii, dar și de oameni. Pentru a-și proteja puii, se strâng
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
din sudul Venezuelei - cu condiția ca firele de păr extrem de iritante, mijlocul principal de apărare, sunt eliminate preventiv. Veninuri păianjenilor poate fi o alternativă mai puțin poluantă la pesticidelor, deoarece el este mortal pentru insecte, dar inofensiv pentru marea majoritate vertebratelor. În medicină veninul păianjenilor este cercetat, pentru tratarea aritmiei cardiace, bolii Alzheimer, accidentelor vasculare cerebrale, și disfuncțiilor erecției. Deoarece mătase de păianjen este atât elastică și rezistență, în prezent se încearcă utilizarea ei în ingineria genetică și producerea ei pe cale
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și dioxid de carbon. De exemplu, prin acțiunea apei asupra clorurii de fier trivalent se depune hematită și se degajă HCl, conform reacției: Mai poate fi întâlnit sub formă liberă în sucul gastric (concentrație 0,1 - 0,5 %) din stomacul vertebratelor, împreună cu pepsină și alți fosfați acizi, fiind produs în portiunea fornixului și a corpului gastric. Are rol în acidifierea mediului gastric până la o valoare de 1-2 a pH-ului, eliminănd cea mai mare parte a microbilor ingerați. De asemenea, el
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
(numit uneori și "sistem urinar") este unul din aparatele fiziologice esențiale ale organismului care produce, stochează și elimină deșeurile organismului prin urină. În cazul rasei umane, ca și cazul majorității vertebratelor, acest sistem este alcătuit din doi rinichi, două uretere, vezica urinară, doi mușchi sfincteri și uretră. Organul similar pentru nevertebrate se numește nefridiu. Rinichii sunt organe pereche, retroperitoneale, de forma unor boabe de fasole, cu o lungime de aproximativ 11-14
Aparatul urinar () [Corola-website/Science/306754_a_308083]
-
de metri în lungime. Calculele s-au revăzut anterior și s-a ajuns la concluzia că această specie putea atinge în jur de 15 metri. Scheletul rechinilor este foarte diferit de scheletul peștilor teleosteni (pești cu schelet osos) sau al vertebratelor terestre. Rechinii, ca și pisicile-de-mare, au un schelet cartilaginos și elastic, un țesut mult mai ușor și mai flexibil decât cel al oaselor. Ca și la ruda sa apropiată, pisica-de-mare, mandibula rechinului nu este unită de craniu. Mandibula este, ca
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
l sau cutia craniană (din latină "cranium"; denumire populară: țeastă, din latinescul "testa", cap) este o structură osoasă care conține și protejează encefalul. la animalele vertebrate craniate. Aceasta se află în partea superioară a endoscheletului mamiferelor. l uman este compus din opt oase care împreună formează o cavitate ovoidă cu duritate variabilă și cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
mascul în perioada de împerechere picioarele sunt de culoare rozacee putând fi văzute de la distanță.<br>Pasărea are un gât golaș lung, capul struțului fiind mic în raport cu mărimea păsării, ochii în schimb au un diametru de 5 cm, fiind în cadrul vertebratelor terestre ochii cei mai mari. <br> Bazinul struțului ventral (dedesubt) are simfiza pubiană (Symphysis pubica) închisă, care este un caz de excepție la păsări.<br>Struțul are o musculatură a picioarelor puternic dezvoltată, ca o adaptare la alergare, atingând o
Struț () [Corola-website/Science/307423_a_308752]
-
le (Agnatha) (din greaca "a" = fară + "gnathos" = maxilar, falcă) sau agnatostomii, agnatostomele (Agnathostomata) este o supraclasă (după unii autori clasă sau subîncrengătură) de vertebrate cordate primitive acvatice, marine sau de apă dulce, asemănătoare peștilor, dar lipsite de fălci, opusă vertebratelor cu fălci ("Gnathostomata"). le actuale sunt reprezentate prin ciclostomi ("Cyclostomata"): petromizoni (chișcarii) și mixine. În cambrian, silurian și devonian au existat numeroși reprezentanți ai
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
le (Agnatha) (din greaca "a" = fară + "gnathos" = maxilar, falcă) sau agnatostomii, agnatostomele (Agnathostomata) este o supraclasă (după unii autori clasă sau subîncrengătură) de vertebrate cordate primitive acvatice, marine sau de apă dulce, asemănătoare peștilor, dar lipsite de fălci, opusă vertebratelor cu fălci ("Gnathostomata"). le actuale sunt reprezentate prin ciclostomi ("Cyclostomata"): petromizoni (chișcarii) și mixine. În cambrian, silurian și devonian au existat numeroși reprezentanți ai agnatelor cunoscuți cu denumirea de ostracodermi ("Ostracodermi"). Agnatele sunt vertebratele cele mai primitive, fiind niște "pești
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
peștilor, dar lipsite de fălci, opusă vertebratelor cu fălci ("Gnathostomata"). le actuale sunt reprezentate prin ciclostomi ("Cyclostomata"): petromizoni (chișcarii) și mixine. În cambrian, silurian și devonian au existat numeroși reprezentanți ai agnatelor cunoscuți cu denumirea de ostracodermi ("Ostracodermi"). Agnatele sunt vertebratele cele mai primitive, fiind niște "pești" foarte primitivi, cu cea mai simplă structură a corpului. Fălcile (maxilare) și dinții adevărați (dinții placoizi) lipsesc. De asemenea lipsesc înotătoarele perechi și centurile, acestea din urmă fiind slab indicate numai la formele fosile
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
formațiuni exoscheletice și deci nu sunt omoloage cu înotătoarele perechi ale peștilor gnatostomi. Miomerele ce compun benzile musculare laterale sunt întregi, adică nu sunt împărțite printr-un sept orizontal într-un segment dorsal și altul ventral, ca și la restul vertebratelor. Ca și la cefalocordate la fel și la agnatostomi, miomerele de pe latura stângă sunt așezate cu o jumătate de segment înaintea celor de pe latura dreaptă. Creierul este mic și are toate veziculele sale așezate în același plan. Caractere de primitivitate
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
acraniatelor, dar aici deja s-a diferențiat inima, care constă dintr-un ventricul, un atriu și din sinusul venos. Conul arterial lipsește. Hematiile sângelui sunt impregnate cu pigment respirator a cărui compoziție chimică este mai simplă decât a tuturor celorlalte vertebrate. La ciclostomii adulți, organul excretor (rinichiul) este mezonefrosul sau pronefrosul. Din partea posterioară a lor pleacă două uretere, care unindu-se cu conductele peritoneale formează un sinus urogenital. Canalul urogenital se deschide prin orificiul urogenital, așezat pe o papilă urogenitală îndărătul
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]